BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Miele deschide al doilea magazin din Bucureşti, în urma unei investiţii de 100.000 de euro

    Miele deschide al doilea magazin cu o suprafaţă de 100 de metri pătraţi şi este poziţionat pe Calea Dorobanţi,Bucureşti.        
    În cadrul acestuia sunt expuse toate categoriile de produse Miele disponibile în România de la accesorii şi consumabile, până la espressoare, maşini de spălat rufe şi vase, uscătoare, sisteme de călcat, uscătoare, frigidere şi electrocasnice încorporabile. Per total, investiţia în noul magazin a fost de aproximativ 100.000 de euro.

     “Am vrut să deschidem acest magazin în Dorobanţi, în special pentru clienţii noştri din zonă, pentru a nu mai fi necesară deplasarea lor la Miele Center din Piaţa Presei Libere. Pe lângă oportunităţile de vânzare oferite de zonă, magazinul a fost deschis aşadar şi pentru a oferi accesibilitate. Ne dorim să fim mai aproape de clienţii noştri, ori de câte ori aceştia au nevoie de noi. Interacţiunea directă cu produsele este foarte importantă pentru un brand premium de electrocasnice; clienţii şi potenţialii clienţi  trebuie să vadă şi să testeze produsele”, a declarat Loredana Butnaru, director Miele România.

     Miele a inaugurat in ultimii trei ani alte cinci magazine în mai multe oraşe din ţară. Extinderea reţelei de magazine face parte din planul de business pe termen lung pe care compania l-a început în urmă cu trei ani, odată cu relocarea showroom-ului din Otopeni în Piaţa Presei din Bucureşti.

    În prezent, Miele are o reţea de 30 de parteneri şi de 70 de magazine în România,  care se înscriu în trei categorii: parteneri Miele exclusiv, în cadrul cărora sunt comercializate doar electrocasnicele brandului, reţele de magazine specializate în vânzările de mobilier de lux, dar şi reţele şi magazine independente de electroIT.

  • Silozul Carani, un nou jucător în zona agrobusiness

    Deşi judeţul Timiş are cele mai multe unităţi de stocare a bunurilor agricole din întreaga ţară, a atras o nouă investiţie într-un siloz, la Carani. Depozitul a fost preluat de SIF1 în urmă cu doi ani şi redeschis acum, după investiţii în retehnologizare, iar miza este să ajungă într-un an la o cifră de afaceri anuală de 20 de milioane de lei.

    „170.000de tone“ este o exprimare care nu spune neapărat multe, dar vizitarea silozului de la Carani, în judeţul Timiş, inaugurat recent, aduce dimensiunea într-un plan concret: fiecare dintre cele nouă celule ale silozului este similară, ca mărime, cu un bloc de patru etaje. Silozul de la Carani este cel mai mare depozitar independent din România, fără a lua în calcul spaţiile existente în porturi. Termenul „independent“, explică reprezentanţii SIFI, divizia imobiliară a SIF1, se referă la faptul că la Carani nu se desfăşoară activităţi de producţie sau de trading – toată activitatea se rezumă la servicii. „Este mai uşor să lucrezi cu traderii atunci când nu tranzacţionezi“, explică, la inaugurarea depozitului, Dan Dolghin, director general al SIFI TM Agro.

    SIF Banat-Crişana (SIF1), cel mai mare SIF după active, controlează unul dintre cele mai importante portofolii în imobiliare şi agricultură. SIF1 a înfiinţat în vara lui 2013 SIF Imobiliare (SIFI), transferând în portofoliul noii companii participaţii în valoare de aproximativ 100 de milioane de lei. SIF Imobiliare a constituit apoi mai multe firme, printre care şi SIFI TM agro, societate prin care a cumpărat spaţii comerciale şi active agricole. Astfel, unitatea de stocare a aparţinut iniţial de compania Aton Transilvania, intrată în faliment după 2011, şi a fost achiziţionată de către SIFI TM Agro în 2014; valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică, dar potrivit informaţiilor din piaţă aceasta s-ar putea plasa între 9 şi 12 milioane de euro.

