Tag: preturi

  • Care sunt ţările cu cea mai ieftină benzină la pompă

    Compania britanică de asigurări Staveley Head a realizat un top al ţărilor cu cele mai mici preţuri pentru benzină la pompă – un top foarte interesant, din care reiese foarte clar că ţările care produc petrol îşi permit să comercializeze, pe pieţele interne, benzină la preţuri incredibil de mici.

    În acest TOP 10 sunt considerate preţurile medii pentru fiecare ţară, exprimate în pences (1 pence sterling = 0,01 euro, adică aproximativ 0,04 lei):

    LOCUL 10: Algeria – 20 p/litru

    Statul din nordul Africii se clasează pe poziţia a 13-a printre cei mai mari producători de petrol şi pe locul al 9-lea între exporatori, circa 60% din veniturile Algeriei provenind din producţia de petrol. Prin urmare, nu este de mirare că un litru de benzină costă, în medie, echivalentul a 0,95 lei.

    LOCUL 9: Oman – 20 p/litru

    Statul arab situat în sud-vestul Asiei îşi permite un preţ ala de mic, din moment ce produce 600.000 de barili pe zi.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Udrea: Hainele pe care le port se numără printre puţinele bucurii pe care le am

    Udrea a arătat că “este o nebunie întreagă” faptul că de ani de zile se discută despre hainele, pantofii şi genţile ei. ” E o nebunie întreagă, discutăm despre hainele, rochiile Elenei Udrea, pantofii Elenei Udrea, genţile Elenei Udrea, de ani de zile . (…) Am această bucurie, este printre puţinele bucurii pe care le am, a hainelor pe care le port. Nu am copii, nu colecţionez tablouri, nu colecţionez case, nu mi-am schimbat maşina de nu ştiu când”, a precizat Elena Udrea la B1TV. Ea a adăugat că a avut bucuria de a purta haine noi şi elegante de pe vremea când locuia cu părinţii săi. ” Vreau să vă spun că la fel se întâmpla şi când eram la mama acasă şi, deşi erau vremuri mai dificile şi părinţii nu aveau venituri foarte mari, cu toate acestea, bucuria de a purta haine noi, haine elegante o aveam şi atunci “, a spus Udrea.

    Cititi mai multe despre rochia evaluata la 14.000 de lire sterline pe www.mediafax.ro

  • De ce cresc iar vanzarile de tigarete de pe piata neagra

    In ianuarie 2010, contrabanda a atins un maxim istoric de 36,2%, consecinta a cresterilor masive ale accizei la tigarete. Ulterior, comertul ilegal cu tigarete a intrat pe o panta descendenta: in ianuarie 2011 se situa la 22,5% din piata, iar in martie 2011 scazuse la sub 15%. Diminuarea comertului ilicit cu tigarete s-a datorat eforturilor concertate ale autoritatilor, precum si schimbarilor legislative. De asemenea, la reducerea fenomenului a contribuit si colaborarea stransa dintre autoritatile statului si industria tutunului.

    “Deocamdata, piata neagra se incadreaza in limitele normalului, nivelul fiind comparabil cu cel din alte tari europene, cu toate ca vorbim despre o crestere de aproape 4 puncte procentuale, in numai doua luni. Cauzele pot fi multiple si necesita o analiza serioasa: sezonalitatea, asteptarile cu privire la accize, scaderea preturilor practicate pe piata neagra, in paralel cu cresterea preturilor legale si de ce nu, demotivarea celor chemati sa aplice legea, ca urmare a scaderii salariilor si a proceselor de restructurare din Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Autoritatea Nationala a Vamilor si Ministerul Administratiei si Internelor”, a declarat Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania.

