BusinessMagazin

Tag: deschidere

  • Miele deschide la Sibiu al treilea magazin exclusiv din România

    Miele,  compania numărul unu în producţia de echipamente electrocasnice premium la nivel mondial, deschide la Sibiu al treilea magazin exclusiv din România, după Miele Boutique Cluj şi Miele Boutique Braşov. Noul magazin are 50 de metri pătraţi, este amplasat central şi expune toate categoriile de produse Miele disponibile în România: de la consumabile şi accesorii, până la electrocasnice încorporabile mari şi mici, sisteme de călcat şi espressoare freestanding.

    „Deschiderea Miele Store Sibiu, al treilea magazin exclusiv din România, face parte din strategia de dezvoltare în Transilvania, pentru noi, cea mai importantă regiune din punct de vedere al vânzărilor”, declară Loredana Butnaru, Director de Vânzări Miele România. „În ultimii ani, am crescut semnificativ în această zonă, unde brandul este cunoscut şi bine poziţionat în rândul consumatorilor, care sunt la curent cu trendurile din piaţă şi au veniturile necesare pentru a achiziţiona produse premium.”

    Magazinul Miele exclusiv din Sibiu este deschis în parteneriat cu Okapi Electronics, cele două companii având o colaborare şi în Cluj-Napoca. În primele şase luni de la inaugurare, noua unitate va genera venituri estimate la aproximativ 150.000 de euro din vânzarea de electrocasnice. Pe lângă electrocasnicele Miele, magazinul comercializează şi mobilier de bucătărie sub alte branduri.

    În prezent, Miele are o reţea de 30 de parteneri şi 56 de magazine în România,  care se înscriu în trei categorii: parteneri Miele exclusiv, precum magazinul lansat la Sibiu, în cadrul cărora sunt comercializate doar electrocasnicele brandului, reţele de magazine specializate în vânzările de mobilier de lux, dar şi reţele şi magazine independente de electroIT. Produsele Miele pot fi găsite, începând de anul acesta, şi pe platforma Marketplace a retailerului online eMAG.

  • Casa Rusu extinde magazinul din Constanţa în urma unei investiţii de 120.000 de euro

    Casa Rusu, compania de retail a producător de mobilier Rus Savitar, anunţă extinderea magazinului din Constanţa şi deschiderea acestuia pentru public, în noul format, începând cu 17 iulie.

    Dincolo de extinderea magazinului, Casa Rusu anunţă şi introducerea, în cadrul noii locaţii, a brandului propriu de decoraţiuni şi obiecte de uz casnic, Cassima.

    Noua gamă de decoraţiuni şi obiecte de uz casnic a fost lansată în primăvara acestui an, în cadrul magazinului din Colentina, Bucureşti.

    Casa Rusu este compania de retail a producătorului  Rus Savitar. Compania şi-a început activitatea în 1994, în prezent fiind unul din cei mai mari producători de mobilier din România. Compania are trei fabrici unde se realizează mobilierul din pal melaminat şi mobilierul tapiţat. În prezent, Casa Rusu deţine o reţea de 28 de magazine.

  • Doi fraţi din Bucureşti au investit 100.000 de euro în deschiderea unui restaurant în Bucureşti: ”Am ajuns la 30 de angajaţi cu care lucrăm în continuare cot la cot”

    „Ce aplic din ce am învăţat pe vasele de croazieră este că stau foarte mult de vorbă cu clienţii, încerc să le fiu prieten, să ţin cont de părerile lor culinare şi să încerc să nu îi las să plece niciodată nefericiţi. În plus, fiind şi aici un volum de muncă mare, atunci când apar mici incidente, trebuie să fiu aici, la fel ca pe vapor“, explică Tudor Ivan, managerul restaurantului Ivan’s Grill, câteva din lecţiile de business învăţate în perioada în care era angajat pe vase de croazieră. Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, anul trecut compania Ivan Delivery SRL – care administrează restaurantul Ivan’s Grill – a avut o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei şi un profit net de 13.000 de lei.

    Tudor Ivan şi fratele său, George Ivan, au pus bazele restaurantului Ivan’s Grill în 2011, în zona Arenei Naţionale din Bucureşti. Anterior, cei doi şi soţiile lor au lucrat împreună pe vase de croazieră.„Am văzut locuri pe care nu aş fi putut să le văd altfel, dar era ca şi cum ai lucra în sufragerie şi ai dormi în dormitor. Lucram opt luni, fără zile libere, cam 14 ore zilnic, iar atunci când aveam norocul să am o zi liberă, acest lucru însemna de fapt că am permisiunea să nu lucrez în timpul mesei de prânz“, îşi aminteşte el. Ivan povesteşte despre respectarea unor reguli similare cu cele din armată: „Fiecare angajat avea un safety role, un rol de salvare şi trebuia să ştie ce să facă în cazul unor incidente“.

    Pentru acest lucru, pe lângă munca zilnică, echipajul participa săptămânal la exerciţii de simulare a unor accidente. Au existat însă şi incidente reale de care îşi aminteşte. „Într-o noapte, la două noaptea, au pornit sirenele de alarmă ce anunţau foc, un depozit de lenjerie se aprinsese, căpitanul a dat alarmă generală, toţi pasagerii au fost treziţi şi duşi în zona de eliberare a vaporului“, descrie el unul dintre cele mai tensionate episoade din activitatea pe vas. Ivan a prins cinci contracte pe compania europeană şi pe Princess Cruises, totalizând aproape cinci ani de muncă pe vasele de croazieră, reuşind să promoveze în funcţia de ospătar încă de la primul contract. A văzut toată Europa de Nord, Marea Baltică, Marea Nordului, Mediterana, Africa, Marea Caraibelor, Alaska, Hawaii şi o parte din America Centrală.

    După ce s-a întors în ţară, în 2006, Tudor Ivan şi-a spus că nu vrea să mai aibă de-a face cu restaurantele şi şi-a deschis o afacere de reparaţii de telefoane mobile. A renunţat însă la aceasta şi, împreună cu fratele său, George, şi cu soţiile lor, au revenit la a face ceea ce ştiau mai bine şi au deschis un restaurnat de cartier, în 2011. Anterior, investiseră banii în imobiliare şi, la momentul deschiderii restaurantului, în 2011, au hotărât să le vândă, în scopul obţinerii banilor pentru investiţia iniţială de peste 100.000 de euro. Au înregistrat de atunci creşteri anuale ale veniturilor de 20-30%.

    „Am pornit de la şase angajaţi şi am ajuns la 30 cu care lucrăm în continuare cot la cot, eu pe partea de servire şi fratele meu în bucătărie, atunci când este nevoie“, spune Tudor Ivan. Restaurantul cu 150 de locuri din apropiere de Arena Naţională are la bază principii de management învăţate de cei doi pe vas. 

  • Tânărul care a lansat un site evaluat la 100 milioane de dolari fără să aibă vreodată un alt angajat

    ViralNova, un start-up media similar Buzzfeed, a fost achiziţionat de compania de media digitală Zealot Networks într-o tranzacţie ce ar putea fi evaluată la 100 de milioane de dolari, potrivit Business Insider. Start-up-ul a fost fondat de Scott DeLong, un tânăr de 32 de ani din Ohio, care nu a avut niciodată un alt angajat.  ViralNova a fost iniţial condus exclusiv de el, iar la conţinutul site-ului au lucrat încă doi redactori în regim freelance. DeLong a crescut numărul vizitatorilor unici ai site-ului până la 100 de milioane lunar, fără angajaţi cu normă întreagă şi fără banii unor investitori privaţi.

    DeLong a lansat website-ul la mijlocul anului 2013 şi a început cu câteva Google ads pe fiecare pagină. În mai puţin de opt luni, website-ul lui genera venituri de şase cifre lunar şi milioane de dolari anual, potrivit aceleiaşi surse. ViralNova a câştigat popularitate pe seama poveştilor sociale prietenoase, cu titluri atractive, apreciate pe Facebook. ViralNova a devenit astfel unul dintre puţinele start-up-uri de digital media care a crescut datorită Facebook, alături de altele precum EliteDaily, Mic, Upworthy şi Distractify.

