BusinessMagazin

Tag: plati

  • Povestea tinerei de 27 de ani care a devenit stewardesă în Dubai: Muncesc pentru ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc

    Andra Conţiu, 27 de ani, a plecat din România în urmă cu patru ani, după ce a absolvit facultatea de alimentaţie şi turism la Braşov şi liceul la Topliţa. Spune că visa încă din facultate să devină stewardesă, aşa că a decis să se mute în Dubai, loc de unde vizitează acum întreaga lume.

    “Odată ce am ajuns în Dubai, oamenii din jurul meu au fost cei ce au crezut mai mult în visul meu, fără să ştie de el, şi m-au împins către realizarea lui”, povesteşte Andra, care lucrează ca însoţitor de bord în cadrul unei companii aeriene din Orientul Mijlociu.

    “Interviul de angajare a avut loc în Dubai, nu este uşor, te solicită, însă e important să transimiţi acea energie pozitivă. Desigur, emoţiile au fost prezente, poate pentru că ştii că cei cu care concurezi sunt toţi diferiţi, altă naţionalitate, altă experienţă, altă cultură.  Cred că am fost în jur de 30 de candidaţi în ziua în care am fost eu şi am rămas doar trei în final. Interviul se desfăşoară pe durata mai multor zile şi, desigur, organizarea este diferită faţă de cea din România. Ei practic fac o preselecţie online înainte de a te chema la interviu”, spune Andra Conţiu.

    Despre minusurile jobului de stewardesă, tânăra spune că cel mai tare îi lipseşte somnul, din cauza diferenţelor de fus orar. Există însă şi numeroase aspecte pozitive atunci când lucrezi pentru o companie aeriană: “Programul meu de muncă este clar diferit de oricare alt job, motiv pentru care rutina lipseşte din viaţa mea. Am multe zile libere, mai multe decât ţi se oferă în mod obişnuit, pe care fie le petrec în Dubai, fie pot pleca oriunde în lume pentru puţină relaxare”.

    Meseria de stewardesă este bine plătită, chiar şi pentru standardele înalte din Dubai: “Salariul unui însoţitor de bord diferă de la lună la lună, însă se poate ajunge la 2.000 de euro dacă ai zboruri bune, pentru că eşti plătit şi pentru orele de zbor, plus diurna din fiecare tură, ca să nu mai menţionez că ţi se oferă cazare şi toate facilităţile. Seniorii noştrii câştigă mai mult, nu pot spune cu exactitate cât, însă nimeni nu le plânge de milă”.

    Cum decurge însă o zi de lucru din viaţa unei stewardese? “Încep pregatirea pentru un zbor cu 4-5 ore înainte de decolare. Ca echipaj de bord, începem să ne pregătim de acasă cu bagaje, machiaj, coafură, ţinută, totul trebuie să fie perfect. Urmează drumul până la sediu, drum în care recitesc safe talk-ul, pentru a-mi reîmprospăta cunoştinţele. Trebuie să îţi faci check-in-ul cu minimum două ore înainte de zbor, iar punctualitatea e sfântă; pentru doar 30 de secunde întârziere rişti să nu mai fii primit la zbor. Echipajul se adună într-o sală de conferinţe, unde discutăm toate detaliile legate de zbor, ne cunoaştem între noi, pentru că la fiecare zbor oamenii sunt alţii şi bineinţeles trebuie să trecem de toate verificările: paşaport şi licenţa pentru avionul pe care zburăm să fie în regulă, vaccinurile să fie la zi, uniforma să fie imaculată, manichiura să fie făcută cu ojă roşie sau transparentă, părul strâns cum ne-au învăţat în timpul pregătirilor şi safe talk-ul. Safe talk-ul e cel ce produce emoţii mereu, se pune o întrebare legată fie de aviaţie, de cazuri medicale, de securitate, la care trebuie să ştii să răspunzi pentru a putea opera zborul respectiv. După ce ajungem la avion, mai sunt o serie de sarcini până la îmbarcarea pasagerilor, după care urmează munca noastră propriu-zisă din timpul unui zbor.”

