BusinessMagazin

Blog

  • Taxa auto: In functie de CO2 la Euro4, mai mare pentru celelalte masini

    Guvernul a decis, in sedinta de miercuri, sa trimita Comisiei Europene o noua scrisoare privind taxa de poluare auto, in care va fi prezentata o alta formula de calcul a taxei, corelata cu emisiile de carbon, au declarat agentiei MEDIAFAX surse guvernamentale.

    "Va fi trimis un document continand noile principii de calcul a taxei auto", au afirmat sursele citate. Totodata, Executivul a aprobat un memorandum prin care redefineste modalitatea de calcul a taxei de poluare autot

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • Americanii discuta schimbarea directorului general de la UPC

    Americanul Richard Anderson, 58 de ani, va fi inlocuit din functia de director general (CEO) al UPC Romania – cel mai mare operator de cablu TV de pe piata locala, au declarat pentru ZF surse de pe piata locala telecom. Schimbarea are loc pe fondul scaderii numarului de clienti si al competitiei puternice cu Romtelecom si RCS&RDS.

    UPC a pierdut anul trecut clienti de pe principala sa linie de business, cablul TV, si a inregistrat cresteri mai mici decat Romtelecom si RCS&RDS pe internet si televiziunea prin satelit – segmente de piata care au inregistrat cresteri puternice in 2007.

    Mai multe amanunte, aici

  • Dilema consumatorului: dictatura pietei sau a statului?

    Vitezele diferite de modernizare ale pietelor europene de retail au polarizat perceptiile fata de puterea reala a supermarketurilor.

    Binevenite in spatiile unde oferta a fost decenii de-a randul deficitara – cazul fostelor tari comuniste, avantajoase pentru consumatorul ocupat si incercat permanent de penuria timpului liber destinat cumparaturilor, supermarketurile apar ca o binecuvantare in satisfacerea nevoilor noastre prin promovarea asa-numitului comert modern.

    Producatorii, furnizorii si consumatorii de pe pietele britanice, franceze si germane, unde puternicele lanturi de magazine europene au prins cele mai adanci radacini, sunt si primii care au resimtit acut efectele perverse ale dominatiei supermarketurilor si au cautat caile potrivite de solutionare. Voci efervescente ale asociatiilor de producatori si mici comercianti au dus in ultimii ani la investigatii initiate de catre autoritatile de concurenta.

    Ele semnaleaza tot mai desele practici comerciale abuzive promovate pe propriile lor piete libere, invocand de cele mai multe ori lipsa parghiilor specifice de remediere. Asa se explica aparitia in aceste tari a solutiilor unilaterale pentru reglementarea abuzului de pozitie dominanta de pe piata comertului cu amanuntul de produse alimentare si nealimentare. Spre pilda, codurile de conduita au reprezentat solutia britanica (2000).

    Legi specifice care interzic expres vanzarea produselor sub costurile de productie (Legea Galland, 1996), dar si a adaosurilor pentru servicii pe care distribuitorii le solicita abuziv furnizorilor (Legea Dutreil II, 2005) au caracterizat abordarea franceza . Nemtii au introdus nu demult un pachet de reforme legislative pentru a limita puterea marilor companii de a impune termenii si conditiile speciale “nejustificate si repetate” furnizorilor (2005).

    Toate aceste eforturi nationale sunt subsumate de fapt principiului de transparentizare a conditiilor contractuale si de liber acces al producatorilor si furnizorilor la consumatorul european.

    Sunt asteptate pe parcursul anului curent detalii din partea Directoralui General (DG) al Concurentei cu privire la efectele concentrarii pietei europene de retail, la intentiile sale de modernizare a politicilor de combatere a abuzului de pozitie dominanta pe piata cu amanuntul. Declaratia scrisa a Parlamentului European este mai degraba o chemare, procedural limitata ca dimensiune la maximum 200 de cuvinte.

    Astfel, ea solicita initierea unei investigatii de catre DG Concurenta si eventuale reglementari pentru a proteja consumatorii, lucratorii si producatorii de orice abuz de pozitie dominanta sau de efectele negative identificate in cursul respectivei anchete. Daca se verifica acuzatiile europarlamentarilor vom asista, foarte probabil in mai putin de doi ani, la o noua directiva, dar numai dupa ce se finalizeaza analiza Comisiei Europene.

