BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Cum te fereşti de hoţii informatici?

    PRE EXASPERAREA DIRECTORILOR DE IT SAU A DIRECTORILOR GENERALI CARE AR VREA SĂ EXPEDIEZE RAPID PROBLEMA SECURITĂŢII CLOUD COMPUTINGULUI, nu există un răspuns simplu universal valabil: “da, este”, “nu, nu este”, spune Valentin Jurcuţ, enterprise sales & services director pentru România şi Europa Centrală şi de Est în cadrul Bitdefender, unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii de securitate din lume.

    Chiar dacă, în general, este foarte posibil ca datele unei companii să fie mai sigure în cloud decât pe serverul propriu, în ecuaţie intră mult prea mulţi factori pentru ca răspunsul să poată fi tranşant, indiferent de o serie întreagă de condiţii. “Securitatea datelor din cloud depinde de o multitudine de factori, pornind de la reputaţia serviciului de cloud ales. În cazul în care se optează pentru un serviciu de cloud precum Amazon, şansele sunt ca datele din cloud să fie mult mai sigure decât în cazul în care acelaşi serviciu ar fi oferit de propriul departament de IT.

    Majoritatea soluţiilor din cloud oferă criptarea implicită a datelor, puţinele incidente înregistrate fiind cauzate de setarea improprie a permisiunilor pe fişiere”, afirmă specialistul Bitdefender. Securitatea rămâne însă una dintre problemele fundamentale ale industriei conturate în jurul cloud computingului, în condiţiile în care un singur server fizic poate găzdui o multitudine de alte servere virtuale, iar un atac sau o eroare care afectează un asemenea echipament fizic va avea impact asupra unui număr mare de utilizatori.

    “Cloudul este format dintr-o multitudine de maşini virtuale localizate pe servere fizice care rulează în centre de date. Un singur server poate deservi un număr mare de clienţi sau un număr mare de servicii pentru acelaşi client. În cazul compromiterii unui server, impactul de securitate poate avea consecinţe uriaşe asupra consumatorului de servicii cloud”, explică el riscul potenţial al unui atac informatic asupra serverelor dintr-o companie sau un centru de date.

    Cu toate acestea, problemele de securitate nu sunt generate în mod neapărat doar de atacuri externe, ci pot veni şi din interior, de la angajaţi rău-voitori din departamentul IT sau chiar de la utilizatori din companie care au cunoştinţe reduse în domeniu. Cloudul este un spaţiu de stocare folosit la comun de o multitudine de indivizi cu niveluri tehnice diverse, ceea ce poate pune probleme celorlalţi utilizatori.

    “De multe ori, spaţiile de stocare a documentelor în comun sunt adevărate focare de infecţie pentru angajaţii care le accesează. E de ajuns ca un singur individ să încarce un fişier infectat pentru a compromite siguranţa tuturor utilizatorilor care intră în contact cu el.” Ce este de făcut în astfel de situaţii şi care ar fi soluţia împotriva unor asemenea riscuri? O generaţie diferită de aplicaţii de securitate gândită special pentru a funcţiona pe aceste servere virtuale din centrele de date, afirmă Valentin Jurcuţ. Bitdefender, companie controlată de familia Florin şi Măriuca Talpeş, care a reuşit să se afirme la nivel global prin soluţiile antivirus pentru clienţii din mediul rezidenţial, se concentrează pe acest tip de soluţii de securitate pentru centrele de date, ca parte a unui efort mai amplu de extindere pe segmentul clienţilor din mediul de afaceri.

  • Manifestaţii ale muncitorilor în Bangladesh: Mii de oameni cer măriri salariale. Poliţia a tras cu gloanţe de cauciuc

     Poliţia afirmă că a intervenit după ce muncitorii au blocat accesul pe un drum, în zona industrială Ashulia, la periferia capitalei, unde se află sute de fabrici de confecţii care lucrează pentru grupuri occidentale, precum cel american Walmart sau francez Carrefour.

    Săptămâna trecută, aceste fabrici au fost închise câteva zile din cauza violenţei muncitorilor. Ele s-au redeschis vineri, Asociaţia Fabricanţilor şi Exportatorilor de Textile din Bangladesh (BGMEA) anunţând că a obţinut garanţii din partea Guvernului că fabricile vor beneficia de o “securitate sporită”.