    Speram ca aceasta intrare a pietei negre pe un trend ascendent sa fie una temporara, iar contrabanda sa continue sa cedeze teren pietei legale. Dezvoltarea industriei legale a tutunului depinde de cadrul legislativ, politica fiscala si de o strategie eficienta in combaterea comertului ilicit cu tigarete. Scaderea pietei negre si realizarea unui calendar de crestere a accizelor coerent si predictibil au determinat in prima parte a acestui an cresterea vanzarilor legale. Aceasta inseamna si taxe mai mari platite la bugetul de stat. Subliniem ca un singur punct procentual recuperat de piata legala din contrabanda reprezinta incasari suplimentare la bugetul de stat de peste 30 milioane de euro. Mai ales in aceste momente de incertitudine pe pietele internationale, orice venit in plus la buget reprezinta intarirea capacitatii statului de a face fata dezechilibrelor macroeconomice”, a declarat Adrian Popa, director corporate&regulatory affairs al BAT Romania.

    “Este nevoie ca eforturile concertate ale autoritatilor pentru combaterea contrabandei, eforturi care au dat roade pana acum, sa continue. In caz contrar, comertul ilicit ar putea intra din nou pe un trend ascendent. Companiile din industria tutunului prezente in Romania isi reitereaza disponibilitatea de a colabora cu autoritatile competente in combaterea contrabandei, punand la dispozitia acestora experienta dobandita pe alte piete. Deja au avut loc intalniri cu Autoritatea Nationala a Vamilor si Garda Financiara, in scopul identificarii unor noi solutii legislative si operationale pentru combaterea fenomenului”, a adaugat Andrei Vasilescu, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

    Industria tutunului este unul din cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2010, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,5 miliarde de euro, reprezentand accize, TVA si alte taxe si impozite.

  • Tabara catre fermieri: Nu va vindeti terenurile, pentru ca preturile lor vor creste

    Valeriu Tabara a spus ca, in Romania, circa patru milioane de hectare de pasuni sau fanete sunt “invadate de spini” fiind considerate “terenuri grele” pentru muncile agricole, insa i-a indemnat pe fermieri sa nu le vanda. “Zone intregi de pasune de deal si de munte sunt nefolosite. Va spun ca sunt circa 4 milioane de hectare. Si va spun inca un lucru acum: sa va asteptati la o presiune mare asupra a ceea ce inseamna asa-zisele terenuri grele, unde scoti fanul cu sarcina si incarci carul cu grija mare, ca sa nu ti se rastoarne. Dar presiunea mare va fi pe aceste terenuri care, la prima vedere, domnule, nu le cumpara nimeni, nu le valorifica nimeni. Vreau sa va spun ca terenurile – valoarea terenurilor va creste in viitor”, a spus Tabara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lupta apriga la rafturile cu tigari

    E mare lucru ca s-au ieftinit unele tigari, mai ales ca de sapte
    ani incoace s-au scumpit intr-una. Kent, de pilda, costa in toamna
    lui 2004 doar 3,7 lei, iar acum a ajuns la 11 lei (varianta
    Nanoteck). Preturile in crestere ale tigarilor i-au dat batai de
    cap pana si guvernatorului Bancii Nationale Mugur Isarescu, pentru
    ca au incurcat chiar tinte de inflatie: tigarile au fost
    campioanele scumpirilor in 2009, preturile pachetelor crescand cu
    circa 50% in numai un an. Drept este ca lungul sir de mariri de
    pret din ultimii ani a fost provocat in principal de evolutia
    accizei, care impreuna cu taxele reprezinta in jur de 85% din ce
    plateste un fumator pe un pachet de tigari.

    Acciza insa nu mai este si pricina miscarilor de preturi din
    luna iulie. Anul acesta trei valuri de scumpiri au lovit bugetul
    fumatorilor. In ianuarie si in aprilie cate 30 de bani au fost
    adaugati la pretul fiecarui pachet. La jumatatea anului, filialele
    locale ale British American Tobacco (BAT) si Philip Morris (PM) au
    plusat cu inca 40 de bani. Cel de-al treilea producator, Japan
    Tobacco International (JTI) insa a decis sa nu scumpeasca toate
    tigaretele din portofoliu, astfel incat Winchester, Monte Carlo,
    Ronson si More si-au pastrat preturile neschimbate, iar pachetul de
    Winston s-a scumpit cu doar 10 bani. Pentru fumatorii acestor
    marci, vestea a fost cat se poate de buna.