    Se stie insa ca aceste anchete pot dura si ani de zile (de exemplu in Anglia, o ancheta in privinta pretului de comercializare al laptelui a durat aproape doi ani). Multi vor invoca apoi riscul ca pana la finalul comunicarii primelor rezultate, efectele sa fie tardive si sa nu mai fie de folos nimanui. Ei nu fac decat sa sugereze ca majoritatea povestirilor moderne fie incep bine si se sfarsesc prost, fie incep prost si se sfarsesc si mai prost. Pana nu vedem concluziile analizei DG Concurenta discutam doar ipotetic. Perpetuarea imobilitatii de pana acum nu ar face decat sa amplifice efectele negative semnalate.

    Cert este ca mediatizarea problematicii practicilor comerciale abuzive induce o noua conduita supermarketurilor – pasibile a face obiectul unor viitoare sanctiuni -; a furnizorilor si producatorilor agricoli- care isi constientizeaza labilitatile colective si se vor organiza probabil in grupuri de negociere mai puternice; a consumatorului – mult mai atent la preturile si calitatea produselor comercializate in supermarketuri.

    Nu in ultimul rand, atrage atentia autoritatilor din tarile unde piata comertului cu amanuntul este mai putin concentrata, asa cum este cazul Romaniei, ca exista riscuri asociate pe termen mediu si lung. Cota de piata cumulata a primilor 5 distribuitori cu amanuntul era de 30% in 2007. Ea urmeaza acum exploziv tendinta europeana, Romania fiind a treia destinatie atractiva pentru expansiunea marilor lanturi europene de magazine in urmatorii ani, dupa Rusia si Cehia .

    Nu putem insa sa nu ne intrebam si care va fi reactia forurilor decizionale romanesti in aceasta privinta? Mai intai de toate, declaratia adoptata a fost transmisa de catre Parlamentul European atat Comisiei si Consiliului, cat si parlamentelor statelor membre, inclusiv Romaniei.

    Fiind insa intr-un an electoral cred ca vom asista mai degraba la pasivitatea Parlamentului si al Guvernului Romaniei. Sper insa ca cel care se va autosesiza va fi Consiliul Concurentei si ca va demara o investigatie din oficiu pe piata romaneasca de retail. Presiunile asociatiilor de mici producatori sau a petitiei lansate de catre revista Prezent ar putea impulsiona lucrurile. Pana in prezent, din cate stiu, nu s-a intamplat nimic in acest sens.

  • Richard Anderson renunta la conducerea UPC Romania

    In cadrul Liberty, misiunea lui Anderson, care a detinut pozitia de presedinte al companiei inca din 1992, vizeaza activitati de fuziuni si achizitii, dar si de continut strategic pentru operatiunile companiei americane in zona centrala a Europei. Potrivt UPC Romania, din aceasta pozitie Anderson va colabora indeaproape cu Nimrod Kovacs, presedintele UPC Europa Centrala.

    Mikaloff, noul presedinte al diviziei locale a companiei, face parte din echipa UPC de 10 ani, timp in care a lucrat in mai multe tari din Europa.

  • Afaceri de peste 6,8 mil. euro pentru Gecad Net in 2008

    Gecad Net a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 5,5 de milioane de euro, in crestere cu 40 de procente fata de 2006. Peste 50% din aceasta cifra provine din furnizarea de solutii si servicii CAD (Computer Aided Design), segment care a inregistrat de altfel si cea mai mare crestere de la un an la altul – aproximativ 49%.

    Alte 18 procente din cifra de afaceri a companiei provin din furnizarea de solutii te securitate, iar aplicatiile de business si serviciile de infrastructura IT au insemnat 30% din cele 5,5 milioane de euro.

  • Isi revine BVB?

