Subiectul are următorul enunţ: “Prezentaţi formalităţile pe care trebuie să le îndeplinească un marochinier care vrea să îşi protejeze timp de 20 de ani marca de falsificatorii care operează în România”.
Potrivit comunicatului, subiectul nu necesita menţionarea României. “Sugerăm ca subiectul de anul viitor să fie: Prezentaţi formalităţile ce trebuie îndeplinite de elevi pentru a se proteja de subiectele insultătoare”, afirmă comunicatul.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
Nathalie Dussert, în vârstă de 48 de ani, angajată de 13 ani a acestei companii, a aflat, împreună cu alţi 11 colegi ai săi la 12 aprilie că postul său va fi transferat în România. “Am fost concediată pe baza unui motiv personal, dar este vorba despre o concediere economică”, afirmă ea. “Am avut la dispoziţie 15 zile pentru a accepta sau a refuza. A trebuit să punem întrebările corect, pentru că ne-au spus că ne vom păstra salariul din Franţa dar, ajungând la faţa locului, ni s-a făcut un nou contract românesc cu 632 de euro pe lună, fără asigurare de sănătate”, a declarat ea. Dussert intenţionează să sesizeze justiţia în legătură cu acest caz.
Eurogroup include miniştrii de Finanţe ai statelor membre ale uniunii monetare şi este unul din cele mai importante organisme europene în privinţa combaterii crizei datoriilor. Preşedintele Franţei, Francois Hollande, va testa deschiderea pentru candidatura lui Moscovici la o întâlnire cu şeful executivului german, cancelarul Angela Merkel, premierul Spaniei, Mariano Rajoy, şi premierul Italiei, Mario Monti, potrivit unor surse apropiate preşedinţiei de la Paris, citate de Handelsblatt. Hollande, aflat într-o confruntare cu Merkel referitor la politica zonei euro, ar avea rezerve puternice în privinţa preluării funcţiei de şef al Eurogroup de către Schauble, văzut ca un susţinător al austerităţii, potrivit RFI.
Plicticoasa discuţie despre suspendare a revenit pe tapet legată de chestiunea Consiliului, deşi atât Victor Ponta, cât şi Crin Antonescu neagă că aceasta ar fi prioritatea USL în perioada următoare, ca să nu se arate iresponsabili în perspectiva crizei din zona euro.
De fapt, această discuţie nu poate lipsi din campania pentru alegerile parlamentare, unde perspectiva suspendării preşedintelui deja figurează ca argument electoral şi pentru cei ce speră, şi pentru cei ce se tem că USL pregăteşte organizarea unui referendum de suspendare concomitent cu alegerile.
În timp ce politicienii noştri se ceartă pe participarea la Consiliu, raportul bianual pentru stabilitate financiară al Băncii Centrale Europene, difuzat zilele trecute, avertizează asupra unui potenţial de agravare a crizei datoriilor din zona euro, pornind de la faptul că profiturile băncilor se reduc, procesul de dezintermediere bancară continuă, iar problema datoriilor nu s-a rezolvat. Raportul exprimă speranţa că liderii politici vor adopta, la reuniunea Consiliului European din 28 iunie, foaia de parcurs spre o “uniune fiscală”.
În acelaşi timp, ministrul francez pentru afaceri europene, Bernard Cazeneuve, a declarat că măsurile de integrare (cedare a suveranităţii fiscale) sunt necesare, dar că e nevoie rapid de măsuri de creştere economică, iar Franţa va insista la Consiliul European pentru adoptarea lor, ceea ce sugerează viitoare negocieri între Germania şi Franţa pentru o amânare a termenelor de reducere a deficitelor bugetare prevăzute în Tratatul fiscal european – cel proaspăt ratificat de România.
Fabius a spus că este necesară aducerea problemei în faţa Consiliului de Securitate al ONU şi aplicarea în Siria a planului de pace conceput de mediatorul ONU Kofi Annan, în condiţiile Capitolului 7, care autorizează folosirea forţei.
Una dintre opţiuni ar fi impunerea unei zone de interdicţie aeriană, după ce s-au înmulţit rapoartele despre folosirea de către autorităţile siriene a elicopterelor militare contra rebelilor, dar şi după ce SUA a acuzat Rusia că furnizează Damascului elicoptere care pot fi folosite în acest scop.
Sâmbătă, observatorii ONU prezenţi în locurile de conflict din Siria şi-au suspendat operaţiunile, după ce violenţele s-au intensificat, ducând la concluzia că planul de pace eşuează. Şeful observatorilor, Robert Mood, a declarat pentru Reuters că luptele pun în pericol siguranţa celor 300 de observatori ONU, care nu sunt înarmaţi.
Luni sau marţi, Mood va raporta Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite care e situaţia pe teren. Puterile din Consiliul de Securitate sunt aşteptate să aibă discuţii în paralel cu reuniunea G20 din Mexic, care începe luni.