    Pentru competitori, decizia este insa o veritabila declaratie de
    razboi. Raspunsurile BAT si Philip Morris au fost prompte si ataca
    aceleasi zone pe care JTI a inceput duelul: segmentele de pret
    economic si mediu.

    JTI si BAT nu s-au atins de zona tigaretelor premium, care se
    vand cu peste 11 lei. Strategia aleasa de Philip Morris este ceva
    mai complicata: a ieftinit unele marci, iar pe altele le-a scumpit.
    Initial, preturile a trei variante de Virginia Slims – Premium,
    Menthol si Lilas – au crescut cu 10 bani, in timp ce toate
    celelalte feluri din acelasi brand au scazut. Acum insa, orice fel
    de Virginia Slims costa tot atat, adica 12,5 lei. La ultima
    scumpire Winston si-a pastrat pretul de 11 lei si nu a tinut pasul
    cu cei 40 de bani, cu cat s-au scumpit marcile direct concurente –
    Chesterfield, L&M, Lucky Strike si Pall Mall.

    De fapt, reactia Philip Morris a fost mai ferma, prin scaderea
    preturilor in cazul unor tipuri de L&M cu 70 – 90 de bani; la
    10,6 lei, pret mai mic decat cel al tigaretelor Winston. Si unele
    variante de Pall Mall sunt sub 11 lei.

    Gilda Lazar, corporate affairs director la JTI Romania, spune ca
    “fiind vorba despre strategia de business, nu putem face publice
    detaliile deciziei de crestere a preturilor”. Reprezentantii
    companiilor concurente nu au oferit, pana la ora inchiderii
    editiei, niciun comentariu pe marginea subiectului.

    10, 20 sau 40 de bani nu sunt o mare suma. Insa inmultiti cu mii
    sau zeci de mii de pachete, banutii capata o cu totul alta
    greutate; in cateva luni, costurile “de lupta” pot ajunge la zeci
    de milioane de euro. Companiile evita de regula astfel de dispute,
    pentru ca sunt paguboase. Profitabilitatea scade, iar acest subiect
    ii intereseaza cel mai tare pe actionari. Un alt factor care
    erodeaza adanc rezultatele financiare ale companiilor este piata
    neagra. Anul trecut a fost unul care a complicat slujbele
    strategilor din industria tutunului, mai ales dupa ce in primele
    luni vanzarile ilicite ajunsesera la un nivel record, de peste 36%
    din volumul pietei, conform datelor companiei de cercetare de piata
    Novel. 2011 a adus insa vesti bune, vanzarile ilicite scazand sub
    15% din piata. Efectul direct: producatorii si-au vazut incasarile
    crescand.

  • Preturile au scazut in iulie pentru a doua luna consecutiv. Rata anuala a inflatiei a coborat sub 5%

    In iulie anul trecut, cand TVA a fost modificata de la 19% la
    24%, preturile au urcat cu 2,6% fata de luna anterioara. In iulie
    2011, preturile au coborat per total cu 0,35% fata de luna
    anterioara, in conditiile in care alimentele s-au ieftinit cu
    aproape 2%, serviciile s-au scumpit cu aproape un punct procentual,
    iar preturile pentru marfurile nealimentare au urcat cu 0,44%. Din
    categoria marfurilor alimentare, cele mai mari reduceri au fost
    inregistrate la legume si conserve de legume, care s-au ieftinit cu
    aproape 15%. In aceasta subcategorie, cartofii s-au ieftinit cu
    aproape 5%, iar preturile la alte legume si conserve de legume au
    coborat cu 20,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Preturile administrate si fluxurile de capital reprezinta principalele riscuri privind inflatia