    După prăbuşirea unui imobil, pe 24 aprilie, care s-a soldat cu 1.127 de morţi, muncitorii din industria textilă, plătiţi cu 38 de dolari americani (30 de euro) lunar, au întrerupt lucrul aproape zilnic pentru a cere creşteri salariale şi executarea proprietarului imobilului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deloitte lansează a şaptea ediţie Top 500 Europa Centrală

    În următoarele două luni, consultanţii Deloitte vor aduna informaţii de la companii din diverse industrii, bănci şi firme de asigurare de top din 18 ţări, inclusiv România.

    Potrivit clasamentului din 2012, care lua în calcul cifrele pe 2011, România este a cincea ţară din regiune, fiind reprezentată de 37 de companii ale căror veniturile totale s-au apropiat de 39,6 miliarde de euro (cu 5,62% peste cifra din 2010).

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat de industria energiei şi resurselor (cu 13 companii), urmată de industria bunurilor de consum şi transporturi (11), industria prelucrătoare (7), tehnologie, media şi telecomunicaţii (5) şi industria farmaceutică (1).

    În două clasamente regionale separate ale primelor 50 de bănci, respectiv 50 de firme de asigurări din regiune, România a fost reprezentată de cinci bănci şi cinci firme de asigurare.

    “La momentul lansării, remarcam că peste 86% dintre companiile româneşti din clasament au raportat venituri în creştere; în paralel, veniturile regionale cumulate reveniseră la nivelul anterior crizei, depăşind 707,4 miliarde euro”, reaminteşte Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România. “Pe de altă parte, cifrele financiare aferente primului trimestru din 2012 reprezentau semnale pentru încă un an dificil. 2012 a fost un an încărcat de provocări, atât pe plan local, cât şi internaţional. Nu putem specula cu privire la rezultatele din acest an, însă cu siguranţă noul clasament va reflecta dinamica economiei în regiune şi tendinţele la care ne putem aştepta în perioada următoare”, a adăugat acesta.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    5.645 lei
    salariul mediu nominal net înregistrat în martie în industria tutunului, cel mai mare pe economie, în timp ce salariul cel mai mic a fost consemnat în hoteluri şi restaurante – 860 de lei

    50 mld. lei
    valoarea exporturilor în primele trei luni ale anului, cu 4,6% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce importurile s-au redus cu 1,1%, la 55,5 mld. lei

    5%
    scăderea cifrei de afaceri din industrie, în termeni nominali, în martie faţă de luna precedentă, în timp ce faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, scăderea a fost de 2,9%

    520 mil. lei
    profitul cumulat înregistrat în T1 de sistemul bancar, de patru ori mai mare decât în primele trei luni din 2012, după ce închisese anul trecut cu o pierdere record de peste 2 mld. lei

    22,9 mld. euro
    excedentul balanţei comerciale a zonei euro în luna martie, graţie în principal exporturilor Germaniei, al cărei excedent comercial a ajuns la 30,4 mld. euro

  • Analiştii nu exclud o creştere economică de peste 2% anul acesta

    În absenţa detaliilor pe sectoare, aşteptate pentru 5 iunie, economiştii băncilor sunt de acord că estimarea de creştere a PIB este rezultatul unei serii de date pozitive în industrie, comerţul exterior şi consumul intern din lunile precedente.

    “Consumul gospodăriilor a avut o contribuţie pozitivă, după majorările de salarii şi pensii, iar exporturile au fost, cel mai probabil, mai mari faţă de trimestrele precedente, ţinând cont de performanţa bună a livrărilor de bunuri către ţări non-UE (plus 10,9%)”, arată analiştii BCR, care menţin prognoza de creştere de 1,8% pentru tot anul (peste cea de 1,6% a autorităţilor şi de 1,5% a FMI), cu precizarea că PIB ar putea creşte chiar peste 2% în condiţiile unei producţii industriale şi agricole bune.

    În ultimul trimestru din 2012, creşterea economică a fost de 0,4%, iar pe tot anul a fost de 0,7%.