    Indicele BET a deschis in urcare cu 0,5 procente, iar dupa circa o ora de tranzactionare a ajuns la o apreciere de doua procente. BET-C a revenit peste pragul de 5.000 de puncte dupa o crestere de 1,9%, pana la valoarea de 5.069 puncte. Inclusiv indicele SIF-urilor a revenit astazi pe un trend ascendent, dupa ce a atins un nou minim ieri, apreciindu-se cu 1,8% pana la valoarea de 56.597 puncte.

    Valoarea totala de tranzactionare dupa o ora de la inceperea sedintei a depasit usor dou amilioane euro, cu 1,8 milioane euro aferente operatiunilor de pe piata principala. Una dintre cele mai mari cresteri sunt inregistrate de titlurile SNP Petrom, cu un plus de 5,3%, majorarea fiind probabil bazata pe estimarile profitului net din 2007, prognozat la 540 milioane euro, in scadere de la 647 milioane euro in 2006. Publicarea oficiala a rezultatelor SNP Petrom va avea loc saptamana viitoare, pe 26 februarie.

  • Profit net de 275 milioane euro la BRD

    Profitul net al bancii a ajuns la 917 milioane lei (275 milioane euro), in crestere cu 40% fata de 2006, iar venitul net bancar a urcat cu 42%, pana la 2,51 miliarde lei (750 milioane euro). Conform comunicatulu BRD, "strategia aplicata in 2007 s-a bazat pe dezvoltarea conceptului de banca de proximitate, adica adaptarea produselor la cererea pietei, un bun management al cheltuielilor si copntrolul strict al riscurilor."

    Banca a deschis 206 noi agentii cu ajutorul carora si-a majorat numarul de clienti cu peste 300.000 de clienti activi. Numarul agentiilor BRD este in prezent de 806 unitati, cea mai extinsa retea bancara din Romania,c onform comunicatului. Soldul creditelor acordate la sfarsitul lui 2007 era de aproximativ 27 miliarde lei (810 milioane euro), in crestere cu 44%, valoare egala cu cea a depozitelor atrase de la clienti, care s-a majorat cu 37% fata de soldul de la 31 decembrie 2006.

    Actiunile BRD listate la Bursa de Valori Bucuresti au fost suspendate de la tranzactionare in prima ora a sedintei de astazi, urmand a intra in ringul bursier la ora 11:00.

  • Logan SUV va costa 10.000 de euro

    "Dacia va dezvolta si va lansa un model SUV, pana la sfarsitul anului 2009. Platforma Logan are tractiune 4×4 si 4×2, iar cand vorbim despre un SUV ne putem gandi la un vehicul 4×4. De aceea, noul model Dacia va fi dezvoltat pe aceeasi platforma Logan sau pe una usor modificata", a afirmat reprezentantul Dacia.

    Primele imagini spion si prelucrate cu noul model au aparut deja de cateva zile pe site-urile auto din strainatate precum auto.cz, un site unde au fost prezentate si primele poze cu Dacia Logan Sedan.

    Viitorul SUV al Dacia va avea dimensiuni comparabile cu ale lui Logan MCV (break), in timp ce elementele de design vor fi preluate de la Renault Sandero, potrivit unor surse din cadrul Dacia. Pretul modelului va porni de la aproximativ 10.000 de euro, pentru versiunea de baza.

    Cel mai recent model lansat de Dacia este vehiculul utilitar Pick-Up. Dacia a anuntat, ca va incepe preluarea comenzilor pentru noul vehicul la sfarsitul lunii februarie, iar primele livrari vor fi facute la inceputul lui aprilie, la preturi cuprinse intre 7.250 euro si 9.300 euro cu TVA inclus.

    Dacia preconizeaza ca va comercializa aproximativ 14.000 de vehicule comerciale Logan Pick-Up, in acest an, in cele trei piete in care va fi vandut modelul, Romania, Turcia si Bulgaria.

    "Dacia si-a fixat ca obiectiv de vanzari circa 10% din totalul vanzarii marcii pe piata romaneasca, adica aproximativ 10.000 de unitati. In Turcia credem ca vom vinde 3.000 de vehicule utilitare Logan Pick-Up, iar in Bulgaria estimam comercializarea a cateva sute", a afirmat Daniel.