“Criza a demonstrat că uniunea economică şi monetară la nivel european este incompletă: moneda unică trebuie susţinută de o uniune financiară. Băncile pe care le avem în prezent sunt bănci ale zonei euro, nu sunt germane, spaniole sau franceze. Actualele banci pot lua fonduri de la Banca Centrală Europeană şi pot acorda credite oricărui cetăţean sau companie din zona euro. În plus, clienţii pot muta depozitele bancare cu uşurinţă dintr-o ţară în alta”, explică, în ediţia online a Wall Street Journal, Christian Noyer, actualul guvernator al Bancii naţionale a Franţei şi fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Ceea ce ziua datorează nopţii” (Ce que le jour doit à la nuit) a primit premiul “Cel mai bun roman al anului 2008” acordat de prestigioasa revistă Lire, fiind primit în mod elogios de critica literară care a semnalat valoarea artistică, dar şi etică a acestei cărţi în care autorul propune o reconciliere a trecutului dureros, încă nevindecat, al relaţiilor franco-algeriene.
Rep.: Va deveni oare patriotismul, dragostea de propria ţară, un lucru din ce în ce mai greu de înţeles şi chiar de acceptat în epoca globalizării?
Yasmina Khadra: Mondializarea, aşa cum a fost ea gândită şi pusă în practică, se bazează pe rentabilitatea economică, pe profit, iar nu pe promovarea, pe bunăstarea individului. Marile Finanţe au exclus factorul uman din ecuaţie. La început, s-a crezut că mondializarea va aduce prosperitate si securitate. S-a dovedit, însă, că ea nu aduce decât criză după criză, spaimă şi pericole. În faţa unei asemenea realităţi oamenii sunt nevoiţi să-şi reactiveze instinctele gregare, pentru a putea supravieţui, iar noţiunea de patriotism ar putea degenera prin proliferarea mişcărilor ultranaţionaliste. Priviţi la ce se întâmplă acum în Grecia cu partidele xenofobe, în Rusia, unde proliferează rasismul în rândul tinerilor, la mişcările fasciste care dau frisoane Austriei, Olandei, Italiei şi Franţei. Este imperativ necesar să regândim mondializarea, să o punem în serviciul omului, să nu mai fie un concept aflat la bunul plac al finanţelor internaţionale, care nu fac decât să genereze focare de tensiune şi care, adeseori, se găsesc în spatele războaielor, al revoltelor populare, al marilor exoduri sinucigaşe.
Mai mult pe Ziarul de Duminică.
Prima decizie a noului guvern socialist din Franţa a fost să taie salariile membrilor săi cu 30%, conform unei promisiuni electorale a preşedintelui Hollande, ceea ce înseamnă că aceştia vor avea salarii brute de 9.940 de euro pe lună în loc de 14.200.
Cât priveşte promisiunea de a renegocia tratatul fiscal european, Pierre Moscovici a declarat deja că tratatul nu va fi ratificat de Franţa în forma actuală şi că va trebui completat cu un amendament referitor la măsuri de creştere economică.
Trebuie notat că sunt posibile schimbări în componenţa guvernului de la Paris după alegerile legislative din 17 iunie, care ar putea aduce în cadrul cabinetului unul sau mai mulţi comunişti ori ecologişti. Premierul Ayrault a făcut deja cunoscut că orice ministru care nu va obţine victoria la alegeri îşi va pierde postul.
Ales la 6 mai cu 51,6 la sută din voturi, François Hollande, în vârstă de 57 de ani, va deveni cel de-al şaptelea preşedinte al celei de-a V-a Republici, care va rămâne timp de cinci ani la conducerea uneia dintre principalele puteri mondiale, membre a Consiliului de Securitate. El este primul socialist de la Elysée din ultimii 17 ani.
Potrivit ritualului protocolar, el va ajunge la ora 10.00 (11.00 ora României) la Palatul Elysée, fiind întâmpinat pe scară de Nicolas Sarkozy. Transferul de putere va avea loc cu uşile închise în biroul preşedintelui în exerciţiu, care îi va transmite noului ales procedurile legate de arma nucleară. Ceremonia de învestitură este prevăzută să se desfăşoare ulterior, cu o alocuţiune şi 21 de salve de tun.
“S&P nu adoptă o poziţie politică în privinţa candidaţilor individuali sau a rezultatului oricăror alegeri”, potrivit unui comunicat al agenţiei.
Totuşi, notează analiştii agenţiei, politicile guvernului unui stat au impact direct asupra bonităţii ţării. Ratingul S&P încorporează estimări privind consecinţele politicilor adoptate de oficialii aleşi.
S&P va analiza opţiunile preşedintelui ales al Franţei şi cele ale următorului guvern, care va fi format după alegerile parlamentare din iunie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro