BusinessMagazin

Tag: castigare

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Vasilescu, despre privatizări: Miresele frumoase s-au măritat şi unele n-au făcut partide foarte bune

     “În perioada 2004-2008 au intrat în România cam 20 miliarde euro în fiecare an. Sigur că banii ăştia au venit pe multiple căi. Au venit bani pentru privatizare, care e un fenomen cu care ne-am bătut noi în toţi anii ăştia de tranziţie. Eu cred că la această oră putem să discutăm despre privatizare în felul următor: miresele frumoase s-au măritat şi unele n-au făcut partide foarte bune. Dar au fost şi unele care au făcut partide foarte bune, cum a fost BCR, mă gândesc la o bancă când am luat peste trei miliarde de euro”, a declarat Vasilescu vineri la conferinţa Mediafax Talks about European Funds.

    El a arătat că, din păcate, în multe cazuri de “măritiş” nu s-au realizat partide foarte bune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şapte tendinţe critice emergente în infrastructură în 2014

    Daniela Nemoianu (Partener Executiv, KPMG în România)

    Există un consens emergent din partea publicului general că trebuie cheltuiţi mai mulţi bani pentru infrastructură, deşi lumea este încă reticentă să bage mâna în propriul buzunar pentru a plăti asemenea proiecte. Cu toate acestea, cea mai serioasă provocare pentru anul 2014 este aceea de a face pasul critic necesar şi a eficientiza calea parcursă de proiecte, de la etapa robustă de planificare si dezvoltare la achiziţie, construcţie şi în cele din urmă operare, când se vor simţi beneficiile proiectului. 

    uvernul României a parcurs paşi importanţi de deblocare a obstacolelor acumulate în ultimii 10 ani, de conturare a strategiei şi conţinutului master-planului naţional de infrastructură, de modernizare a cadrului legislativ prin noua lege PPP şi reintroducerea standardelor FIDIC şi de optimizare a alocărilor de fonduri bugetare şi europene către priorităţile pe termen mediu şi lung. România va trebui să ţină cont că propriile proiecte de infrastructură sunt supuse unor presiuni competitive enorme în contextul european şi global, în privinţa accesului la finanţare, interesului marilor contractori şi disponibilităţii resurselor specializate.

    INVESTIŢIILE STIMULEAZĂ CREŞTEREA
    La nivel mondial se consideră că infrastructura este calea spre dezvoltarea economică. Suntem sub semnul „Revoluţiei Infrastructurii„. Conform calculelor realizate de Banca Mondială, o creştere de 10% în sumele alocate sectorului infrastructurii poate conduce la o creştere de 1% în producţia unei ţări.

    Nevoile sunt mari. Asia va avea probabil nevoie de investiţii în valoare de 11 trilioane USD în infrastructura de bază până în anul 2030. În Africa Subsahariană numărul proiectelor bancabile a crescut în mod constant şi este în prezent cea mai mare regiune care beneficiază de credite pentru infrastructură acordate de International Finance Corporation.

    Companiile internaţionale din domeniul infrastructurii continuă să se concentreze pe noi pieţe din afara Europei şi Americii de Nord pentru a-şi dezvolta afacerile. Concurenţa, stimulată de credite interne pentru export, dezvoltare regională şi instituţii de finanţare multilaterală, se intensifică în Asia, Africa şi America Latină, pe măsură ce companiile trec de graniţele pieţelor lor tradiţionale pentru a dezvolta proiecte şi a vinde materiale în regiuni cu dezvoltare rapidă. Am putut vedea o creştere a ieşirilor de capital de la investitori din Japonia, Coreea de Sud şi China, care şi-au făcut o intrare agresivă pe pieţele globale profitabile, şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue după 2014.

    Una dintre tendinţele identificate de noi pentru 2013 care încă nu s-a materializat este emergenţa unor noi modele de infrastructură care să recunoască mai bine obiectivele pe termen lung şi valoarea ciclului de viaţă. În timp ce structura de proprietate asupra activelor se diversifică şi a fost inclusă în tendinţele subliniate de noi, încă mai trebuie să aşteptăm apariţia unor noi mecanisme de finanţare care să diversifice sursele de venituri pentru proiecte.
     

  • Mihail Vlasov a fost arestat preventiv. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, acuzat că ar fi cerut un milion de euro de la un om de afaceri

     Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, ea putând fi atacată la instanţa supremă.

    Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, ar fi cerut unui om de afaceri un milion de euro pentru a-l ajuta să câştige un dosar de arbitraj, iar marţi a primit de la acesta 200.000 de euro din suma cerută, fiind reţinut pentru trafic de influenţă, a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    DNA a arătat că procurorii Secţiei de Combatere a Corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Vlasov, pentru trafic de influenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, a fost REŢINUT. DNA: Vlasov a cerut un milion de euro de la un om de afaceri

     UPDATE 10:50 – DNA:Vlasov a cerut un milion de euro pentru a ajuta un om de afaceri să câştige un dosar de arbitraj

    Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, ar fi cerut unui om de afaceri un milion de euro pentru a-l ajuta să câştige un dosar de arbitraj, iar marţi a primit de la acesta 200.000 de euro din suma cerută, fiind reţinut pentru trafic de influenţă, informează DNA.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată miercuri, într-un comunicat de presă, că procurorii Secţiei de Combatere a Corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, pentru infracţiunea de trafic de influenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Meseriile din România care sunt mai bine sau mai prost plătite decât în afara ţării

    România are ingineri software şi directori de fabrică cu până la 30% mai bine plătiţi faţă de angajaţii pe poziţii similare din Ungaria sau din Polonia. Însă îşi plăteşte mai prost contabilii, operatorii din call center sau directorii tehnici în raport cu ţările vecine.