    Totuşi, în ultimul an, Facebook a schimbat algorimtul de publicare din newsfeed, iar schimbările au influenţat negativ atât câţiva dintre competitiorii lui DeLong, cât şi afacerea  lui. În 2014, el a scris într-o postare pe Twitter: ”Administrarea unei afaceri pe Facebook este precum deschiderea unui restaurant McDonald’s pe un vulcan activ.”

    Totuşi, ViralNova ar putea deveni printre cele mai de succes astfel de site-uri. Elite Daily a fost achiziţionat recent de publicaţia DailyMail pentru 50 de milioane de dolari, Mic a strâns finanţare în valoare de 10 milioane de dolari şi Twitter şi-a manifestat interesul de a cumpăra website-ul, în timp ce Upworthy şi Distractifiy au pierdut teren.

    ViralNova nu a avut însă întotdeauna succes, iar DeLong s-a gândit să renunţe la site, potrivit Business Insider. DeLong a construit anterior website-uri pe care le-a vândut, dar nu a fost niciodată CEO cu normă întreagă. Prima sa afacere online de succes a fost un site dedicat celor pasionaţi de jocul video Halo 2, care genera venituri lunare de de 500 de dolari din Google Ads. ”Acest lucru mi-a deschis ochii: mi-am spus că dacă pot câştiga 500 de dolari lunar, pot ajunge cu uşurinţă şi la 5.000 de dolari. Nu există nicio limită, Internetul este uriaş”. A lansat apoi GodWine, un website cu poveşti motivaţionale ce rezona bine cu publicul majoritar feminin al Facebook. A vândut site-ul companiei Salem Communications pentru o sumă ”schimbătoare de viaţă”, potrivit Business Insider.

    DeLong a lansat ViralNova într-o perioadă în care se afla în Barcelona şi se plictisea. S-a mutat ulterior în Ohio şi a fost surprins de evoluţia rapidă a site-ului. Opt luni mai târziu, în ianuarie 2014, stresul administrării unui start-up de această dimensiunea a devenit prea apăsător. Viral Nova îi aducea lui DeLong milioane de dolari, dar el muncea 16 ore pe zi, chiar şi în timpul weekend-urilor. A început astfel să colaboreze cu un broker de domeniu cu scopul explorării oportunităţilor de vânzare.

    Nu au existat foarte mulţi investitori interesaţi de achiziţia site-ului, majoritatea voiau să investească în Viral Nova. Ei i-au oferit posibilitatea de a transforma site-ul într-o afacere reală, prin investiţii de milioane de dolari. ”Nu îmi doresc responsabilitatea angajării de personal. Nu vreau să deschid un birou. Îmi place să decid singur ceea ce urmează să fac. Urăsc presiunea”, a declarat el pentru Business Insider la vremea respectivă.

    Sean Beckner, un antreprenor din New York City, l-a convins pe DeLong să rămână totuşi în joc. A citit despre dorinţa lui de a vinde ViralNova, i-a trimis un e-mail lui DeLong şi s-a oferit să cumpere o bucată din companie. Această variantă îi permitea lui DeLong să fie plătit şi să continuie afacerea, având şi suficient timp liber. După luni de întâlniri, cei doi au ajuns la o înţelegere. Beckner a devenit CEO-ul ViralNova şi a alcătuit o echipă executivă formată din CFO-ul Jeff Geurts, vicepreşedintele Ryan Elledge şi CTO-ul Shaun Tilford.