    “Progresul PIB real a fost susţinut în mare măsură de majorarea exporturilor şi a activităţii din industrie, în ciuda cererii externe fragile, în timp ce cererea internă a fost cel mai probabil modestă, frânând creşterea importurilor”, estimează analiştii Raiffeisen Bank, care menţin prognoza unei creşteri a PIB de 2% pentru tot anul. “în absenţa unor şocuri majore şi în condiţiile unui an agricol bun, care ar putea contribui cu 0,7% la creşterea PIB, nu este de exclus un avans şi mai mare al PIB real.”

     

  • Traian Băsescu s-a întâlnit cu Lakshmi Mittal

    Autorităţile române au fost informate în legătură cu situaţia actuală a industriei oţelului şi cu dificultăţile cu care se confruntă, precum şi despre eforturile făcute de ArcelorMittal în Europa şi în România în mod particular, pentru a se asigura că siderurgia are un viitor sustenabil, se arată într-un comunicat al companiei.

    ArcelorMittal şi-a exprimat speranţa că ”România va rămâne o ţară atractivă pentru investiţii străine şi că Guvernul român va lua măsurile adecvate, precum asigurarea competitivităţii costurilor cu energia, pentru a menţine sustenabilitatea industriei oţelului din România.”  

    ArcelorMittal este cea mai mare companie siderurgică şi minieră integrată din lume, prezentă în peste 60 de ţări. ArcelorMittal este lider pe pieţele globale importante, incluzând domeniile auto, construcţii, electrocasnice şi de ambalare, având sisteme performante de cercetare şi dezvoltare, tehnologice, precum şi rezerve cuantificabile de materii prime şi reţele de distribuţie de top. Compania este prezentă cu unităţi de producţie în peste 20 de ţări, de pe patru continente, pe toate pieţele-cheie ale industriei siderurgice, de la cele emergente, până la cele mature, având reţele de distribuţie foarte bine dezvoltate.

     Prin valorile ei de bază, sustenabilitate, calitate şi leadership, ArcelorMittal se angajează să funcţioneze într-un mod responsabil, respectând sănătatea, siguranţa şi bunăstarea angajaţilor săi, contractorilor săi şi comunităţii în care operează. Totodată, se angajează să acţioneze de manieră sustenabilă în privinţa mediului, precum şi a resursele limitate. ArcelorMittal este conştientă de responsabilitatea pe care o are în privinţa combaterii schimbările climatice globale; compania fiind printre primele din industrie care face eforturi pentru a descoperi tehnologii inovatoare, cercetând şi dezvoltând tehnologii şi soluţii de producere a oţelului care contribuie la combaterea încălzirii globale. ArcelorMittal este membru al FTSE4Good Index precum şi Dow Jones Sustainability World Index.

    |n 2012, ArcelorMittal a înregistrat venituri de 84,2 de miliarde USD şi o producţie de oţel de 88,2 milioane de tone, reprezentând aproximativ 6% din producţia mondială de oţel.

    ArcelorMittal este cotat la bursele din New York (MT), Amsterdam (MT), Paris (MT), Bruxelles (MT), Luxemburg (MT) şi la bursele spaniole de la Barcelona, Bilbao, Madrid şi Valencia (MTS).

  • Cât trebuie să muncească un român ca să-şi permită o vacanţă în spaţiu

    Cum cea mai ieftină excursie până la limita oficială a spaţiului costă 110.000 de euro, un român cu salariu mediu ar trebui să muncească 23 de ani fără să cheltuiască nimic pentru a putea să şi-o permită.

    Agenţia aerospaţială americană plănuieşte să-şi înlocuiască flota cu navete proiectate şi construite de companii private. În acest scop, SUA subvenţionează dezvoltarea de navete spaţiale. În aprilie 2011, NASA a acordat peste 269 milioane de dolari unui număr de patru companii private pentru dezvoltarea de capacităţi de transport de încărcături şi personal, format din până la şapte astronauţi, către Staţia Spaţială Internaţională. Pentru granturi au concurat 22 de companii.