    Potrivit datelor centralizate la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, România are 4.691 de depozite autorizate pentru cereale, cu o capacitate totală de peste 22 milioane de tone; din aceste spaţii, 1.141 sunt silozuri, cu o capacitate de depozitare de aproape 11 milioane de tone, diferenţa fiind reprezentată de magazii. Cele mai multe unităţi de stocare se găsesc în Timiş, Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa şi Teleorman. Cu alte cuvinte, sunt destule spaţii pentru a depozita producţia agricolă: în 2015, spre exemplu, producţia a fost de 19 milioane de tone, iar în 2014 de 21 de milioane de tone, sub capacitatea totală de stocare. Asta doar în teorie, pentru că împărţirea pe regiuni nu este conformă cu producţia locală, iar spaţiile de depozitare nu pot deservi decât o anumită suprafaţă, de regulă pe o rază de câteva zeci de kilometri.

    Potrivit ZF, în Timiş s-a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie a anului care a primit avizul final al Ministerului Agriculturii: compania Agro Nevada Tim, controlată de antreprenorul român Mateiu Corvin Petru, a achiziţionat circa 260 de hectare de teren în localitatea Voiteg, judeţul Timiş, în perioada ianuarie-martie 2016, pentru 2,4 milioane de euro. Preţul de achiziţie a fost de 9.180 euro pe hectar, de două ori mai mare decât valoarea medie a tranzacţiilor realizate de la începutul anului, deoarece pe terenul respectiv există o baltă pentru irigaţii.

    Silozul Carani este situat strategic în una din cele mai importante zone agricole din ţară, la câţiva kilometri de Timişoara. Cifrele arată că este cel mai mare hub logistic agricol din ţară, cu o capacitate de recepţie/livrare de 5.000 tone zilnic şi cu o capacitate totală de depozitare de 170.000 de tone. Investiţia beneficiază, de asemenea, de o infrastructură feroviară, dispusă la linia electrificată. Reprezentanţii spun că obiectivul este de a transforma silozul din Carani într-un hub agrobusiness prin reunirea, în acelaşi spaţiu, a tuturor funcţiilor implicate în domeniul tradingului de cereale: producători, distribuitori, furnizori de materiale şi servicii logistice şi cumpărători de produse agricole.

    „Avem capacitatea de a încărca o garnitură de tren completă în 24 de ore, indiferent de condiţiile atmosferice şi de a asigura manevra vagoanelor prin partida proprie“, explică Dan Dolghin. De asemenea, cele nouă celule din cadrul silozului sunt dotate cu un sistem de răcire care poate modifica temperatura în funcţie de materiile prime păstrate.
    Reprezentanţii silozului se aşteaptă să intre pe profit în doar câteva luni – ulterior, veniturile operaţionale vor susţine funcţionarea silozului, cred ei. Chiar dacă preferă depozitarea pe termen lung, aceasta eliminând într-o anumită măsură costurile legate de încărcare şi descărcare, cei de la Carani spun că vor să ajungă la un rulaj de peste 200.000 de tone pe an. „Vrem să ajungem la o cifră anuală de afaceri de 20 de milioane de lei“, a spus Marius Pantea, membru în consiliul de administraţie al SIFI TM Agro.

    Investiţiile făcute în îmbunătăţirea unităţii s-au rezumat momentan la sistemul informatic şi cel de automatizare a proceselor, dar există deja un plan de investiţii pentru 2017. Silozul Carani are în componenţă două zone de depozitare: silozul metalic, compus din nouă celule în care încap 17.000 de tone de cereale cum este grâul, şi silozul de beton cu o capacitate totală de 19.980 tone, ambele retehnologizate cu echipamente din Germania. Toate utilajele interne (elevatoare, şnecuri sau transportoare cu lanţ) sunt dimensionate pentru o capacitate de transport de 250 tone echivalent grâu, cu trei zone de recepţie cereale. Există de asemenea posibilitatea de a efectua toate operaţiile de condiţionare uzuale pentru industria depozitării de cereale: reducerea conţinutului de corpuri străine, uscarea pentru reducerea nivelului de umiditate sau dezinsecţia produselor ce vin din lan cu insecte dăunătoare. Monitorizarea calităţii cerealelor depozitate se face cu laboranţii gradatori angajaţi ai SIFI TM Agro folosind dotările laboratorului, în care pot fi făcute toate analizele uzuale în industrie.
     

