BusinessMagazin

Blog

  • O megafuziune ratata?

    Nimic clar nu se profila, la sfarsitul saptamanii trecute, in privinta ofertei de preluare a bancii portugheze Millennium bcp de catre concurenta ei mai mica, BPI (Banco Portuguęs de Investimento). Presa portugheza scria ca Millennium a respins deja oferta BPI, agentiile de presa considerau ca inca e loc de discutie.

    Noul CEO al Millennium, Filipe Pinhal, a spus ca el n-a fost numit in aceasta functie ca sa vanda cea mai mare banca listata la bursa din tara, avand probabil inca vie in minte tentativa de acum cateva luni a predecesorului sau, Paulo Teixeira Pinto, de a prelua BPI (si al carei esec a dus, printre altele, la plecarea lui din functie). Pentru a linisti orgoliile, BPI a tot insistat ca nu e vorba de o oferta ostila de preluare, ci de o fuziune intre doua banci si ca e dispusa sa negocieze termenii.
    Propunerea BPI are in vedere un schimb de actiuni cu jumatate de actiune BPI pentru o actiune Millennium si evalueaza Millennium la circa 11 miliarde de euro, directorul executiv al noii banci urmand sa fie ales de BPI, iar presedintele de Millennium.

    Noua banca ar urma sa aiba o capitalizare bursiera de 16,4 miliarde de euro, sa fie a treia mare institutie financiara listata la bursa din Peninsula Iberica si sa permita economii de costuri totale de peste 200 de milioane de euro. Unul din motivele respingerii de catre Pinhal a ofertei (dar si al reticentei din partea bancii centrale portugheze) este insa faptul ca aceasta ar duce la deznationalizarea bancii, adica la un control crescut din partea bancii spaniole La Caixa, care acum detine 25% din capitalul BPI si care ar putea sa ajunga la o participatie de 20% din noua entitate Millennium BPI. De altfel, ziarele spaniole nu s-au ferit sa recunoasca rolul jucat de La Caixa in impulsionarea tranzactiei (dar si in esecul planului anterior al Millennium de a prelua BPI). La Caixa a cumparat saptamanile trecute 1% din Millennium de pe bursa, fapt interpretat de analisti prin intentia ei de a nu-si dilua in niciun fel participatia la viitoarea institutie rezultata din fuziunea bancilor portugheze. Or, tocmai promisiunea unei reduceri a participatiei spaniolilor la viitoarea banca ar fi acum conditia pentru ca discutiile de fuziune, in opinia Millennium, sa aiba vreo sansa.

  • Creierul a scapat

    Un tribunal din Madrid a anuntat saptamana trecuta verdictele si sentintele in procesul atentatelor cu bomba de la Madrid din 11 martie 2004. Trei dintre cei 28 de acuzati au fost condamnati la pedepse maxime care insumeaza 40 de mii de ani de inchisoare, dar legea spaniola limiteaza perioada de inchisoare la 40 de ani. Procurorii l-au acuzat pe marocanul Jamal Zougam de a fi plasat bombe la bordul unuia din cele patru trenuri atacate, pe marocanul Othman El-Gnaoui de a fi transportat materialele explozibile si pe spaniolul José Emilio Suárez Trashorras de a le fi furnizat. Rabei Osman Sayed Ahmed, supranumit „Mohamed Egipteanul“, considerat unul dintre organizatorii atacului, a fost achitat. Judecatorul a anuntat de asemenea despagubiri intre 30.000 si 1,5 milioane de euro pentru victimele atentatelor.

  • Exilati la Bagdad

    Mai multi diplomati americani si-au exprimat nemultumirea si ingrijorarea fata de decizia Departamentului de Stat al Statelor Unite de a-i obliga pe angajati sa lucreze in Irak. Diplomatii au fost convocati la o intalnire unde li s-a spus ca sunt principalii candidati pentru a acoperi 48 de posturi la Ambasada Statelor Unite de la Bagdad si in alte provincii irakiene. Diplomatilor li s-au dat 10 zile pentru a hotari daca le accepta. Dupa acest interval – a anuntat Departamentul de Stat – posturile vacante vor fi acoperite prin numiri obligatorii. Cei care refuza risca sa-si piarda slujbele, cu exceptia celor care au motive medicale sau personale valide. Diplomatii i-au luat la intrebari pe reprezentantii Departamentului de Stat in legatura cu decizia de a-i trimite obligatoriu intr-o zona de razboi – decizie socotita de unii dintre ei drept o condamnare la moarte.

  • Conflict Rusia-OSCE

    Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa – OSCE – a declarat ca Rusia impune restrictii fara precedent la adresa misiunii de observatori pentru alegerile parlamentare de luna viitoare. OSCE a confirmat ca a primit o invitatie din partea Moscovei, dar a precizat ca prerogativele observatorilor au fost limitate. Moscova a invitat doar 70 de observatori la alegerile de anul acesta, fata de 400, cati au participat la scrutinul din 2003. Presedintele in functie, Vladimir Putin, conduce lista de candidati ai partidului Rusia Unita, sondajele creditandu-l in acest moment cu peste 65% din intentiile de vot.