    Totodata, Dacia va incepe in a doua jumatate a anului productia unei variante restilizate a Logan Sedan, cu faruri si stopuri schimbate, momentul lansarii fiind legat de inceperea comercializarii noului model Dacia derivat din Renault Sandero, potrivit unor surse din industria auto.

    Cu 230.000 de vehicule comercializate anul trecut, Dacia a inregistrat o crestere a vanzarilor cu 17,4% fata de 2006.

    Sursa foto: auto.cz/carparazzi

    Comentati pe blogul BUSINESS Magazin designul noului model ce urmeaza a fi lansat de Dacia. Tot aici gasiti si toate imaginile disponibile cu prototipul viitorului SUV.

  • Speculatorii de nume de site-uri

    Xavier Buck avea de gand sa cheltuiasca 100.000 de dolari pe nume de site-uri – parcelele din spatiul virtual al internetului – la o licitatie organizata la sfarsitul lui ianuarie la Hollywood. Si-a depasit limita in mai putin de o ora.

    Cand s-au terminat cele trei ore ale licitatiei, Buck, director executiv al companiei EuroDNS, cu sediul in Luxemburg, cheltuise deja 150.000 de dolari pentru 15 nume atragatoare de site-uri, intre care 7th.com, chaptereleven.com, microfinancing. com si computersystems.com.

    „Nume ca acestea or sa-si scoata singure banii in doi ani“, spune Buck. „Lumea incepe de-abia de acum sa descopere cat de important este sa detii asemenea proprietati.“

    Buck si alti e-latifundiari castiga atunci cand utilizatorii de internet fara experienta tasteaza numele respective in browserele lor si odata ce ajung pe site dau click pe reclamele de acolo. Pe termen lung, ei spera sa-si poata revinde domeniile – cu profituri frumoase – catre companiile care vor sa inceapa afaceri serioase la acele adrese web.

    Proprietarii de site-uri si-au capatat in general o reputatie negativa. Comertul cu nume de site-uri necesita doar o farama din munca necesara pentru a incepe o afacere pe internet, bazandu-se in schimb pe clickurile venite de la cei care pur si simplu incearca sa ghiceasca numele unui site sau sunt prea lenesi ca sa foloseasca un motor de cautare (sau pur si simplu tasteaza gresit niste adrese).

    In primii ani, „piata“ a fost dominata de jucatori offshore si tactici secrete, daca nu chiar ilegale. Dar banii seriosi intra aici din ce in ce mai mult.

    Anul trecut, 106 nume de site-uri au atras peste 100.000 de dolari fiecare si unul dintre ele, porn.com, s-a vandut pentru aproape 9,5 milioane de dolari. In 2006, doar 70 de domenii se vandusera pentru sume cu peste sase cifre.

    Milioane de nume generice de site-uri, care duceau la pagini care n-aveau aproape nimic in afara de niste texte publicitare de la Google sau Yahoo! au facut milioane de dolari pe nesimtite. Ca urmare, in ultimele luni, fondurile de investitii si cele speculative au pompat bani in cele mai mari companii de profil.

    Anul trecut, Demand Media si Oversee.net, doua companii cu sediul in Los Angeles care detin sute de mii de nume de domenii fiecare si ofera gazduire si servicii de advertising pentru alti proprietari de site-uri, au adunat aproape 400 de milioane de dolari de la investitori. „Credem ca aceasta e o industrie cat se poate de legitima si o afacere cat se poate de legitima“, spune Robert L. Morse Jr., partener la Oak Hill Capital Partners, care a in vestit in ambele companii, sprijinit de familia de petrolieri Bass din Texas.

    „Ca si in cazul multor piete aflate la inceput, si aici vom avea o evolutie catre profesionalizare.“ Investitorii sunt atat de increzatori in cresterea publicitatii online – si in capacitatea e-latifundiarilor de a face bani de pe urma acestei cresteri – incat au de gand sa inceapa in viitorul apropiat listarea la bursa a companiilor detinatoare de nume de domenii, in ciuda conjuncturii volatile generale. In septembrie anul trecut, NameMedia, o companie cu sediul in Massachussets care are un portofoliu impresionant de nume generice de site-uri, a depus o cerere de listare pe piata Nasdaq.