    Unul dintre redactorii freelanceri ai companiei, Sara Heddleston, a devenit managing editor şi a angajat  redactori. În prezent, ViralNova are 22 de angajaţi full-time şi este pe punctul de a genera 35 de milioane de dolari anul acesta. DeLong se află în continuare în consiliul executiv al companiei, iar Zealot Networks îi oferă în sfârşit pauza de care avea nevoie. Întrebat dacă lucrează în continuare 16 ore pe zi, a declarat: ”Este mult mai bine acum. Pot să am puţină viaţă”

  • Rareş Măcinică: “Aventura antreprenoriatului este potrivită mai degrabă după 40 de ani”

    „Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a crescut cu peste 40% faţă de 2013, ajungând la 6 milioane de euro, iar pentru 2015 am bugetat circa 8 milioane de euro şi cred că o să depăşim această ţintă“, spune Rareş Măcinică.

    A primit un telefon de la un head-hunter, care i-a propus să conducă filiala locală a companiei austriece, prezentă pe piaţă din 2003, şi are acum birouri la Arad, Timişoara, Bucureşti, Otopeni şi Iaşi. Pe lista de planuri pentru anul în curs se plasează deschiderea unui nou punct de lucru, la Cluj, birourile în ţară fiind un bun motor de creştere: „am deschis de un an şi jumătate un birou la Iaşi care are deja o cifră de afaceri de 1 milion de euro“.

    Primul loc de muncă, în timpul studenţiei, când urma cursurile SNSPA – Comunicare şi Relaţii Publice, a fost la o revista franceză, What’s up, unde vindea spaţiu pentru publicitate. În 2002 a intrat în domeniul logisticii, angajându-se la o publicaţie de specialitate, apoi a lucrat vreme de doi ani la o firmă românească mică, despre care spune că a fost „o veritabilă şcoală pentru mine“. Prima slujbă într-o multinaţională din domeniul transporturilor şi logisticii a fost în 2005 şi a dobândit experienţă în cadrul Gebruder Weiss, Cargo Partner şi KLG.

    Despre tentaţia antreprenoriatului Rareş Măcinică spune că vede potrivită această aventură mai degrabă după vârsta de 40 de ani, „simt că atunci va fi maturitatea, acum mai acumulez experienţă“. În plus, activitatea de acum este ca un veritabil MBA, având de gestionat situaţii din diferite zone ale afacerii, de pildă juridic, financiar, asigurări sau resurse umane. Pe de altă parte, chiar rolul de acum i se pare o situaţie antreprenorială, „mă gândesc la decizii de parcă ar fi investiţia mea. Este vorba de imaginea şi performanţa mea ca manager“.

    Iar pentru postura antreprenorială crede că sunt necesari cinci ani în poziţia de director general, pentru a se lovi de toate situaţiile posibile şi a trage învăţămintele necesare de pe urma lor. 

  • Citeşte gratuit poveştile celor 100 tineri manageri de top

    Business Magazin a lansat în format e-paper catalogul 100 tineri manageri de top- ediţia 2015. Poţi citi GRATUIT catalogul aici

    Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    Catalogul propus anual de Business Magazin este o expunere a câştigătorilor unei competiţii bazată pe dedicare, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevarate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum.

    Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat prin iniţiativă, performanţă şi profesionalism.

    În aceşti zece ani, noi, jurnaliştii, am câştigat, pentru că am cunoscut cariere, idei, oameni şi experienţe care ne-au permis să recunoaştem lumea de business exact aşa cum este.

  • Se deschide cel mai mare cinema în aer liber din România. Inaugurarea, marcată cu filme de Oscar

    Cel mai mare cinema în aer liber din România va fi deschis, marţi, urmând a fi proiectate, timp de şase zile, inclusiv filme de Oscar.
     
    Filmele vor fi proiectate începând cu ora 21.30, iar prima peliculă programată este ”The Theory of everything”, în regia lui James Marsh, cu Eddie Redmayne în rolul principal, film laureat al premiului Oscar pentru cel mai bun actor.
     

  • Un paradis neatins în Turcia – Valea Fluturilor – GALERIE FOTO

    În jur de 100 de specii de fluturi sunt locuitorii unei zone paradiziace din Turcia, numită, reprezentativ, Valea Fluturilor. În această oază timpul pare să stea în loc, creând un spaţiu propice acestor vietăţi, potrivit BBC. 