  • Faurecia inaugurează o nouă fabrică în România, în urma unei investiţii de 12 milioane de euro. În 2016, 280.000 de maşini vor fi echipate cu tapiţerii produse la Râmnicu Vâlcea

    Faurecia a inaugurat astăzi o fabrică de tapiţerii auto cu o suprafaţă totală de 12.000 m2 ce poate deservi un număr de 2000 de angajaţi, arată un comunicat al companiei.

    În prezent, cei 1.200 de angajaţi produc tapiţerii textile şi de piele pentru unii dintre cei mai importanţi producători mondiali din industria auto, precum Peugeot, Renault şi branduri Volkswagen. Materialele din care sunt realizate cele peste 500 de tipuri de tapiţerii sunt achiziţionate în proporţie de 75% de la furnizori locali. În 2016, 280.000 de maşini vor fi echipate cu tapiţerii produse la Râmnicu Vâlcea.

    „Datorită experienţei noastre de succes în România, am decis să investim 12 milioane de euro la Râmnicu Vâlcea în cea mai modernă fabrică a grupului. Investiţia a generat peste 700 de noi locuri de muncă. Pentru perioada următoare obiectivele noastre sunt creşterea capacităţii de producţie pentru a livra 280.000 de tapiţerii în acest an şi recrutarea a 600 noi angajaţi până în 2017” a declarat Hagen Wiesner, Executive Vice President, Faurecia Automotive Seating.


    „Având în vedere importanţa contribuţiei angajaţilor noştri la creşterea Faurecia România, suntem preocupaţi să le oferim condiţii optime de muncă şi să le punem la dispoziţie programe de calificare personalizate. În acest moment, resursele noastre sunt direcţionate către atragerea şi instruirea noilor angajaţi pentru a putea asigura o creştere sustenabilă pe termen lung” a declarat Mircea Bucur, General Manager Tălmaciu şi Vâlcea, Faurecia Automotive Seating.

    Noua fabrică Faurecia de la Râmnicu Vâlcea se alătură fabricii de la Tălmaciu (Scaune auto), Craiova (Tehnologii de Control a Emisiilor), Piteşti (Sisteme de Interior). În toate cele 4 fabrici ale grupului din România activează peste 3000 de angajaţi, care au generat în 2015 vânzări totale de 203 milioane de euro şi 119 milioane de euro în prima jumătate a anului 2016.

  • 4 idei de a face suficienţi bani încât să poţi demisiona de la locul de muncă

    Fie că se întâmplă mâine, la anul, sau peste câteva decenii, aproape toată lumea îşi doreşte să renunţe la job-ul pe care îl are la un moment dat.

    Cu toate acestea, între „a visa” şi „a acţiona” rămâne de fiecare dată o mare prăpastie pe care cei mai mulţi nu reuşesc să o depăşească niciodată, principalul argument fiind cel financiar, scrie Business Insider.

    În mod evident, pentru a putea demisiona trebuie găsită o alternativă care să ajute la plătit facturi, pus bani de-o parte pentru mai târziu şi, desigur, pentru traiul zilnic.

    Dar care este cea mai bună modalitate de a realiza acest lucru? Cum poţi câştiga sufient de pe acum, în afara job-ului, pentru a putea să pleci mai târziu fără să îţi pui prea multe probleme?

    Iată câteva moduri de a face bani pe lângă locul de muncă pe care îl ai.

    4 idei de a face suficienţi bani încât să poţi demisiona de la locul de muncă

  • Dependenţa Chinei de datorie este mai mare ca niciodată, ceea ce poate să însemne o creştere nesănătoasă

    Investitorii şi speculatorii au ignorat măsurile de temperare ale Beijingului şi au pompat bani, ducând la accelerarea la 6% în august a creşterii investiţiilor în imobiliare.