    „Aceasta industrie ar putea fi probabil o oaza in comparatie cu restul economiei“, a spus David Liu, managing director la Jefferies & Company, una dintre firmele care subscriu la oferta. Proprietarii de site-uri au acum si propriul lor grup de tranzactionare in Washington – chiar daca deocamdata cu doar un singur angajat full-time. Au de asemenea finantatori specializati care le pot imprumuta bani si care accepta ca garantie numele de site-uri.

    „Industria a fost foarte secretoasa o perioada lunga de timp“, spune Frank Schilling, unul dintre pionerii industriei, care a dat lovitura cu nume solide precum drugproblem. com si diamondweddingrings.com.

    „Cand castigi milioane stand acasa in pijama, nu mai spui la nimeni“, explica el. Schilling a zburat de la locuinta lui din Insulele Cayman la bordul avionului sau Gulfstream IV, ca sa vorbeasca la conferinta DomainFest de luna trecuta, sponsorizata de Oversee.net, facand pe parcurs o escala la Las Vegas.

    Tranzitia industriei catre profesionalizare s-ar putea sa mai dureze insa. O metoda care a marcat negativ tot business-ul cu nume de domenii este „typo-squatting“ – inregistrarea de nume de domenii care sunt doar variante sau ortografieri gresite ale numelor unor companii sau branduri mari, in speranta ca utilizatorii de internet vor ajunge din greseala pe acele site-uri. Or, metoda functioneaza inca.

    In ultimele luni, Yahoo!, Dell, BMW si Microsoft au dat fiecare in judecata cativa mici detinatori de domenii, acuzandu-i ca profita de pe urma miilor de nume aproape asemanatoare cu brandurile lor. Procesele sunt inca pe rol. O alta tactica pusa sub semnul intrebarii este cunoscuta sub numele de „domain tasting“.

    Proprietarii de nume inregistreaza un numar mare de domenii si, in timpul unei perioade de test de cinci zile, analizeaza cum se comporta publicitatea pe acele site-uri. Apoi le vand pe cele neprofitabile si astfel obtin bani ca sa continue.

    Google si ICANN, organizatia internationala care supervizeaza sistemul de nume de domenii, au anuntat recent planuri de a combate aceste practici. Subtilizarea de domenii este o alta strategie. Susan Kawaguchi, manager de nume de domenii la eBay, a spus in cadrul unei sesiuni a DomainFest ca firma ei a cheltuit o gramada de timp „ca sa fim siguri ca nu ne fura altcineva ebay.com“.

    O companie financiara specializata numita Domain Capital, cu sediul in New Jersey, pariaza ca reputatia patata a celor din domeniu nu va opri valoarea numelor de domenii sa creasca. Firma asteapta sa imprumute in acest an circa 20 de milioane de dolari unor elatifundiari si sa accepte in schimb drept garantii nume alese de site-uri detinute de ei.

    Robert Alfano, cofondatorul companiei, spune ca isi petrece mare parte din timp discutand cu bancherii de pe Wall Street despre cum ii pot sprijini modelul de business. Nu e deloc usor sa-i convingi pe pe investitorii traditionali sa vada numele de domenii ca pe niste active, spune el.

    „Dar industria e in crestere si conotatiile negative din alte vremuri au disparut.“ Pe masura ce afacerea se maturizeaza, unii dintre micii jucatori se tem ca s-ar putea sa se poticneasca.

    Don Bowman, un fost lichidator de masini din Ohio, conduce acum o afacere de achizitie de domenii impreuna cu sora lui, cautand nume care ar putea fi relevante din punct de vedere cultural sau politic, precum obamahillary. com.

    Bowman afirma ca firmele mai mari dezvolta software sofisticat ca sa cumpere nume de domenii vanate imediat ce ele devin disponibile, lasand mult in urma micile companii precum a lui. „Vin mari schimbari si pentru jucatorul marunt o sa fie tot mai complicat“, spune el. „Companiile mai mari pot face diverse lucruri pe care noi nu le putem face. Trebuie sa muncim mai mult.“

    Traducere si adaptare: Mihai MITRICA

  • Unde mancam: Casa Latina

    Detalii pe www.timeoutbucuresti.ro