  • Victorie a la Basescu

    Primarul in functie al Sofiei, Boiko Borisov (centru-dreapta), a castigat din nou alegerile locale, dupa ce a obtinut 53,43 la suta dintre voturi din primul tur de scrutin. Fostul adjunct al guvernatorului bancii centrale si candidatul de dreapta, Martin Zaimov, s-a clasat pe cea de-a doua pozitie, cu 17,77 la suta dintre sufragii (67.454 de sufragii), in timp ce candidatul socialist Brigo Asparuhov a fost al treilea, cu 15,48 la suta dintre voturi (58.774 de sufragii). Borisov, fosta garda de corp a dictatorului comunist Todor Jivkov, a fost numit in 2001 in functia de secretar general in Ministerul de Interne, dupa ce fostul rege Simeon de Saxa-Coburg a castigat alegerile legislative.

  • Romanii pot sa astepte

    Guvernul laburist de la Londra a recunoscut ca a subestimat numarul imigrantilor sositi in Marea Britanie in ultimii zece ani cu pana la 300.000, totalul real fiind de 1,1 milioane de imigranti. Presiunile publice, in special din partea opozitiei conservatoare, pentru limitarea imigratiei au facut ca executivul condus de Gordon Brown sa renunte la eliminarea restrictiilor de munca pentru cetatenii romani si bulgari. Planul, care prevede ca doar 20.000 de romani si bulgari pot primi permise de munca de necalificati, va fi reanalizat abia peste 12 luni.

  • Cazul Mailat

    Presedintele Italiei, Giorgio Napoletano, a promulgat un decret care permite expulzarea fara hotarare judecatoreasca a cetatenilor comunitari, daca acestia sunt considerati o amenintare la adresa sigurantei publice. Responsabilitatea luarii acestei decizii revine prefectului fiecarei regiuni, iar subiectii expulzarii pot fi toti acei cetateni din state ale UE care sunt majori si locuiesc in Italia de mai putin de zece ani. Decretul a fost emis in procedura de urgenta de guvernul italian, dupa ce o femeie a fost violata si ucisa de un agresor roman, Nicolae Mailat, caz care a starnit oroare si dezbateri aprinse asupra fenomenului imigratiei la Roma.

  • Tulus nu pleaca

    Presedintele Traian Basescu a anuntat ca nu va da curs solicitarii ministrului justitiei, Tudor Chiuariu, privind revocarea procurorului- sef al Sectiei a 2-a din Directia Nationala Anticoruptie, Doru Tulus. Presedintele a apreciat ca demersul ministrului – pe care l-a caracterizat drept „pavaza pentru infractori“ – privind revocarea lui Tulus a fost de fapt o comanda a „stapanului care-l trimisese in Guvern“. Basescu a aratat ca la scurt timp dupa ce Chiuariu a fost desemnat ca ministru al justitiei a cerut public schimbarea procurorului Tulus, fara o analiza a activitatii Sectiei a 2-a din DNA si fara sa se consulte cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

  • Javrele batrane

    Un interviu in presa locala al fostului vicepresedinte si strateg PSD Vasile Dancu a incins disputele in partid intre sustinatorii si contestatarii lui Ion Iliescu. Dancu sustinea in declaratiile sale – date chiar dupa votul asupra motiunii de cenzura – ca reforma interna initiata de Mircea Geoana ar trebui sa elimine din partid „javrele batrane“, „resturile bolsevice“ si sa pastreze doar „batranii intelepti“. Ion Iliescu, unul din cei vizati de criticile lui Dancu, a refuzat sa comenteze, insa cazul liderului de la Cluj ar putea fi pus in discutia partidului la cererea lui Marian Vanghelie, presedintele PSD Bucuresti, un mai vechi adversar al  acestuia.

  • UE sare in ajutorul Romaniei, in cazul expulzarilor romanilor din Italia

    Drepturi de care nu au beneficiat cele cateva zeci de cetateni romani impotriva carora Italia a demarat procedurile de expulzare.

     

    Imediat dupa adoptarea decretului de expulzare a imigrantilor care comit infractiuni, sase cetateni romani au fost urcati cu forta in avion cu destinatia Bucuresti. Prefectii din Roma, Milano, Genova si Florenta au inceput procedurile de expulzare a altor 38 de romani cu mentiunea ca acestia vor fi trimisi cat de repede in tara de origine.

     

    Comisia Europeana a avertizat insa ca graba autoritatilor italiene incalca drepturi fundamentale ale cetatenilor Uniunii.

     

    Click aici pentru mai multe detalii.