BusinessMagazin

Tag: munca

  • ANOFM: Locuri de muncă în construcţii, pentru salarii minime de 1.540 de dolari brut, în Israel

    Persoanele interesate să muncească în Israel trebuie să aibă calificare/experienţă în meseriile: dulgheri pentru cofraje de construcţie industrializată, fierari – betonişti, îndoirea fierului, zidari-faianţari, acoperirea podelelor şi pereţilor cu faianţă şi zidari-tencuitori pentru lucrări de tencuit.

    De asemenea, cei interesaţi trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, respectiv să nu fi lucrat anterior în Israel, să nu aibă rude de gradul I care lucrează deja în această ţară, cu excepţia fraţilor, să nu aibă cazier judiciar, să fie apţi psihic şi fizic de muncă intensă în condiţiile climatice specifice statului de destinaţie, inclusiv muncă la înălţime şi manipulare de greutăţi, şi să nu sufere de anumite boli cronice.

    Contractele de muncă se încheie pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de prelungire până la cel mult 63 de luni. Salariul lunar minim brut estimat este de 1.540 dolari americani.

    Persoanele interesate se pot înscrie la agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă sau a municipiului Bucureşti din raza de domiciliu. Candidaţii trebuie să completeze o cerere tip şi să aducă următoarele documente: curriculum vitae, declaraţie – tip bilingvă, copie carte de identitate, copie paşaport, copii ale actelor de studii şi de calificare, copii ale documentelor ce atestă experienţa şi vechimea în muncă, cazier judiciar valabil, în original.

    Lucrătorii români nu vor fi angajaţi în mod direct de către companiile de construcţii din Israel, ci de contractori de forţă de muncă autorizaţi să angajeze lucrători străini în domeniul construcţiilor. Aceşti contractori vor plasa lucrători companiilor de construcţii licenţiate, în diferite locuri, în funcţie de cererile acestora.

    Contractorii de forţă de muncă vor fi angajatorii direcţi ai lucrătorilor din România şi sunt obligaţi să le plătească salariile şi alte drepturi în concordanţă cu prevederile contractului de muncă şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil sectorului de construcţii.

    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) precizează că salariul minim brut estimat a unui lucrător în construcţii în Israel este de aproximativ 1.540 dolari americani pentru 211 ore de muncă pe lună, însă, în afara acestor ore, 29 se vor plăti ca ore suplimentare.

    “Pentru fiecare oră suplimentară, lucrătorul va fi plătit suplimentar, în funcţie de numărul de ore prestat suplimentar. În plus, faţă de salariul de mai sus, contractorul de forţă de muncă va face un depozit lunar în valoare de 700 NIS (shekeli) într-un cont bancar în numele lucrătorului. Această sumă va constitui contul de plăţi compensatorii şi pensie pentru lucrător. Lucrătorul poate retrage fondurile acumulate în numele său la părăsirea permanentă şi legală a Israelului. În cazul în care lucrătorul nu părăseşte Israelul la data stabilită, fără un motiv justificat, o parte proporţională din suma câştigată va fi reţinută pentru fiecare lună de întârziere, şi după şase luni de întârziere, lucrătorul va pierde întreaga sumă”, precizează ANOFM.

    Contractorul de forţă de muncă trebuie să asigure cazare lucrătorilor pe care îi angajează, precum şi pentru o perioadă de cel puţin şapte zile după încetarea contractului de muncă.

    “Cazarea poate fi în barăci, iar paturile pot fi supraetajate. Contractorul de forţă de muncă poate deduce o sumă lunară de maximum 500 NIS din salariul muncitorului străin pentru cazare şi cheltuielile aferente. Această sumă variază în funcţie de zona geografică din Israel în care se află lucrătorul şi este actualizată anual”, arată ANOFM.

    Contractorul de forţă de muncă trebuie să încheie lucrătorului pe care îl angajează asigurare medicală privată pe durata angajării. În plus, trebuie să îi înmâneze angajatului un rezumat al poliţei de asigurare, într-o limbă pe care acesta o înţelege, şi poate deduce o sumă ce nu trebuie să depăşească 125 NIS din salariul lucrătorului, pentru a acoperi o parte din costul cu asigurarea medicală.

    Cei care doresc să muncească în Israel vor trebui să plătească taxa pentru examenul medical, taxa pentru emiterea cazierului, cheltuielile pentru deplasarea locală în România şi biletele de avion pentru transportul internaţional.

    ANOFM precizează că angajarea se face în baza Protocolului privind recrutarea muncitorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcţiilor în Statul Israel, încheiat la 24 iunie 2014 între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România şi Ministerul Afacerilor Interne din Israel, aprobat prin HG nr. 958/2014 şi publicat în M.O. nr. 807/2014.