    Andra Conţiu spune că îi lipsesc multe lucruri legate de ţară, însă viaţa din Orientul Mijlociu are beneficiile ei. “Am încetat să mai simt anumite lipsuri din momentul în care am început să zbor; familia şi prietenii sunt însă cei care îmi lipsesc în continuare. Viaţa din Dubai e cu totul alta, comparativ cu România. Automat, când esti lipsit de griji poţi să te bucuri de ceea ce este în jurul tău”. Tânăra este mulţumită de slujba ei şi de viaţa pe care o duce, însă ar dori să se întoarcă, cândva, în România: “Momentan nu e mai bine acasă. Muncesc, însă, ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc.”

    Sute de românce lucrează în prezent ca însoţitoare de bord pentru companii precum Emirates, Qatar Airlines sau FlyDubai. Transportatorii aerieni din Orientul Mijlociu desfăşoară anual recrutări de personal în statele europene, ca urmare a dezvoltării agresive pe piaţa aeriană mondială.

  • Supravieţuitor din Colectiv, obligat să restituie bani statului pentru că a fost externat mai devreme

    Un rănit în incendiul de la Colectiv acuză autorităţile ca îl pun să plătească înapoi către stat o parte din suma primită drept ajutor, pentru spitalizare, informează stirileprotv.ro

    Cătălin Scanteie, chitaristul trupei Hatemode, a fost externat de la Spitalul “Bagdasar-Arseni” după ce a fost îngrijit mai bine de patru săptămâni, ca urmare a rănilor suferite pe 30 octombrie. Scanteie dezvăluie, într-un mesaj pe Facebook, ca unii dintre răniţi sunt obligaţi să dea înapoi o parte din ajutoarele băneşti pe care le-au primit de la stat.

    Mesajul tânărului publicat pe reţeaua de socializare: 

    “Alta ordinarie din partea statului roman, ca multe altele dupa revolutie.
    V-ati bucurat cumva ca v-a dat statul 6000 lei gen “ajutor pe perioada spitalizarii” dupa incendiul din Colectiv? Adica 200 lei/zi x 30 zile? Sau macar ati zambit amar pe motiv ca totul isi revine la normal in tara asta?

    Eh, stati linistiti dragii mei “parliti” in Colecitv… Bucuria a fost de scurta durata. Daca ati stat internati mai putin de 30 de zile, acum trebuie sa inapoiati banii, ca altfel va saraci statul roman din cauza voastra. Nu mai conteaza ca am revenit la tratament si schimbare de pansament o data la 2-3 zile, ei vor banii inapoi…

    Azi, printre altele, trebuie sa ajung la nu stiu de cacat de agentie de stat cu sediul pe Calea Victoriei, ca sa dau inapoi 400 lei, deoarece si-au permis “aia” de la Spitalul Bagdasar Arseni sa ma externeze mai devreme, pe 28 noiembrie.

    Mai exact, ca sa nu orbecaiti cautand, e vorba de “Agentia de Plati”, etajul 3, la Contabilitate, la domnul Trusca. Cladirea cu B1 TV.
    Deci cum s-ar spune, “am tras statul in piept cu 2 zile” ca m-am externat mai devreme, iar acum sunt pasibil de amenda sau in cel mai bun caz de poprire pe conturi.

    Nu stiu de ce, dar imi vine sa-i cam dau pe toti inapoi. In cazul asta chiar nu mai am neovie. Bleah!”


     

  • IKEA recheamă beţele de tobă LATTJO şi instrumentele de percuţie LATTJO

    IKEA le recomandă clienţilor care au cumpărat beţe de tobă LATTJO sau instrumente de percuţie LATTJO să nu le mai folosească şi să le returneze în magazin unde vor primi înapoi suma integrală pe care au plătit-o pentru produs, se arată într-un comunicat transmis de către reprezentanţii companiei.