    UN INGINER SOFTWARE DIN ROMÂNIA ARE UN SALARIU BRUT CUPRINS ÎNTRE 1.800 ŞI 2.000 DE EURO PE LUNĂ, ÎN TIMP CE UN REGULATORY AFFAIRS MANAGER DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ POATE CÂŞTIGA ÎNTRE 2.200 ŞI 2.900 DE EURO BRUT PE LUNĂ. Salariile pe care românii le primesc pentru aceste poziţii sunt mai mari decât cele ale angajaţilor cu roluri similare din Budapesta, cu valori cuprinse între 20 şi 45%, mai arată studiul Grafton, care a luat în considerare nivelurile minime şi maxime oferite de angajatori din capitalele statelor analizate (România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia, Lituania şi Turcia). Totuşi, faţă de un „omolog„ din Varşovia, un regulatory affairs manager în industria farma din România câştigă cu până la 60% mai puţin.

    Diferenţele sunt semnificative în contextul în care salariul mediu brut pe economie din România, de circa 500 de euro pe lună, este la jumătate faţă de cel din Polonia şi cu 50% mai scăzut decât cel din Ungaria.

    „În industria IT, salariile din regiunea Europei de Est au crescut mult mai mult decât în statele dezvoltate, cu procente cuprinse între 25 şi 50% în anii de criză, ca urmare a prezenţei multinaţionalelor în aceste ţări.

    Multinaţionalele au avut, în valută, cheltuieli rezonabile cu creşterile salariale, şi-au permis să acorde majorări de 7 – 8 % pe an în România, în timp ce în Franţa sau Germania creşterile au fost de 1 – 2% pe an. Totodată, au forţat şi antreprenorii locali din IT să majoreze salariile angajaţilor„, explică Adrian Lupulescu, directorul general al producătorului de microprocesoare Freescale Semiconductor. El spune că, în realitate, creşterile nu au fost atât de mari, având în vedere că aveau justificare: câtă vreme creditele, chiriile, abonamentele la telefon sau chiar salariile sunt calculate în euro, deprecierea monedei locale în raport cu euro în perioada 2007 – 2013 a făcut necesare aceste majorări salariale semnificative. Iar această tendinţă va continua

    „Multinaţionalele nu au depus un efort financiar considerabil pentru a face creşteri salariale în industria IT, având în vedere că odată cu trecerea timpului şi angajaţii au devenit din ce în ce mai specializaţi. În plus, scutirea de impozitul pe venit de 16% acordată softiştilor a fost o măsură benefică, care a contat foarte mult în acest context„, a mai explicat Lupulescu.

    Totuşi, cei care ocupă funcţia de director tehnic sau de chief information director în companiile de pe plan local încep de la salarii de 2.000 de euro brut pe lună, care sunt de 2,4 ori mai mici decât în Budapesta şi cu 40% mai scăzute ca în Varşovia. Pe de altă parte, scutirea de impozit oferită acestei categorii de angajaţi din România ar putea totuşi să mai reducă din aceste diferenţe la nivelul salariilor nete.

  • Salariul mediu a scăzut în ianuarie cu 135 lei faţă de luna anterioară. Care sunt domeniile cu cele mai mari scăderi

     Comparativ cu ianuarie 2013, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%.

    “În luna ianuarie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2013 a primelor ocazionale (inclusiv pentru sărbători, sfârşitul de an şi pentru performanţe), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producţii ori încasărilor mai mici (funcţie de contracte) sau a angajarilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile Cosmote au crescut uşor în 2013, la 458 mil. euro, cu un avans de 8% în trimestrul patru

     Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări), excluzând costurile de restructurare, a urcat în trimestrul al patrulea cu 4% faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior, la 31,5 milioane euro, potrivit unui comunicat publicat joi de grupul elen OTE, proprietarul Cosmote. OTE este controlată de gigantul german Deutsche Telekom, prorietarul T-Mobile.

    Marja de câştig a scăzut astfel în ultimele trei luni ale anului trecut cu un punct procentual, la 25,6%.

    În 2013, profitul EBITDA al Cosmote România a scăzut uşor, cu 0,5%, la 118,9 milioane euro, rezultând o marjă de câştig de 25,9%, faţă de 25,8% în 2012.