    China înghite cantităţi uri­aşe de datorii pentru a-şi ali­menta creşterea econo­mi­că agresivă, iar acest lucru pare să-i sperie pe unii atât de mult încât se tem că sistemul bancar chinezesc nu va suporta povara şi se va prăbuşi.

    Alţii, mai prudenţi, atenţionează că această febră a datoriei, chiar dacă nu va scăpa de sub control, va lăsa creşterea economică cu sechele.

    Încetinirea brutală a economiei chinezeşti, a doua ca mărime din lume, a destabilizat deja ţările emergente producătoare de materii prime şi comerţul mondial.

    Creditele noi pe termen mediu şi lung contractate de gospodării au cres­cut în august cu 32,2% faţă de luna simi­lară a anului anterior, cel mai rapid avans din 2010. Aceste credite repre­zintă mai ales ipoteci, iar saltul ameţitor suge­rează că oamenii se grăbesc deoa­rece se aşteaptă la înăsprirea condiţiilor de creditare şi de achiziţionare a locuin­ţe­lor, se arată într-o analiză a Credit Suisse, citată de Business Insider.

    Investitorii şi speculatorii au ignorat măsurile de temperare ale Beijingului şi au pompat bani, ducând la accelerarea la 6% în august a creşterii investiţiilor în active imobiliare. Aceste investiţii au ur­cat cu 5,4% în perioada ianuarie-au­gust faţă de anul anterior, potrivit statis­ticii oficiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania GreenFiber Internaţional investeşe 35 de milioane de euro într-o fabrică de fibră sintetică în România

    Compania care va produce circa 30.000 de tone de fibră sintetică pe an îşi propune o nouă investiţie pentru dublarea capacităţii din Urziceni până în anul 2018. La finalizarea proiectului, capacitatea totală de producţie a GreenFiber International va fi de 113.000 de tone pe an, însumând şi operaţiunile celorlalte două fabrici din Buzău şi Iaşi. Noua fabrică din Urziceni va avea activitate permanentă, fiind create locuri de muncă pentru locuitorii oraşului, precum şi pentru cei din localităţile învecinate. La finalizarea proiectului din Urziceni, GreenFiber va avea peste 1000 de angajaţi în România. 

    „În perioada 2013 – 2015, am investit 23 milioane de euro, parte din sumă mergând către crearea unei infrastructuri funcţionale de colectare pentru creşterea volumului deşeurilor PET curate şi necontaminate”, a declarat Clement Hung, CEO al companiilor din Green Group. Chiar şi aşa, din cauza lipsei infrastructurii municipale de colectare din România şi pentru că nu ajung suficiente cantităţi de PET în fabrică, 55% din materia primă o importăm din Europa. Totodată, avem în vedere o investiţie în Orientul Mijlociu, care să acopere deficitul de resurse din piaţa europeană, a adăugat CEO-ul.

    GreenFiber vinde fibra sintetică în principal către export, în ţări precum Germania, Italia, Danemarca, Republica Cehă, Belgia, Slovenia, Turcia şi Ungaria. Cei mai importanţi clienţi sunt companii din industria auto, care folosesc fibra în componenţa textilelor de interior ale maşinilor sau pentru sistemele de filtrare. Totodată, fibra este materie primă pentru industria de igienă, intrând în componenţa umpluturilor de scutece de bebeluşi, a şerveţelelor umede sau a plasturilor. Se mai foloseşte în industria produselor de mobilier, ca şi umpluturi pentru canapele, perne sau pilote, cât şi în construcţii, pentru panouri de izolaţie, membrane de acoperişuri sau membrane geotextile.

    Prima fabrică GreenFiber locală a fost lansată în 2005 la Buzău, urmată de fabrica de la Iaşi, în 2007, care a fost dezvoltată pe platforma industrială a fostei Terom Iaşi. GreenFiber produce astăzi de 10 ori mai mult, dar a marcat şi începutul unei perioade moderne în care resursele naturale, petrolul, ca materie primă, au fost înlocuite cu deşeurile ca resursă regenerabilă. GreenFiber va continua investiţiile în dezvoltarea capacităţilor de producţie, vizând poziţia de lider mondial în producţia de fibră sintetică din material reciclat.