    Protocolul este pus în aplicare de ANOFM din România şi Autoritatea pentru Populaţie, Emigrare şi Frontieră din Israel.

  • Anul grevelor în aviaţia europeană. Furtuna angajaţilor nemulţumiţi a scos la iveală puterea sindicatelor

    Piloţii şi însoţitorii de bord solicită creşteri salariale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. În luna septembrie, mai multe curse ale companiei, interne şi externe, au fost anulate, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, solicita conducerii şi sindicatelor să înceapă negocierile şi să găsească rapid soluţii pentru ca activitatea operatorului aerian să revină la normal. Surse din rândul piloţilor declarau pentru Mediafax că protestul piloţilor a fost declanşat nemulţumirile privind salariile şi noul contract colectiv de muncă – înregistrat fără să se ţină cont de revendicările lor -, dar şi pe fondul unora privind managementul companiei.

    Potrivit surselor, conducerea companiei Tarom s-ar fi folosit de sindicatul majoritar şi de alte două sindicate mai mici pentru a putea înregistra la ITM noul contract colectiv de muncă, fără a lua în calcul cerinţele piloţilor. Sindicatul personalului navigant anunţa în octombrie că îşi rezervă dreptul la noi acţiuni sindicale, dacă revendicările nu vor fi soluţionate. În decembrie, sindicatul personalului tehnic al TAROM, din care fac parte 700 din cei 2.100 de angajaţi ai companiei aeriene, a solicitat din nou majorări salariale şi a depus preaviz de conflict de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Compania a avut în acest an venituri din servicii de transport aerian mai mari cu 5%, a transportat 1,7 milioane pasageri, în creştere cu 3%.

    Tot pe piaţa locală, Wizz Air a concediat în 2014 circa 20 de angajaţi, după ce o parte din personalul angajat de compania low-cost în România a înfiinţat un sindicat reprezentativ în relaţia cu şefii de la Budapesta. Compania informa că reducerile de personal se leagă de decizia de a muta o aeronavă de la baza operaţională din Bucureşti, pe fondul scăderii cererii, şi nu sunt cauzate de vreo iniţiativă a angajaţilor.

    Grevele au ţinut la sol şi aeronavele Air France, 60% dintre piloţii companiei intrând în grevă în luna septembrie, după ce au decis să se opună condiţiilor de dezvoltare a unei filiale low-cost a grupului. Cele trei sindicate intraseră de mai multe săptămâni în conflict cu conducerea, iar CEO-ul Air France, Frédéric Gagey, estima de la „10 până la 15 milioane“ de euro pe zi costul acestei greve. Air France renunţa o săptămână mai târziu la proiectul său de expansiune în Europa a companiei aeriene low-cost Transavia. Conflictul a provocat în luna septembrie o scădere cu 15,9% a traficului de pasageri şi cu 17,7% a traficului de mărfuri. Grupul Air France KLM a raportat şi o rată a rezervărilor pentru lunile următoare mai redusă decât de obicei, iar impactul grevei asupra încasărilor ar urma să fie de „ordinul a 500 de milioane de euro“, potrivit grupului franco-olandez.

    Nemţii de la Lufthansa au început grevele încă din luna martie, când compania anula 3.800 de zboruri din cele 4.300, timp de trei zile, din cauza unui protest al piloţilor, tot pe fondul unor negocieri salariale. Sindicatul cerea pensionarea piloţilor la vârsta de 55 de ani şi o creştere salarială de 10%, în timp ce Lufthansa propunea pensionarea piloţilor la vârsta de 60 de ani şi o creştere salarială de 5,2%. Deşi greva piloţilor a paralizat traficul aerian din Germania şi Europa de Vest, protestul a fost susţinut de majoritatea germanilor, potrivit unui sondaj efectuat pentru postul de televiziune ARD. Greva a continuat în august la divizia low-cost Germanwings şi apoi în ultimele patru luni ale anului la Lufthansa, iar sute de mii de pasageri au fost afectaţi.

    Pierderile cauzate de protestele angajaţilor din industrie au fost importante, însă o veste bună a venit pe finalul anului de la scăderea preţului petrolului cu 40%, determinând şi ieftinirea combustibililor necesari aeronavelor.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Honeywell, Honeywell Scanning & mobility (în baza platformei Vocollect pick by voice, dezvoltată şi implementată de Total Technologies)

    Elementul de noutate:

    Vocollect Pick by Voice permite recunoaşterea vocii şi realizarea operaţiunilor prin comandă vocală, operatorul fiind recunoscut de sistem după amprenta vocală, chiar şi în situaţia în care vocea suferă modificări (de exemplu, răguşeală). Tehnologia Sound Sence permite filtrarea tuturor zgomotelor din depozit. Alte beneficii sunt de natura securităţii muncii, dar şi a flexibilităţii în ceea ce priveşte configurarea depozitului sau a portofoliului de produse.