    “Riscurile la adresa perspectivei pe termen mediu a inflatiei
    raman insa semnificative, ele avand ca sursa calendarul si
    amploarea ajustarii preturilor administrate, volatilitatea
    fluxurilor de capital in contextul posibilelor evolutii ale crizei
    datoriilor suverane din Uniunea Europeana si Statele Unite ale
    Americii, precum si incertitudinile privind comportamentul
    preturilor internationale ale materiilor prime”, se arata in
    comunicatul detaliat transmis de Consiliul de Administratie al BNR
    dupa sedinta de politica monetara si aprobarea raportului
    trimestrial privind inflatia. CA-ul Bancii Nationale a Romaniei a
    decis miercuri sa mentina rata dobanzii de politica monetara la
    6,25% pe an, precum si nivelul actual al rezervelor minime
    obligatorii aplicate pasivelor in lei si in valuta ale
    institutiilor de credit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recolta buna si pastrarea subventiilor la caldura vor mentine inflatia anuala sub 5% – ING Bank

    Nicolaie-Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al bancii, a
    explicat ca prognoza ING privind inflatia anuala a fost redusa
    puternic, de la 6,1% la 4,7%, pornind de la previziunea ca in
    agricultura vor fi rezultate posibil mai bune decat asteptarile,
    precum si de la decizia autoritatilor de a nu majora in acest an
    pretul gazelor, in urma acordului cu FMI. Prognoza BNR pentru
    inflatia la finele anului este 5,1%.

    Pentru luna iulie, ING se asteapta la o inflatie anuala de 5,2%, in
    conditiile unei stagnari a preturilor de consum in iulie fata de
    iunie si ale efectului de baza statistic (disparitia din calcule a
    raportarilor la preturi care nu inglobau TVA majorata din iulie
    2010).

    In iunie, ultima luna pentru care inflatia anuala s-a calculat
    raportat la preturile din urma cu un an fara TVA majorata,
    cresterea anuala a preturilor de consum a fost de 7,93%, in
    conditiile in care preturile alimentelor, care pana atunci
    impinsesera constant in sus inflatia, au scazut cu 1,3%.

    In conditiile unei recolte foarte bune in agricultura, in special
    la legume, precum si ale efectului de baza, “ne asteptam ca
    inflatia anuala sa ajunga la 3,3% in martie 2012, dar ulterior sa
    creasca spre 4,8% la finele anului”, afirma Chidesciuc. Explicatia
    tendintei de crestere a inflatiei pe termen lung se leaga de
    calendarul de liberalizare a preturilor administrate, care in ciuda
    amanarilor de pana acum va trebui totusi onorat in cele din urma,
    asa cum o cer FMI, UE si investitorii straini din sectorul de
    utilitati.

    Avand in vedere ca 2012 este an electoral, “credem ca multe
    ajustari ale preturilor reglementate vor fi amanate pentru 2013”,
    adauga Chidesciuc. Ca atare, inflatia in 2013 “ar putea fi sensibil
    mai mare si decat in 2011, si decat in 2012, chiar peste 6% la
    nivelul lunii decembrie 2013”.

    Inflatia anuala cea mai scazuta in Romania a fost consemnata in
    martie 2007 – 3,7%, gratie unei recolte agricole foarte bune si
    aprecierii leului fata de euro. Pentru 2012, analistii ING Bank
    prevad o apreciere a leului fata de euro de circa 2%.

  • Inflatia scade pentru prima data in luna iunie, ajungand la o rata anuala de 7,93%

    Produsele alimentare s-au ieftinit cu 1,34% fata de luna mai, ca
    urmare a unei oferte crescute de legume proaspete si alte marfuri
    din productia interna. Cartofii, vedeta scumpirilor pana acum, s-au
    ieftinit cu 11,94%, iar legumele cu 12,33%. “Acesta este un model
    de evolutie obisnuit pentru lunile de vara, insa amploarea acestei
    ieftiniri a fost o surpriza”, comenteaza Eugen Sinca, analist al
    BCR.