     

  • Vodafone lansează 4G+ în peste 370 de localităţi din ţară

    Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a lansat servicii de date prin tehnologia 4G+ în peste 370 de localităţi din întreaga ţară. Pentru câteva sute de mii de abonaţi, adică utilizatorii de telefoane de ultimă generaţie, „viteza medie pe care o va percepe un client va fi dublă“ şi, în general, toţi utilizatorii de smartphone-uri vor avea o experienţă îmbunătăţită.

    O cortină roşie a ascuns în primă fază ceea ce avea să fie o demonstraţie live legată de viteza de download pe care o poate susţine reţeaua Vodafone, al doilea operator de telefonie mobilă de pe piaţă în funcţie de cifra de afaceri. Pentru a ajunge la o viteză de download de 1,35 Gbps, inginerii operatorului au folosit echipamente live din reţea dar şi unele instalate special pentru acest test, furnizate de firma chineză Huawei, care au permis companiei să agrege cinci benzi de frecvenţă pentru a folosi servicii de date, a explicat Cătălin Buliga, directorul de tehnologie al Vodafone.

    Creşterea vitezei este un rezultat al investiţiilor realizate în ultimii doi ani de companie pentru extinderea reţelei fixe de fibră optică, dar şi înlocuirea unor echipamente mobile. „Multe dintre echipamente nu mai făceau faţă la noile viteze şi au fost schimbate. De exemplu, erau linii radio cu o capacitate de 100 Mbps, care făceau legătură între câteva localităţi, pe care le-am schimbat. Sunt investiţii realizate în ani de zile ale căror rezultate nu se văd decât acum, când dăm drumul la staţiile radio pe două frecvenţe“, a spus Buliga, completând că arhitectura reţelei a fost schimbată graţie investiţiilor din ultimii ani. Conform informaţiilor disponibile, pe parcursul ultimilor doi ani numărul de relee a crescut cu 50%.

    Vodafone România a avut unul dintre cele mai mari bugete de investiţii în reţea, comparativ cu alte filiale ale grupului, ca parte a programului Spring; în 2013, compania a anunţat că suplimentează bugetul de investiţii pentru România cu 45 de milioane de lire sterline, în cadrul acestui proiect. „Anul trecut am crescut bugetul de investiţii pentru reţea şi am cheltuit şi mai mult. Şi în 2016 vom mări din nou investiţia în reţea faţă de anul trecut – este o sumă pe care sigur nu am mai investit-o în reţea de mulţi, mulţi ani, din perioada Connex,“ declara anterior CEO-ul Vodafone România, Ravinder Takkar.

    Compania pe care o conduce a raportat la finalul trimestrului încheiat la 30 iunie venituri din servicii de 173,9 milioane de euro, în creştere cu 4,2% faţă de perioada similară a anului trecut, pe bază organică. În acelaşi interval, consumul de date mobile a crescut cu 105,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar Vodafone a raportat un număr total de 9,159 milioane de clienţi ai serviciilor mobile, de voce şi machine-to-machine.

    Creşterea vitezei prin noua tehnologie 4G+ a fost obţinută prin utilizarea a două benzi de frecvenţă, de 800 MHz şi .1800 MHz. Utilizarea benzii de frecvenţă de 800 MHz va duce la îmbunătăţirea puterii semnalului în interiorul clădirilor.
    Chiar dacă doar câteva sute de mii de telefoane din cele pe care le au abonaţii Vodafone din România sunt compatibile cu tehnologia 4G+, experienţa de pe toate device-urile va fi îmbunătăţită, afirmă Andrea Rossini, director comercial pe segmentul consumer.