    Efectele inovaţiei:

    Soluţia Vocollect face parte din portofoliul Honeywell divizia HSM – Honeywell Scanning & Mobility. Analizele realizate de Total Technologies aduc o abordare inovativă cu efect în industria de logistică din România.

    Soluţia de voce ajută creşterea productivităţii muncii cu circa 35% şi reducerea erorilor de operare cu până la 50%. Beneficii generale rezultate din inovaţie: creşterea productivităţii: 20 – 50%; acurateţea poate ajunge la un prag maxim de 99,99%; ergonomie; securitatea muncii şi reduceri semnificative de costuri.

    Descriere:

    În depozitele din România, pentru operaţiunile de picking, variantele clasice sunt listele pe hârtie sau terminalele clasice pentru scanarea codurilor de bare.

    Vocollect Pick by Voice eliberează operatorul de picking de interacţiunea cu un computer sau cu o listă printată pe hârtie, crescând astfel viteza de lucru. Soluţia permite ca operatorul de picking din depozit să acţioneze cu ambele mâini şi privirea libere. Astfel, operatorul nu mai este preocupat să tasteze sau să înregistreze informaţiile decât prin voce. Privirea liberă permite focusarea operatorului asupra locaţiei şi produsului ce trebuie cules, respectiv cantitatea, fără a fi necesar să aibă o interacţiune repetată cu echipamentul. Singurul feedback este verbal, natural, şi nu mai este nevoie de verificări ale ecranului sau de introducerea de cantităţi sau confirmare prin intermediul unui echipament mobil clasic.

    Echipa Total Technologies este formată din consultanţi şi specialişti certificaţi Vocollect, având la bază o experienţă vastă în soluţiile de optimizare pentru activităţile de logistică şi producţie. În implementarea şi adaptarea soluţiei pentru depozitele din România sunt necesare echipamente furnizate de Vocollect by Honneywell care permit instalarea aplicaţiei şi centralizarea informaţiilor în sistemele specifice acestui domeniu. Total Technologies are o echipă dedicată pentru soluţia Vocollect Pick by Voice, pentru fiecare etapă a proiectelor fiind alocaţi specialişti pre-sales, sales, dezvoltare, customizare, implementare şi suport. Total Technologies este prezentă pe piaţă din 1992 şi este specializată în implementarea de soluţii autoID şi de mobilitate, dedicate mediilor de lucru profesionale din industria de logistică, retail, producţie, FMCG şi utilităţi. Total Technologies are circa 40 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 20 milioane de lei în 2014.

    Grupul american Honeywell deţine în România două fabrici – Honeywell Life Safety la Lugoj, unde produce sisteme de detectoare de foc şi de fum, şi Honeywell Turbo Technologies din Bucureşti, unde se produc turbosuflante pentru motoare diesel şi pentru motoare pe benzină.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

    Citeşte în premieră despre alte 49 de proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială, în prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul poate fi achiziţionat mai jos la preţul de 20 de lei.

    Cantitate: buc.
     

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • BERD a intrat acţionar la Bursa de la Bucureşti. “Vom munci pentru a defini BVB ca o bursă de referinţă”

    La preţul de ieri de 30,6 lei/titlu, pachetul de acţiuni cumpărat de BERD valorează 11,7 mil.lei (2,6 mil.euro)

    Prin această deţinere de acţiuni, BERD a anunţat că susţine programul Guvernului pentru dezvoltarea pieţei de capital, care are ca scop îmbunătăţirea funcţionării pieţei, creşterea lichidităţii acesteia şi a disponibilităţii ofertelor de obligaţiuni şi acţiuni pe piaţă de capital locală.

    România şi-a stabilit ca obiectiv pentru bursă clasificarea ca piaţă emergentă şi includerea acţiunilor româneşti în indicele MSCI Emerging Markets, faţă de includerea actuală în indicele MSCI Frontier Markets. BERD a anunţat va susţine reforma cadrului juridic şi de reglementare pentru a contribui la atingerea acestui obiectiv.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Singurul mod prin care angajaţii din România pot avea un salariu decent la 30-40 de ani

    Un studiu publicat recent de economiştii Martin Gervais, Nir Jaimovich, Henry Siu şi Yaniv Yedid-Levi demonstrează că ideea conform căreia tinerii ar trebui să păstreze un loc de muncă pentru o perioadă îndelungată este falsă.

    Astfel, studiul arată că cei care schimbă mai des job-urile între 20 şi 30 de ani au şanse mari de a avea ulterior un salariu mai bun decât cei care lucrează pentru o singură companie.