    Aflată la 500 de km de altă zonă faimoasă a Turciei, Lycian Way, şi cu deschidere la mare, zona de 86.000 mp găzduieşte numeroase  specii de fluturi coloraţi. Guvernul turc a stabilit în 1987 ca zona să fie considerată rezervaţie naturală, cu scopul de a proteja fluturii şi flora locală. Aici este interzisă prin lege construirea de clădiri, fiind premise doar corturile. De asemenea, locul prosperă în bogăţii naturale precum măsline, lămâi, portocale, piersici şi multe altele.

    Timp de opt luni pe an, între aprilie şi noiembrie, grupuri mici vizitează zona doar pentru a se relaxa în natură. Programul zilnic al acestora începe cu vizionarea răsăritului şi se încheie cu practici de yoga pe muzică relaxantă. După lăsarea serii, Valea fluturilor aparţine celor care vor să îşi petreacă noaptea sub sele. Telefoanele mobile şi laptopurile nu îşi au locul în această zonă, singura sursă de electricitate fiind folosită aici doar în locurile de servire a mesei. De două ori pe zi, turiştii se desfată cu mâncare bio, proaspătă, în stil mediteranean.

    La un capăt al plajei, turiştii pierd timpul  într-un bar construit din pietre, unde ziua beau bere, iar seara urmăresc apusul. În celălalt capăt, alţii se adăpostesc de căldură într-un restaurant specific, savurând specialităţi din fructe de mare.

    Pentru unii, Valea Fluturilor reprezintă locul perfect de a evada din oraşele aglomerate pentru câteva săptămâni sau luni. Pentru alţii este o experienţă unică de a vizita un loc care pare a se afla într-o altă lume. 

  • LC Waikiki ţinteşte 40 de magazine pe piaţa locală

    Românilor le place moda, odată ce se hotărăsc să cheltuiască”, spune Yenal Gökyıldırım, director al LC Waikiki Retail Management, cea mai mare comanie din retailul de fashion de pe piaţa turcească, unde operează aproape 400 de magazine.

    Opt din zece vizitatori care trec pragul magazinelor pe plan local aleg să şi cumpere, rata de conversie fiind bună, afirmă Gökyıldırım, care spune că de obicei, în acest domeniu, raportul este mai mic, de 6/10. În plus, banii pe care sunt dispuşi românii să-i cheltuiască în magazine, adică echivalentul a 22 de dolari (circa 88 de lei), plasează LC Waikiki România în rândul ţărilor cu cel mai mare apetit de consum din cele 25 de pieţe în care retailerul are acum operaţiuni. De notat însă că această comparaţie nu se face cu ţări cu putere de cumpărare ridicată, cum sunt cele din Europa Centrală şi de Vest, retailerul turc fiind prezent în Albania, Azerbaidjan, Bulgaria, Maroc, Georgia, Irac, İran, Kazahstan, Kîrgîzstan, Kosovo, Macedonia, Egipt, Polonia, Ucraina.

    În urmă cu şase ani, LC Waikiki a hotărât să se extindă peste hotarele ţării natale şi România a fost ţara în care au făcut primul pas. „În 2009 am deschis primul magazin internaţional, iar România a fost aleasă pentru acest pas, în alegere contând dimensiunea pieţei şi apropierea ei de Turcia”, spune Yenal Gökyıldırım. Au ales apoi politica paşilor mărunţi în expansiune, astfel încât la finalul anului 2012 ajunseseră la opt magazine, număr care s-a menţinut până anul trecut. Alte pieţe s-au arătat mai interesante, devreme ce compania a ajuns să aibă acum
    137 de magazine în 24 de ţări. „În fiecare săptămână deschidem cel puţin un magazin”, spune reprezentantul companiei; de fapt, pentru anul în curs planurile vizează deschiderea a peste 70 de noi spaţii de vânzare.

    Pe ansamblu, suprafaţa de vânzare gestionată de Gökyıldırım este de 680.000 mp, adică echivalentul a 115 terenuri de fotbal. Cifra de afacei a companiei în 2014 a fost de 2,53 miliarde de dolari, iar pentru anul în curs previziunile companiei vizează o cifră de 2,7 miliarde de dolari, pe plan internaţional şi în mediul online. În Turcia, retailerul are o cotă de piaţă de 18%, în condiţiile în care următorii nouă competitori au o cotă cumulată de 14%.