    El a evitat însă să ofere orice fel de reper concret în ce priveşte viteza maximă care ar putea fi experimentată de clienţi, explicând că oricât de avansată este reţeaua, contează şi cât de performante sunt telefoanele clienţilor. „Viteza maximă nu mai este atât de relevantă, deja vitezele sunt foarte mari, iar dacă am spune care este viteza maximă am produce confuzie între clienţi“, a adăugat Andrea Rossini. Printre smartphone-urile compatibile cu tehnologia 4G+ se numără HTC 9, dar şi Apple iPhone începând cu modelul iPhone 6 şi Samsung Galaxy începând cu modelul Galaxy S5. În acest moment sunt 139 de terminale compatibile 4G+.

    Cu toate acestea, pe plan local rata de adopţie a telefoanelor inteligente este foarte rapidă şi este de aşteptat ca numărul de abonaţi cu terminale compatibile cu 4G+ să crească rapid. Conform celui mai recent studiu TEMAX realizat de compania de cercetare de piaţă GfK, vânzările de smartphone-uri au continuat tendinţa ascendentă, cu o creştere de două cifre în al doilea trimestru al acestui an. Piaţa telecom a ajuns în prima jumătate a acestui an la 357 de milioane de euro, fiind cel mai mare segment din vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată (spre comparaţie, următoarele în clasament sunt electrocasnicele mari, cu o valoare de 227 milioane de euro în primele două trimestre din 2016); valoarea pieţei telecom este în creştere cu 25,7% faţă de perioada similară din 2015.

     

  • O companie oferă gratuit cazare şi masă pentru oamenii care vor să se angajeze, dar nu reuşeşte să găsească doritori

    Într-un efort de a susţine lipsa forţei de muncă în Europa de Est, McDonald’s oferă gratuit cazare  şi masă pentru angajaţii care sunt dispuşi să-şi mute domiciliul pentru a ocupa locurile de muncă vacante, conform fortune.com.

    Ţările Europei de Est se află în proces de creştere economică, potrivit Bloomberg, dar lipsa forţei de muncă calificată i-a înnăbuşit potenţialul. Regiunea era cunoscută ca fiind un refugiu de salarii mici, cu muncitori dornici să lucreze, însă îmbătrânirea pe piaţa forţei de muncă şi reticenţa de a angaja imigranţi au pus beţe-n roate angajatorilor care caută personal calificat. Un studiu realizat recent de PricewaterhouseCoopers arată că 54% dintre directorii din Ungaria se aşteaptă la o creştere în regiune, comparativ cu doar 27% dintre directorii la nivel mondial. Totuşi, aceiaşi lideri regionali şi-au exprimat îngrijorarea faţă de „lipsă de profesionişti calificaţi”.

    „Deficitul forţei de muncă îi ţine pe directorii din Europa de Est până noaptea târziu la birou” a declarat pentru Bloomberg directorul PwC, Robert Bencze. „Prima întrebare pe care şi-o pun acum investitorii este <<Oare voi găsi suficienţi angajaţi ca să fac afacerea să meargă?>>”, adaugă acesta.

    Şi aceasta nu e doar o problemă a Ungariei: Republica Cehă a raportat o creştere de 166% a locurilor de muncă vacante în ultimii doi ani, potrivit Bloomberg. În Letonia, problema este de trei ori mai rea – producătorii auto, cum ar fi Kia Motors, se luptă să găsească muncitori calificaţi pentru ocuparea posturilor vacante de la fabricile locale din Slovenia. „Din ce în ce mai multor solicitanţi le lipsesc aptitudinile necesare în industria auto”, a declarat pentru Bloomberg purtătorul de cuvânt al Kia, Jozef Bace. „Mai nou, se ocupă dificil chiar şi posturile de operatori de asamblare sau vopsitori”, adaugă el.

    În timp ce regiunea este pregătită pentru investiţii, analiştii se tem că  lipsa forţei de muncă ar putea obliga companiile să se mute în altă parte, dacă această tendinţă va continua. „Este o chestiune de cantitate şi calitate a forţei de muncă în toată Europa de Est”, a declarat purtătorul de cuvânt al Camerei de Industrie şi Comerţ Germano-Maghiară. „Acest lucru trebuie rezolvat în următorii câţiva ani, în caz contrar, sectorul de investiţii ar putea avea de suferit”, conchide el. 