    •  SPACE EXPLORATION TECHNOLOGIES CORP. (SPACEX).
    Printre cei patru câştigători se află şi SpaceX, condusă de Elon Musk, cofondator al Tesla Motors şi PayPal. Prima misiune a unei companii private pentru andocarea la staţia spaţială a fost derulată anul trecut de SpaceX.
    Compania a lansat capsula Dragon, fără oameni la bord, folosind propria rachetă, Falcon 9. În octombrie, SpaceX a realizat transportul primei încărcături către staţia spaţială, constând din provizii şi materiale pentru experimente ştiinţifice cu o greutate totală de aproape 500 de kilograme. La întoarcere, încărcătura a fost de circa 1 tonă.
    SpaceX va derula 12 astfel de misiuni în baza unui contract de 1,6 miliarde de dolari cu NASA. A doua lansare a companiei către staţia spaţială, în martie anul acesta, a întâmpinat unele probleme tehnice, care au fost remediate, însă, în decurs de câteva ore.

    •  ORBITAL SCIENCES. Compania vrea să se alăture programului de misiuni către staţia spaţială şi a încheiat un contract cu NASA pentru opt transporturi între 2013 şi 2015, folosind naveta Cygnus şi racheta de lansare Antares. După un zbor de verificare al rachetei în aprilie, compania a programat pentru luna august o misiune demonstrativă cu încărcătură către staţia spaţială.

    •  BIGELOW AEROSPACE. Statul american a început să privească spre sectorul privat inclusiv pentru lucrări la staţia spaţială. În decembrie, Bigelow Aerospace a semnat un contract de aproape 18 milioane de dolari cu NASA pentru a construi un habitat spaţial gonflabil, care va fi ataşat la Staţia Spaţială Internaţională. Modulul aerospaţial Bigelow ar putea fi folosit ca spaţiu suplimentar de stocare şi va fi transportat de către SpaceX sau Orbital Sciences.

    Sectorul privat face progrese şi către misiuni de transport de persoane către staţia spaţială. NASA va selecta companii pentru o serie de contracte, care oferă fonduri iniţiale de 10 milioane de dolari pentru dezvoltarea tehnologiilor şi a planificat să primească din acest an oferte pentru astfel de zboruri. SpaceX reproiectează capsula Dragon pentru a transporta un echipaj de şapte persoane, în timp ce printre concurenţi se află şi o companie mixtă a Boeing cu Lockheed Martin, precum şi avionul spaţial Dream Chaser al companiei Sierra Nevada.Programul privat promite reduceri semnificative de costuri faţă de cel derulat de NASA sau de zborurile care folosesc navete ruseşti, potrivit unui raport Reason Foundation. Zborurile au un cost estimat la 1,5 miliarde de dolari pe misiune, dar SpaceX afirmă că poate coborî lansarea la 50-100 de milioane de dolari.

    SATELIŢI. Pe lângă intrarea pe transportul spaţial de mărfuri şi persoane, sectorul privat a continuat să dezvolte o înfloritoare industrie a lansării de sateliţi. În prezent, există pe orbită sute de sateliţi operaţionali, dar şi câteva mii nefolosiţi. Sateliţii asigură comunicaţii, navigaţie, informaţii despre vreme şi date pentru diverse proiecte de cercetare.

    •  UNITED LAUNCH ALLIANCE. Armata SUA foloseşte de mai mulţi ani serviciile United Launch Alliance, companie mixtă Boeing –  Lockheed Martin, pentru a-şi lansa sateliţii. Compania, înfiinţată în 2006 prin fuziunea unor divizii ale Boeing şi Lockheed Martin, asigură şi lansări de sateliţi negurvernamentali.

    •  SPACEX. În decembrie, US Air Force a semnat două acorduri cu SpaceX pentru lansări de sateliţi în următorii ani. Compania va primi 97 milioane de dolari pentru lansarea unui telescop spaţial al NASA în 2014 şi 165 de milioane de dolari pentru plasarea pe orbită a unor echipamente militare în 2015.

  • Salariul mediu net a crescut cu 4% în luna martie. În ce domenii au fost cele mai mari creşteri

     Salariul mediu brut a fost de 2.231 lei în martie, cu 4,1% mai mare decât în luna anterioară.

    În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul salariului mediu net a fost mai mare în martie decât în luna precedentă, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, pentru performanţe deosebite sau pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte).