    “Oamenii care schimbă mai des angajatorii vor avea salarii mai mari încă din primii ani de muncă”, remarcă Henry Siu, profesor la Facultatea de economie din Vancouver. “Schimbarea locurilor de muncă este asociată, statistic, salariilor mai mari şi care aduc satisfacţie mai mare în anii cu cea mai mare putere de muncă, între 35 şi 45 de ani”.

    Cât despre şomajul în rândul tinerilor, care este de obicei mai mare decât în cadrul altor categorii de vârstă, studiul arată că nu găsirea locurilor de muncă este problema, ci păstrarea lor. “Cei din categoria 18-25 de ani găsesc mai uşor de muncă decât cei trecuţi de 35 de ani. Problema însă este că aceştia nu au răbdare să lucreze pentru acelaşi angajator, de aici impresia că şomajul este mai ridicat”.

    Ca şi concluzie, Henry Siu încearcă de demonteze ideea că păstrarea unui loc de muncă pentru foarte mult timp va aduce, în cele din urmă, satisfacţie. “Dacă te angajezi la o companie când ai 25 de ani şi speri că vei ajunge să fii mulţumit la 50, trebuie să înţelegi că aceasta este o gândire incorectă. Alţii vor schimba zece joburi în acest interval şi ţi-o vor lua cu mult înainte.”

  • STUDIU: Munca în schimburi decalate accelerează îmbătrânirea cognitivă

    În contextul în care munca de noapte şi munca în schimburi sunt deja bănuite că ar juca un rol important în apariţia mai multor probleme de sănătate, precum ulcerul, maladiile cardiovasculare şi anumite tipuri de cancer, oamenii de ştiinţă au dorit să studieze şi impactul lor asupra capacităţilor cognitive.

    Timp de 10 ani, cercetătorii au monitorizat 3.000 de angajaţi din sudul Franţei, cu vârste cuprinse între 32 şi 62 de ani la începutul studiului, care lucrau în diverse sectoare de activitate şi dintre care jumătate au lucrat în schimburi decalate pentru cel puţin 50 de zile pe parcursul unui an.

    Capacităţile cognitive (memorie, atenţie, viteză de reacţie) au fost măsurate în trei reprize (1996, 2001 şi 2006) în cadrul unor teste neuropsihologice.

    Studiul, publicat în revista medicală Occupational and Environmental Medicine, a evidenţiat faptul că acele persoane care au lucrat în schimburi timp de cel puţin 10 ani prezintă un declin cognitiv – proces natural ce apare la toţi oamenii care îmbătrânesc – mult mai rapid în comparaţie cu ceilalţi participanţi.

    Jean-Claude Marquié, cercetător la CNRS din Toulouse, coordonatorul studiului, consideră că acea scădere a scorurilor obţinute echivalează cu “o îmbătrânire cognitivă de, în medie, 6,5 ani”. Este vorba de o scădere “care nu este neglijabilă”, potrivit autorilor, dar care va trebui să fie confirmată de o serie de studii viitoare.

    “Ştiam deja că munca în schimburi are efecte pe termen scurt, dar nu ştiam dacă acestea se menţin pe o perioadă îndelungată”, a adăugat profesorul francez.

    Studiul a arătat că impactul negativ asupra capacităţilor cognitive persistă cel puţin cinci ani după oprirea lucrului în schimburi şi că există “o mare variabilitate” în funcţie de individ.

    Printre soluţiile preconizate pentru a limita aceste efecte oamenii de ştiinţă citează “o supraveghere medicală personalizată”, ca şi o mai bună organizare a muncii, care să favorizeze “cele mai bune orare pentru somn”.

    “De exemplu, este mai bine ca munca să înceapă la ora 06.00 în loc de ora 04.00”, afirmă autorii studiului.

    Tot mai răspândită în diverse medii profesionale, munca în schimburi decalate a făcut subiectul mai multor studii realizate în ultimii ani, care au identificat o serie de riscuri pentru starea de sănătate.

    Munca de noapte (cu alternanţe neregulate pentru perioadele de muncă zi-noapte) a fost clasată în categoria “activităţilor probabil cancerigene” în 2007, de Centrul internaţional de cercetări asupra cancerului (IARC), o agenţie specializată din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), din cauza efectului ei perturbator asupra ritmului biologic.

    Un studiu suedez publicat în 2011 a arătat că munca de noapte dublează riscul de scleroză în plăci la tineri, iar un studiu francez publicat în 2012 a evidenţiat un risc crescut de cancer mamar pentru aproximativ 30% dintre femeile care lucrează în ture de noapte.