    Anul trecut însă, România a revenit pe lista de investiţii, când planurile de expansiune realizate de directorul general al companiei, Ramona Stănciulescu, care deţine această funcţie de trei ani şi jumătate, au primit undă verde de la Istanbul. Concret, este vorba despre dezvoltarea unei reţele de 40 de spaţii de vânzare, în Capitală şi oraşele cu peste 100.000 de locuitori; până la finalul anului LC Waikiki ar urma să ajungă la 18 magazine, prin deschiderea a încă patru. Şi cifra de afaceri, care ar urma să ajungă conform previziunilor anul acesta la 32 de milioane de euro, va marca, un plus de peste 60% faţă de 2014, când s-a plasat la 20,5 milioane de euro.

    „Am analizat preferinţele de consum, specificul pieţei”, argumentează reprezentanţii companiei aşteptarea de mai bine de doi ani înainte de a continua deschiderile de magazine. Iar diferenţele faţă de alte pieţe sunt clare, conform oficialilor companiei LC Waikiki. „Avem o colecţie globală şi alegem din ea produsele potrivite pentru fiecare piaţă”, afirmă Yenal Gökyıldırım. Consumatorii români se aseamănă mai mult cu mediteraneenii în ce priveşte preferinţele, deosebindu-se de vecinii din regiune. Diferă preferinţele în ceea ce priveşte culorile, combinaţiile, croiala. „Românii sunt mai interesaţi de felul în care arată, preferând ţinute mai elegante decât alte naţii, cum ar fi ruşii, de pildă. Seamănă, din punctul acesta de vedere, mai degrabă cu italienii,” mai spune Gökyıldırım.

    „Călătoriile sunt jobul meu, trăiesc în avion”, spune râzând Yenal Gökyıldırım, referindu-se la faptul că în calitate de director al LC Waikiki Retail Management trebuie să se ocupe de reţelele din toate ţările. Cel puţin două zile pe săptămână este plecat în afara birourilor, iar în România ajunge cel puţin o dată pe trimestru. Prima oară, îşi aminteşte el, a venit în România în urmă cu 20 de ani, pe vremea când lucra pentru Philips, la Istanbul, Dubai şi Viena. „Văd schimbări frumoase”, spune el referindu-se la România: „curăţenia, iar în domeniul retailului văd proiecte foarte frumoase. Infrastructura s-a îmbunătăţit considerabil. Sigur, sunt unele lucruri pozitive care s-au păstrat, nu sunt noi, iar între acestea cel mai important este calitatea resursei umane”.

    Yenal Gökyıldırım, în vârstă de 47 de ani, şi-a construit cariera în retail şi companii cu activităţi în domeniul consumului. De la finalul anului trecut el a fost desemnat managing director for retail operations, preluând şi funcţia de domestic retail managing director. Mandatul său nu este  uşor, ţinta companiei fiind ca până în 2023 să ajungă în rândul celor mai importanţi trei retaileri de haine din Europa, cu vânzări anuale plasate la circa 10 miliarde de dolari, dintre care 6 miliarde de dolari în străinătate.

    Iar dacă până acum LC Waikiki a cucerit pieţe cu putere de cumpărare mai reduse, marea miză sunt ţările aflate dincolo de Timişoara. „România este pentru noi o piaţă importantă, fiind poarta de intrare în vestul Europei”, conchide Yenal Gökyıldırım.

  • Omul care aduce conceptul de preţ fix în cafenelele din România. Orice cafea costă cinci lei

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go.

    Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere.

    Pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un calcul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de 5 lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta.

    Fiecare nou 5 to go este gândit să funcţioneze cu trei angajaţi: unul dintre ei este trainer barista şi petrece câte o lună în fiecare cafenea pentru a-i pregăti pe ceilalţi doi, apoi se mută la următoarea cafenea inaugurată.