    Cea mai mare creştere a salariului s-a înregistrat în domeniul fabricării produselor din tutun (19,3%). Au crescut cu 10,5% – 18,5% şi salariile în domenii precum fabricarea de produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de servicii anexe extracţiei, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    52%
    creşterea faţă de anul trecut a numărului de turişti care au petrecut în ţară minivacanţa de 1 Mai şi Paşte; cei mai mulţi au ales pensiunile din zonele rurale (65.000), în timp ce sumele totale cheltuite au depăşit 22 mil. euro

    0,4%
    scăderea medie a preţurilor producţiei industriale în martie faţă de februarie, în timp ce faţă de aceeaşi lună a anului trecut s-a înregistrat o scumpire a producţiei industriale cu 4,5%

    4,19 mld. lei
    deficitul bugetar pe primele trei luni, reprezentând 0,67% din PIB, în ţinta convenită cu FMI pentru această perioadă, de 4,5 mld. lei

    117 mil. lei
    valoarea afacerilor realizate de administratorii fondurilor de pensii private în 2012, cu 36% peste nivelul din 2011, în condiţiile în care activele pe care le administrează au crescut cu 50%, la 10,2 mld. lei

    0,8%
    scăderea cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul în luna martie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce faţă de februarie 2013 scăderea a fost de 0,6%


     

  • Zece industrii care o duc bine în agitata economie europeană

    Dar, pe de altă parte, unele zone economice par a nu simţi criza. Este vorba de turism, de sectorul de lux, de industria filmului sau cea aeronautică.

    Zece industrii care o duc bine în Europa, în viziunea ibtimes.com:

    – Turismul: din 1990 Franţa a devenit principala destinaţie turistică a lumii. Autorităţile au comunicat că 78 de milioane de oameni au vizitat Hexagonul, iar veniturile au ajuns la 45 de miliarde de euro.
    – Tutunul: cele mai recente date din Germania arată că vânz-ările de ţigări şi produse din tutun sunt excelenteAlison Cooper, CEO al Imperial Tobacco, a declarat că au crescut atât segmentul ţigaretelor, cât şi a produselor specializate.
    – Luxul: marile companii – PPR, LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton sau Cie. Financiere Riechemont (care deţine Cartier) au creşteri solide ale veniturilor şi, un alt semn de sănătate financiară, au ieşit să cumpere alte companii. Pinault-Printemps-Redoute (PPR), care deţine Gucci, a cumpărat bijutirul italian Pomellato SpA, holdingul Only the Brave a preluat marca italiană Marni iar Swatch Group AG a cumpărat cu un miliard de dolari bijutierul american Harry Winston.
    – Industria aeronautica: Airbus a avut un an bun, perste rivalii de la Boeing, iar recent a primit o comandă uriaşă, de 24 de miliarde de dolari, de la Lion Air din Indonezia. Totalul comenzilor companiei franco-germane a ajuns la 410 avioane în primul trimestru, în timp ce Boeing a primit doar 209.
    – Entertainment şi cinema: piaţa europeană a ajuns la 32,8 miliarde euro, iar estimările indică creşteri de 0,5% în fiecare din următorii cinci ani; în 2016 ar urma să ajungă la 34 de miliarde de euro.
    – Tehnologia: Gigantul Qualcomm se extinde în zona euro, cu o unitate importantă care va fi deschisă în Irlanda. Este un semnal pozitiv din partea unei companii care foloseşte 26.000 de angajaţi în 188 de ţări ale lumii.
    – Transporturile: Piaggio, fabricantul italian de scutere, a devenit, se pare, preferatul navetiştilor din întreaga lume, Vânzările companiei au depăşit pe cele ale rivalilor de la Honda şi au crescut cu 7,6% în primul trimestru.
    – Servicii financiare – Luxemburgul, una dintre destinaţiile de top pentru servicii financiare, câştigă teren în faţa Londeri sau a Elveţiei, devenind locul unde companiile şi banii se mută.
    – Construcţia de nave: Este una dintre industriile de succes ale Europei, în special în Olanda şi Germania. Şantierul Lurssen din Germania tocmai a lansat la apă cel mai mare superiaht din lume.
    – Ciocolata belgiană: pralinele lor, inventate în 1912, sunt copiate de atât de mulţi cofetari din întreaga lume încât fabricanţii belgieni au fost nevoiţi să ceară protecţie, la fel ca producătorii francezi de şampanie sau cei de şuncă din Parma. Exporturile de ciocolată belgiană au crescut cu 60 de procente în Asia şi cu 82% în Africa, între 2007 şi 2011, iar tendinţa continuă.