  • Investiţiile nete în economie au totalizat în primul semestru 29,31 mld lei, în creştere cu 8,7%

    Investiţiile nete realizate în economia naţională în primul semestru au totalizat 29,31 miliarde lei, în creştere cu 8,7% comparativ cu perioada similară din 2015, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.

    În T2, investiţiile s-au ridicat la 16,4 miliarde lei, cu 9,7% mai mult decât în mai-iulie 2015.

    În primele şase luni, au fost înregistrate investiţii mai mari pe toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 13,3%, lucrări de construcţii noi cu 6,1% şi la alte cheltuieli cu 1,7%. Investiţiile în utilaje au avut o pondere de 45,5%, în timp ce lucrările de construcţii au reprezentat 43,9% în total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un antreprenor din America: ”Decizia de a veni în Bucureşti a fost cea mai bună pentru compania noastră”

    ”Unde se duc antreprenorii pricepuţi care au nevoie de talente în domeniul tehnologiei? Aţi presupune că cei din Silicon Valley nu ar trebui să meargă prea departe; dar acesta nu este cazul lui Akash Nigam, confondatorul aplicaţiei Blend, care şi-a concentrat eforturile într-un alt hub tehnologic global” – descrie publicaţia internaţională Forbes scena tehnologică din România. Articolul este despre un grup de trei antreprenori, care au pus bazele aplicaţiei Blend –  o reţea socială dedicată studenţilor.

    Publicaţia internaţională vorbeşte despre cum trecutul dificil al ţării şi dificultăţile economice fac parte din istorie, iar Bucureştiul este casa unui sector al start-up-urilor vibrant, unde se află  numeroşi ingineri talentaţi.  

    Fondatorii Blend şi-au petrecut vara în Bucureşti, unde au lucrat cu o echipă de români, şi au fost plăcut surprinşi de munca lor de aici. Ei compara oraşul cu Silicon Valley-ul, remarcând plusurile comunităţii tehnologice de aici. ”Baza de talente din San Francisco este o sabie cu două tăişuri”, spuneAkash Nigam. ”Există cu siguranţă ingineri talentaţi acolo, dar un procent din ce în ce mai mare dintre ei se compară cu Ferrari-urile şi, în realitate, sunt doar Honda-uri. Este riscant să construieşti o întreagă echipă de ”stele” care nu se cunosc între ele. Acest tip de talente este de asemenea puţin probabil să facă faţă diversităţii, în condiţiile în care Facebook, Google, Twitter caută în mod constant noi talente. Lucrurile sunt total diferite pentru echipa noastră din Bucureşti, unde am văzut o rată de plecare  mai mică şi o dedicare puternică faţă de Blend.”

    Nigam, fiul lui Pavan Nigam, cofondatorul WebMD, a început să lucreze pentru Blend în facultate, alături de alţi doi colegi. S-au înscris în incubatorul de afaceri BBDO, iar prezenţa în acesta le impunea să deţină o echipă de ingineri în Bucureşti pentru a-şi transforma ideea în business. Cei trei au decis să se mute la Bucureşti pe perioada verii pentru a verifica cum merci lucrurile aici ei înşişi şi au fost surprinşi în mod plăcut de ceea ce au găsit. ”Diferenţa dintre noi trei încercând să construim ceva mediocru versus construirea unei companii legitime cu un grup de indivizi experimentaţi a fost monumentală”, spune Nigam. ”Am ajuns ca în cele din urmă să lansăm o afacere şi să avem suficientă tracţiune pentru a atrage o rundă de investiţii. Inspirându-ne din WhatsApp şi operaţiunile lor din Rusia, am contractat echipa ca angajaţi full-time ai Blend. Până acum – aceasta a fost cea mai bună decizie pe care compania noastră a făcut-o.” Potrivit BusinessofApps, Blend a atras investiţii de 6,3 milioane de euro din mai multe surse. Runta de investiţii a fost condusă de New Enterprise Associates şi de alte nume precum Great Oaks Capital, Waha Capital, Red Sea Venture, CAA Ventures.