    Numărul clienţilor operatorului a coborât anul trecut cu 3,1%, sau 194.000, la 6,091 milioane, faţă de 6,285 milioane la finele anului anterior. Aproape 26% din baza de clienţi au abonamente, restul fiind utilizatori de cartele pre-plătite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PERCHEZIŢII DNA la două notariate din Arad, în dosarul privind retrocedările satului Nadăş. Anchetatorii pun sechestru pe toate terenurile retrocedate familiei Colţeu

     Conform surselor citate, procurorii DNA Timişoara care fac percheziţii, marţi dimineaţă, la Ocolul Silvic privat de la Nadăş aparţinând familiei Colţeu i-au anunţat pe membrii familiei că va fi pus sechestru asigurător pe toate bunurile acestora, inclusiv pe cele 8.700 de hectare de teren care le-au fost retrocedate.

    Acţiunea anchetatorilor este coordonată de DNA – Serviciul teritorial Timişoara.

    Conform unor surse judiciare, procurorii anticorupţie din Timişoara au suspiciuni cu privire la un dosar în care se vorbeşte despre abuz în serviciu în ceea ce priveşte restituirea satului Nadăş din judeţul Arad.

    Percheziţiile de marţi dimineaţă au loc la două cabinete notariale din municipiul Arad, precum şi la un ocol silvic din satul Nadăş care aparţine familiei Colţău, cea care a câştigat în instanţă retrocedarea a peste 8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR Fleet Management a câştigat licitaţia organizată de TVR pentru achiziţia a 140 de autoturisme

     Sursele citate au spus că licitaţia electronică pentru achiziţia celor 140 de maşini s-a încheiat, câştigătoarea licitaţiei fiind societatea BCR Fleet Management. Însă contractul nu poate fi semnat din cauză că Societatea Română de Televiziune (SRTv) nu are în prezent un Consiliu de Administraţie.

    Licitaţia a fost demarată de fostul Consiliu de Administraţie (CA) al TVR, care era condus de preşedintele-director general al televiziunii publice Claudiu Săftoiu. Fostul CA a fost demis pe 10 decembrie 2013 de Parlament, odată cu respingerea raportului de activitate al SRTv pe anul 2012. Ulterior, la conducerea TVR a fost numit Stelian Tănase, acesta fiind director general interimar al Televiziunii Române.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dramoleta Flappy Bird: ce alegi între povara succesului şi câştigul a 50.000 de dolari pe zi

    Flappy Bird s-a lansat în mai 2013, fără a atrage însă atenţia prea multor utilizatori. Jocul a primit în general note mici de la critici şi a trecut neobservat o bună perioadă de timp. În ianuarie 2014 însă, jocul a devenit brusc cel mai descărcat de pe platforma AppStore şi a ajuns să producă sume de până la 50.000 de dolari pe zi.

    De ce este Flappy Bird atÂt de popular? Jocul s-a numit iniţial Flap Flap, dar autorul a trebuit să îi schimbe numele pentru că existau deja produse cu un nume similar. Ideea e foarte simplă: jucătorul trebuie să atingă ecranul telefonului pentru a face o pasăre să zboare, scopul fiind de a trece printr-o serie de obstacole. Cu cât se depăşesc mai multe obstacole, scorul creşte. Grafica jocului este extrem de simplă şi similară jocurilor pentru calculatoare din anii ‘80.

    Jocul a fost dezvoltat de Dong Nguyen, un vietnamez care produce soft în mod independent, în doar trei zile. A fost inspirat, după cum autorul povesteşte, de seria de jocuri clasice Mario Bros. Această asemănare i-a adus multe critici, Nguyen fiind acuzat că a plagiat produsele Nintendo. Reprezentanţii companiei japoneze au declarat însă că nu există dovezi cum că tehnologia lor a fost reprodusă în cazul Flappy Bird. Mai mult, aceştia insistă că nu au influenţat în vreun fel decizia de a retrage jocul de pe piaţă.

    “Motivul pentru care Flappy Bird e atât de popular este pur şi simplu diferenţa faţă de celelalte jocuri de pe piaţă. Este de asemenea distractiv să concurezi cu alţii„, a declarat Nguyen în cadrul unui interviu acordat pentru The Verge. „Fiind disponibil atât pe AppStore, cât şi pe Google Play, este uşor să compari scorurile cu prietenii. Poţi de asemenea să le publici pe Facebook sau alte reţele de socializare, fapt care a ajutat mult la creşterea popularităţii sale.”

    A ajuns să câştige 50.000 de dolari pe zi. Mecanismul prin care Flappy Bird produce bani este unul simplu şi prezent la majoritatea aplicaţiilor mobile. În timpul jocului, utilizatorului i se prezintă o serie de oferte sau mesaje publicitare. Pentru fiecare persoană care accesa pagina prezentată, Nguyen primea o sumă de bani. În mod normal, banii produşi de o aplicaţie nu reprezintă cifre impresionante, dar atunci când există 50 de milioane de jucători lucrurile se schimbă.

    Un aspect interesant al Flappy Bird era dificultatea cu care jucătorii pot obţine scoruri mari. Acest lucru nu este întâmplător, creatorul având intenţia ca foarte puţini să poată termina jocul cu succes; Dong Nguyen a structurat nivelurile în acest fel pentru că nu avea timp să aducă îmbunătăţiri programului. Dificultatea de a progresa a dus însă la o dependenţă a celor care descărcaseră Flappy Bird.