  • Cum a devenit şeful eMAG, Iulian Stanciu, cel mai admirat CEO din România

    400 de oameni sunt angajaţi doar anul acesta, din cei peste 1.000 (între care sârbi, croaţi, urcraineni, bosniaci, unguri, bulgari, polonezi, tunisieni) care lucrează în birourile care ocupă două etaje şi jumătate din clădire, şi Stanciu spune că până la finalul anului va trebui să extindă spaţiile cu încă jumătate de etaj. Cei 400 de noi oameni au fost recrutaţi pentru a susţine evoluţia eMAG, o companie pentru care previziunile referitoare la cifra de afaceri în curs se apropie de 300 de milioane de euro şi care va ajunge anul viitor, conform lui Stanciu, la 500 de milioane de euro; „uite, asta e o cifră despre care nu am mai vorbit cu alţi jurnalişti“.

    Când ajune la miliard? „Destul de repede“, şi râde. „Pare o realitate şi simt că putem ajunge acolo. Cu toate cumpaniile, adunate, dar nu consolidate, ne apropiem anul acesta de un miliard de dolari“, spune, relaxat, antreprenorul, care pare a avea clar definit traseul pentru următorii ani. Fără să fie forfotă, în firmă se munceşte asiduu. „Suntem mai dezinvolţi, uneori sunt şi skateri pe-aici, puteţi vedea şi oameni în pantaloni scurţi. Sunt copiii care au venit în practică şi au rămas“, spune Stanciu, care nu este adeptul stilului de management scorţos, poartă blugi şi întreabă „dacă pentru poze e mai bine să-şi pună sacoul“.  Povesteşte că îşi încurajează colegii să meargă în zona amenajată pentru tenis de masă, că eMAG are o fundaţie care sprijină proiecte de educaţie şi sportive („şi eu am început să alerg de mai bine de un an, în weekend particip la maraton“), că mulţi angajaţi vin pe bicicletă la serviciu şi eMAG a amenajat vestiare şi duşuri pentru ei. În niciun birou nu ia nimeni poziţia drepţi la apariţia lui, iar unii îl salută în trecere; cineva îl îndeamnă să încerce ochelarii Oculus şi, deşi pare tentat, ezită şi spune că nu are vreme. Cum arată o zi obişnuită de muncă? „Nicio zi nu e obişnuită“, spune zâmbind iar Stanciu şi dă drept dovadă ziua anterioară, când a avut şase întâlniri, dintre care două în afara sediului.

    ALGORITMUL ADMIRAŢIEI
    Cele cinci ediţii ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România sunt dovada că admiraţia nu este un dat şi poate fi influenţată de varii factori; de la an la an clasamentul se schimbă. Faţă de anul trecut sunt 37 de noi intrări în rândul celor mai admiraţi 100, iar antreprenorii câştigă din ce în ce mai mult teren. „Ar trebui să diferenţiaţi angajaţii din corporaţii de antreprenori, care îşi asumă riscuri mai mari“, spunea săptămâna trecută o antreprenoare de 36 de ani. Cred că mediul de afaceri a făcut deja acest lucru, dovadă că pe primul loc în clasamentul celor mai admiraţi manageri se află în 2014 un antreprenor, după ce poziţia a fost ocupată în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom (acum locul cinci), şi apoi, în 2012 şi 2013, de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank (acum pe locul doi).

    În plus, jumătate dintre cei mai admiraţi 100 de manageri din mediul privat sunt antreprenori, exact 50 de persoane, mai mulţi decât anul trecut (43). Plusul este şi mai mare faţă de prima ediţie, din 2010, când în top 100 admiraţi erau doar 38 de antreprenori. Mai mult, acum între primii zece clasaţi sunt şase antreprenori, în timp ce în urmă cu cinci ani erau doar trei.

    Pentru a ajunge în vârful clasamentului, Iulian Stanciu a avansat patru poziţii faţă de clasamentul din 2013 şi spune despre asta că „a fost o surpriză plăcută, mai ales că nu am făcut nimic pentru asta. Mă onorează votul şi cred că un aport mare l-a avut compania, nu e vorba doar de mine. eMAG este văzut ca o chestie nouă, cool, un brand apreciat de români, un succes românesc şi peste hotare şi cred că eu sunt unul dintre reprezentanţii vizibili ai companiei“. Antreprenorul povesteşte că în momentul în care s-a implicat în activitatea companiei aceasta era pe un trend descendent.

  • Povestea decăderii Happy Tour, liderul detaşat al pieţei de turism până în 2012

    În 2007, când a cumpărat Happy Tour de la Nicolae Demetriade, fondul spaniol din investiţii GED a achiziţionat agenţia cu cea mai mare cifră de afaceri, cu cel mai mare profit şi cu cei mai mari clienţi corporate. Acum, după şapte ani, dacă ar vrea să vândă, ar vinde o agenţie aflată pe locul al treilea ca volum al afacerilor, în scădere în 2013 şi cu pierderi în ultimii doi ani.

    De altfel, Happy Tour este singura agenţie de turism din top 10 care pierde bani. În plus, şi celelalte companii ale grupului Happy Tour stau la fel de prost. Agenţia online Paravion, cumpărată de spanioli în 2010, este pe pierdere încă din anul achiziţiei, iar ca volum al afacerilor abia a depăşit jumătate din rulajul Vola.ro, liderul pieţei. În aceeaşi situaţie este şi turoperatorul Prestige Tour, cumpărat în 2011 de la Mircea Vladu: în 2012 şi 2013 a înregistrat pierderi, lucru care nu s-a întâmplat în precedenţii trei ani, când proprietar era Vladu.

    O altă firmă de turism, mai mică, Travel House, achiziţionată de spanioli în anii trecuţi, a avut şi ea pierderi în 2010 şi 2011, pentru ca în anul următor să fie absorbită de Happy Tour.

    Javier Garcia del Valle, CEO al Happy Tour Group, a declarat pentru Business Magazin că jobul său de zi cu zi nu este acela de a apărea într-un top, ci de a face din Happy Tour o companie de succes. Întrebarea care se pune acum este dacă agenţia Happy Tour şi grupul care îi poartă numele mai sunt o afacere de succes. Când un investitor prospectează o piaţă în vederea unei achiziţii, analizează o firmă cu rezultate financiare bune şi constant consolidate în timp, cu un portofoliu important de clienţi, care oferă servicii de calitate şi care are un bun renume în piaţă. „Când cumpărăm o companie, bineînţeles că sunt parametri diferiţi. Unul dintre aceşti parametri a fost de a cumpăra una dintre cele mai mari companii, iar Happy Tour era la vremea respectivă chiar cea mai mare. Dar n-am cumpărat-o pentru că era numărul 1. Este adevărat că, dacă Happy Tour ar fi fost pe ultimul loc, probabil că nu am fi cumpărat-o“, a explicat Garcia del Valle.

    Ce a contat pentru spanioli când au făcut achiziţia? A contat că era de vânzare, că preţul propus de fostul proprietar a fost un preţ pe GED l-a acceptat, că era lider de piaţă, că au primit recomandări de la alţi români şi că era o companie profitabilă, enumeră şeful Happy Tour. Care dintre aceste criterii mai este în picioare în caz că GED ar căuta cumpărător pentru Happy Tour? „În cazul în care ne-am decide să vindem compania, pentru respectivul cumpărător multe lucruri vor conta. Ar conta că suntem o companie auditată, că cifrele noastre sunt reale, că toţi angajaţii noştri sunt plătiţi pe carte de muncă şi deci se plătesc taxe la stat, că avem o tehnologie de ultimă oră, că avem nişte proceduri, iar compania este foarte bine structurată, de la top management până la angajaţi“, afirmă oficialul grupului de turism. Referitor la pierderi, el încearcă să nuanţeze problema. „Depinde din ce punct de vedere priveşti. Operaţional nu avem pierderi. În multe cazuri este ultima linie care se trage. Avem depreciere şi amortizarea investiţiilor. De ce? Pentru că noi am cumpărat trei companii în numele Happy Tour. Le-am cumpărat respectând regulile româneşti, nu cele internaţionale. Potrivit legilor româneşti, trebuie să ne ocupăm de depreciere şi de amortizarea investiţiei.“

    Un fost angajat al Happy Tour a declarat pentru Business Magazin că şi înainte de vânzarea către GED angajaţii erau plătiţi integral pe cartea de muncă, că firma făsuse două audituri cu companii de prestigiu şi că nu avusese niciodată restanţe la stat sau pierderi.

    Reprezentanţii câtorva mari agenţii de turism autohtone, care nu au dorit să fie citaţi, au explicat că cel puţin şase agenţii din Top 10 sunt auditate de companii de prestigiu şi că majoritatea celor din Top 20 au angajaţii plătiţi pe cartea de muncă. HT este singura companie din top 10 cu pierderi mai mult de doi ani consecutiv. Şeful HT argumentează că o parte din pierderi sunt cauzate de cursul valutar, lucru negat de alţi reprezentanţi din industrie. „Dacă lucrezi numai cu români, n-ai rată de schimb, dar la noi, 90-95% din business este în afară, pentru că Happy Tour îţi vinde un bilet pe care îl cumpără de la companii din afară“, spune el. Nu la fel cumpără biletele de avion şi Perfect Tour, Paralela 45 sau Aerotravel? „Nu ştiu cum fac ceilalţi de nu raportează pierderi, eu vorbesc în numele companiei noastre“, spune Del Valle. Reprezentantul unei agenţii din Top 10 afirmă că întotdeauna unii manageri găsesc motive pentru a justifica pierderile, dar nu le vor pune niciodată pe seama incompetenţei manageriale sau a deciziilor greşite. El adaugă că achiziţia Travel House, specializată în turism de afaceri şi turism de lux, cu un volum anual de câteva milioane de euro, a fost total inutilă, în condiţiile în care HT avea deja la acea vreme cel mai dezvoltat departament de turism de afaceri şi de turism de lux.

    Garcia del Valle explică situaţia fiecărei companii din grup: spune că Prestige Tour a fost afectat de rata de schimb şi de operaţiunile charterelor. Cu toate acestea, Christian Tour, care a împărţit în ultimii doi ani majoritatea zborurilor charter cu Prestige Tour, şi-a majorat volumul afacerilor în ultimii ani şi este una dintre cele mai profitabile agenţii de turism din România. Directorul financiar al unei companii din domeniu afirmă că explicaţia cu pierderile din cauza cursului este „praf în ochi“, pentru că „toată lumea“ este facturată de IATA în euro pentru zboruri. Pierderile pe 2013 ale celor trei firme din grup au fost de 6 milioane de lei.

  • Povestea decăderii Happy Tour, liderul detaşat al pieţei de turism până în 2012

    În 2007, când a cumpărat Happy Tour de la Nicolae Demetriade, fondul spaniol din investiţii GED a achiziţionat agenţia cu cea mai mare cifră de afaceri, cu cel mai mare profit şi cu cei mai mari clienţi corporate. Acum, după şapte ani, dacă ar vrea să vândă, ar vinde o agenţie aflată pe locul al treilea ca volum al afacerilor, în scădere în 2013 şi cu pierderi în ultimii doi ani.

    De altfel, Happy Tour este singura agenţie de turism din top 10 care pierde bani. În plus, şi celelalte companii ale grupului Happy Tour stau la fel de prost. Agenţia online Paravion, cumpărată de spanioli în 2010, este pe pierdere încă din anul achiziţiei, iar ca volum al afacerilor abia a depăşit jumătate din rulajul Vola.ro, liderul pieţei. În aceeaşi situaţie este şi turoperatorul Prestige Tour, cumpărat în 2011 de la Mircea Vladu: în 2012 şi 2013 a înregistrat pierderi, lucru care nu s-a întâmplat în precedenţii trei ani, când proprietar era Vladu.

    O altă firmă de turism, mai mică, Travel House, achiziţionată de spanioli în anii trecuţi, a avut şi ea pierderi în 2010 şi 2011, pentru ca în anul următor să fie absorbită de Happy Tour.

    Javier Garcia del Valle, CEO al Happy Tour Group, a declarat pentru Business Magazin că jobul său de zi cu zi nu este acela de a apărea într-un top, ci de a face din Happy Tour o companie de succes. Întrebarea care se pune acum este dacă agenţia Happy Tour şi grupul care îi poartă numele mai sunt o afacere de succes. Când un investitor prospectează o piaţă în vederea unei achiziţii, analizează o firmă cu rezultate financiare bune şi constant consolidate în timp, cu un portofoliu important de clienţi, care oferă servicii de calitate şi care are un bun renume în piaţă. „Când cumpărăm o companie, bineînţeles că sunt parametri diferiţi. Unul dintre aceşti parametri a fost de a cumpăra una dintre cele mai mari companii, iar Happy Tour era la vremea respectivă chiar cea mai mare. Dar n-am cumpărat-o pentru că era numărul 1. Este adevărat că, dacă Happy Tour ar fi fost pe ultimul loc, probabil că nu am fi cumpărat-o“, a explicat Garcia del Valle.

    Ce a contat pentru spanioli când au făcut achiziţia? A contat că era de vânzare, că preţul propus de fostul proprietar a fost un preţ pe GED l-a acceptat, că era lider de piaţă, că au primit recomandări de la alţi români şi că era o companie profitabilă, enumeră şeful Happy Tour. Care dintre aceste criterii mai este în picioare în caz că GED ar căuta cumpărător pentru Happy Tour? „În cazul în care ne-am decide să vindem compania, pentru respectivul cumpărător multe lucruri vor conta. Ar conta că suntem o companie auditată, că cifrele noastre sunt reale, că toţi angajaţii noştri sunt plătiţi pe carte de muncă şi deci se plătesc taxe la stat, că avem o tehnologie de ultimă oră, că avem nişte proceduri, iar compania este foarte bine structurată, de la top management până la angajaţi“, afirmă oficialul grupului de turism. Referitor la pierderi, el încearcă să nuanţeze problema. „Depinde din ce punct de vedere priveşti. Operaţional nu avem pierderi. În multe cazuri este ultima linie care se trage. Avem depreciere şi amortizarea investiţiilor. De ce? Pentru că noi am cumpărat trei companii în numele Happy Tour. Le-am cumpărat respectând regulile româneşti, nu cele internaţionale. Potrivit legilor româneşti, trebuie să ne ocupăm de depreciere şi de amortizarea investiţiei.“

    Un fost angajat al Happy Tour a declarat pentru Business Magazin că şi înainte de vânzarea către GED angajaţii erau plătiţi integral pe cartea de muncă, că firma făsuse două audituri cu companii de prestigiu şi că nu avusese niciodată restanţe la stat sau pierderi.

    Reprezentanţii câtorva mari agenţii de turism autohtone, care nu au dorit să fie citaţi, au explicat că cel puţin şase agenţii din Top 10 sunt auditate de companii de prestigiu şi că majoritatea celor din Top 20 au angajaţii plătiţi pe cartea de muncă. HT este singura companie din top 10 cu pierderi mai mult de doi ani consecutiv. Şeful HT argumentează că o parte din pierderi sunt cauzate de cursul valutar, lucru negat de alţi reprezentanţi din industrie. „Dacă lucrezi numai cu români, n-ai rată de schimb, dar la noi, 90-95% din business este în afară, pentru că Happy Tour îţi vinde un bilet pe care îl cumpără de la companii din afară“, spune el. Nu la fel cumpără biletele de avion şi Perfect Tour, Paralela 45 sau Aerotravel? „Nu ştiu cum fac ceilalţi de nu raportează pierderi, eu vorbesc în numele companiei noastre“, spune Del Valle. Reprezentantul unei agenţii din Top 10 afirmă că întotdeauna unii manageri găsesc motive pentru a justifica pierderile, dar nu le vor pune niciodată pe seama incompetenţei manageriale sau a deciziilor greşite. El adaugă că achiziţia Travel House, specializată în turism de afaceri şi turism de lux, cu un volum anual de câteva milioane de euro, a fost total inutilă, în condiţiile în care HT avea deja la acea vreme cel mai dezvoltat departament de turism de afaceri şi de turism de lux.

    Garcia del Valle explică situaţia fiecărei companii din grup: spune că Prestige Tour a fost afectat de rata de schimb şi de operaţiunile charterelor. Cu toate acestea, Christian Tour, care a împărţit în ultimii doi ani majoritatea zborurilor charter cu Prestige Tour, şi-a majorat volumul afacerilor în ultimii ani şi este una dintre cele mai profitabile agenţii de turism din România. Directorul financiar al unei companii din domeniu afirmă că explicaţia cu pierderile din cauza cursului este „praf în ochi“, pentru că „toată lumea“ este facturată de IATA în euro pentru zboruri. Pierderile pe 2013 ale celor trei firme din grup au fost de 6 milioane de lei.

  • Semne că urmează să fii concediat. Specialiştii în resurse umane îţi spun ce trebuie să faci

    Există anumite semne că urmează să îţi pierzi locul de muncă, iar starea de incertitudine nu va face decât să scadă randamentul angajatului. Mai mulţi directori de resurse umane au explicat care sunt aceste semne şi cum trebuie tratată această problemă.

    Robin Brodrick, coordonator al departamentului de resurse umane de la EMC, enumeră lucrurile care ar trebui să ridice semne de înrebare referitor la siguranţa jobului. “Îţi găseşti jobul publicat pe un site recrutare; şeful tău vrea să descrii detaliat activitatea ta zilnică; sarcinile tale zilnice încep să fie redistribuite către alţi colegi, sau eşti rugat să îi instruieşti şi pe alţii, pentru orice eventualitate; nu mai eşti invitat să participi la şedinţe care înainte erau obligatorii – toate acestea sunt semne că jobul tău poate fi în pericol”, explică Brodrick. “Nu trebuie să intri în panică. Soluţia este să stabileşti o întâlnire cu şeful tău, fără a-i spune însă ce vrei să discutaţi. Astfel ai şanse mai mari să primeşti nişte răspunsuri cinstite.”

    Brodrick notează că atunci când îi vei spune superiorului că activitatea recentă te-a făcut să te gândeşti la siguranţa postului tău, există trei variante de răspuns pe care l-ai putea primi. “Prima posibilitate este şi cea mai rea, şi anume ca şeful tău să îţi confirme că vei fi dat afară. A doua variantă este una mult mai bună, şi anume să fii informat că toate aceste mutări au ca scop promovarea ta”, scrie specialistul.

    “Cea de-a treia variantă este aceea în care superiorii tăi consideră că volumul de muncă a crescut şi tu nu îi mai poţi face faţă, drept pentru care s-a decis aducerea altor angajaţi care să te ajute. Indiferent de ce explicaţie vei primi, nu te grăbi să răspunzi. Analizează bine ce vrei să faci în continuare.”