    Preturile marfurilor nealimentare au crescut cu 0,19% fata de luna
    mai, din cauza scumpirii combustibililor cu 0,66%. Deprecierea
    lunara a leului s-a reflectat in tarife mai mari pentru servicii
    (in crestere cu 0,68% fata de luna mai), in special la telefonie si
    transport aerian (cate 2%).

    In luna mai, inflatia anuala a fost de 8,41%, dupa ce preturile de
    consum au crescut cu 0,21%. Evolutia din iunie este cea mai buna
    din august 2009 incoace, cand preturile de consum au scazut cu 0,2%
    fata de luna precedenta.

    “Datele privind inflatia arata ca BNR n-ar trebui sa se grabeasca
    sa inaspreasca politica monetara in 2011, mai ales daca ne gandim
    ca inflatia va continua sa scada in a doua jumatate a anului,
    gratie puternicului efect de baza, iar consumul gospodariilor este
    inca redus”, apreciaza Eugen Sinca. BCR estimeaza ca prima crestere
    a ratei dobanzii de politica monetara de catre BNR va avea loc abia
    in 2012.

    Efectul de baza inseamna aici disparitia din calculele privind
    inflatia, incepand din luna iulie, a bazei de raportare
    reprezentate de preturile de pana la majorarea TVA din iulie
    2011.

    Datele privind inflatia in iunie i-au luat prin surprindere pe
    analistii financiari, care in sondajul publicat la finele
    saptamanii trecute estimau ca inflatia lunara a fost probabil de
    0,2% (estimarile au variat intre 0,2% si 0,4%) si ca rata anuala a
    fost probabil de 8,5% (estimari intre 8,4% si 8,6%).

    Pentru finele anului 2011, estimarea Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania vorbea de o rata anuala a inflatiei
    de 5,4%, peste (estimarile variaza intre 5,1% si 6,7%), peste cea
    preconizata de BNR (5,1%).

  • Noile strategii ale retailerilor de incaltaminte

    Carrie Bradshaw, personajul principal din serialul “Sex and the
    City” avea sute de perechi de pantofi si este una dintre
    simbolurile favorite ale vanzatorilor din domeniu. Insa femei
    pasionate de pantofi si dispuse sa cheltuie averi pentru asta sunt
    putine, mai ales in Romania, unde bugetul mediu anual pentru
    achizitiile de incaltaminte este de 160 de lei (38 de euro), dupa
    cum arata o analiza a BUSINESS Magazin care are la baza un raport
    al companiei de cercetare de piata Euromonitor. Desi suma poate
    parea derizorie, in conditiile in care pretul unei perechi de
    pantofi pe segmentul medium si medium-high abia incepe de la
    aceasta suma, exista mii de perechi de pantofi care costa mai putin
    de zece euro si care formeaza o alta piata.

    In urma cu cinci-sase ani, cand Leonardo era liderul de
    necontestat al pietei de incaltaminte, Florin Panea, proprietarul
    afacerii, lansa proiectul Libelula – o retea alternativa de
    magazine de tip discount, cu preturi mici si foarte mici, retea
    care ar fi trebuit sa ajunga la 100 de magazine si sa acopere
    clientela care nu isi permitea sa se incalte din magazinele
    Leonardo. Cativa ani mai tarziu, dupa o criza si aflat in
    insolventa din 2009, acelasi Leonardo – cu afaceri de 78 milioane
    de euro anul trecut – s-a pozitionat pe segmentul medium-low si a
    stabilit plafonul superior al preturilor la 30 de euro.

    Bogdan Gorde, partener in cadrul Casei de Insolventa
    Transilvania, responsabila cu reorganizarea judiciara a Leonardo,
    explica la sfarsitul anul trecut faptul ca Leonardo si-a stabilizat
    businessul, reusind sa vanda zilnic circa 10.000 de perechi de
    incaltaminte si 5.300 de articole nonincaltaminte – accesorii si
    produse de marochinarie. In aceste conditii, vanzarile Leonardo se
    ridica, in medie, la 210.000 de euro pe zi, respectiv 6,51 milioane
    de euro pe luna.

    Astfel, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin, pretul mediu de
    vanzare al unui articol din magazinele Leonardo era de 13,7 euro,
    fata de 25-26 de euro in urma cu trei ani. Cu un asemenea pret, un
    roman si-ar permite sa isi cumpere in fiecare an circa trei perechi
    de pantofi.

    Diferentele semnificative intre veniturile romanilor din zona
    rurala si cei din zona urbana permit sa existe diferente intre
    strategiile retailerilor. Astfel, alti jucatori din top cinci cei
    mai mari retaileri de pe piata de incaltaminte s-au orientat catre
    business-uri pentru persoanele cu venituri medium si medium-high.
    Exemple in acest sens sunt Otter, Benvenuti si Musette, jucatori
    situati pe pozitiile trei, patru si respectiv cinci. Primii doi
    clasati in acest top dupa cifra de afaceri sunt insa Leonardo si
    Deichmann, amandoi retaileri care se adreseaza persoanelor cu
    venituri medii si sub medie. Rezultatele financiare ale celor doi,
    de departe mai bune decat ale celorlalti jucatori, indica faptul ca
    anul trecut romanii au mizat pe pantofi ieftini, iar Leonardo si
    Deichmann au obtinut afaceri de zeci de milioane de euro prin
    vanzarea unor volume mari de produse.

    Intr-un an in care consumul a scazut cu 5,3%, romanii au fost
    tot mai sensibili la pret, care a devenit principalul argument in
    momentul achizitiei. In aceste conditii, retailerii au apelat la
    tot mai multe promotii si reduceri, dar si la produse mai ieftine,
    pentru a atrage clienti in magazine. Dan Pavel, actionarul
    majoritar al retailerului Benvenuti, spunea in urma cu cateva luni
    ca a decis sa reduca numarul produselor scumpe din magazine si sa
    mizeze pe produse cu preturi medii, dar a si introdus produse cu
    preturi mai mici, intre 154 si 199 de lei. “Pretul ramane, pentru
    romani, unul dintre principalele criterii de achizitie, iar cererea
    pentru produse scumpe a scazut considerabil”, motiva Dan Pavel
    decizia de a se adresa mai multor categorii de clienti.

    Strategia reducerilor este insa un fel de capcana, spune seful
    Otter Distribution Romania si actionarul companiei, Filip Schwartz:
    “In pofida crizei financiare, nu stam 12 luni pe an in promotii,
    pentru ca este o arma gresita, care conduce la scaderea
    credibilitatii”. Otter Distribution – care detine 30 de magazine
    Otter si patru magazine Geox – a pastrat acelasi numar de promotii
    si de doua ori pe an, cate doua luni (iulie-august si
    ianuarie-februarie), exista reduceri. “Mai exista si situatia in
    care la aducerea unui produs nou avem promotii punctuale.” Printre
    brandurile actuale din portofoliul Otter se numara Clarks, Geox,
    Ara, Gabor, Otter sau Le coq sportif. Clarks si Geox sunt primele
    doua branduri ca vanzari la nivel mondial si acestea sunt unele
    dintre putinele branduri din top 20 prezente pe piata locala,
    alaturi de Ecco si Hush Puppies.

    In pofida scaderii consumului si a sensibilitatii crescute la
    pret, comerciantii de pe piata de incaltaminte au avut un an bun in
    2010 si au estimari optimiste si pentru 2011.