    Această măsură de precauţie a fost luată în urma a şase raportări de la angajaţi IKEA care au observat că mingea de cauciuc de la beţele de tobă poate fi desprisă sau deşurubată. O minge micăde cauciuc poate atrage atenţia copiilor mici şi, în cel mai rău caz, copiii o pot înghiţi şi se pot îneca. Nu au fost raportate incidente de acest fel până acum.

    În urma raportărilor de la angajaţi, toate beţele de tobăşi instrumentele de percuţie LATTJO au fost retrase imediat de la vânzare şi de pe site. A fost iniţiată o anchetă în laboratoare de testare interne şi externe. Produsele au trecut toate testele şi respectă standardele relevante de siguranţă pentru jucării. Cu toate acestea, în timpul cercetării noastre interne,au fost identificate riscuri care nu sunt acoperite de standarde. Design-ul beţelor de tobă poate atrage şi copii mai mici decât vârsta recomandată de 6+ ani, iar dacă bila de cauciuc se desprinde, copiii mai mici o pot înghiţi şi există riscul să se înece.

    „Dezvoltăm produse pentru a stimula creativitatea copiilor şi nevoia lor naturală pentru joacă. Copiii nu se gândesc la siguranţă atunci când se joacă, aşa că este obligatoriu să ne gândim noi atunci când creăm produse.Siguranţa clienţilor este prioritară pentru noi. Toate produsele sunt testate şi respectă toate standardele de siguranţă şi legislaţia în vigoare din ţările unde sunt vândute.Însă procesul de dezvoltare a produselor IKEA presupune şi faptul că proiectăm şi propunem spre vânzarenumai produse pe care le-am oferi şi propriilor noştri copii. În ciuda testelor de siguranţă aprobate pentru jucării, am hotărât să rechemăm beţele de tobă şi instrumentele de percuţie LATTJO ca o măsură de precauţie pentru a evita riscul producerii oricărui incident,” spune Cindy Andersen, Business Area Manager pentru produse pentru copii la IKEA

    Clienţii care au cumpărat beţe de tobă LATTJO şi instrumente de percuţie LATTJOsunt invitaţi la departamentul Relaţii Clienţi din magazin pentru a primi înapoi integral suma de bani plătită pe produs, începând chiar de astăzi. Dovada plăţii (bonul) nu este necesară pentru o returnare integrală a sumei.

  • Unde s-au dus banii cu care s-au plătit prin SMS biletele de tramvai

    Ştiţi unde s-au dus banii cu care aţi plătit biletul de tramvai sau autobuz prin SMS? Nici directorii de la şase regii de transport din ţară nu ştiu! Firma care intermedia legătura cu operatorii de telefonie mobilă a intrat în insolvenţă şi nu a mai plătit facturi de sute de mii de lei, scrie digi24.ro

    Metoda plăţii prin SMS a unei călătorii era foarte simplă: ori de câte ori un călător achita un bilet cu telefonul mobil, banii ajungeau în conturile unei firme intermediare.

    După ce îşi reţinea o parte din sumă, aceasta trebuia să vireze companiei de transport local contravaloarea călătoriei.

    În România există mai multe companii care gestionează sisteme de plată prin SMS, dar cea care a câştigat licitaţia pentru intermedierea plăţilor Simplus Invest SRL, din Bucureşti, care oferă astfel de soluţii din 2002. Aceasta a câştigat licitaţiile organizate în mai multe oraşe, dar la sfârşitul anului trecut a intrat în insolvenţă, după ce au acumulat datorii de peste 8 milioane de lei.

    În schimb, autorităţile din Iaşi au abandonat complet plata prin SMS a călătoriilor.

    560.000 de lei a fost gaura lăsată în bugetul Regiei Autonome de Transport Public Iaşi de firma care a intermediat plăţile biletelor prin SMS în perioada iunie 2014 – ianuarie 2015. Compania de transport a oprit sistemul de plată anul trecut în februarie şi a mers în instanţă ca să recupereze datoria. Abia în noiembrie a încasat o parte din bani.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Cât plătesc românii ca să-şi recupereze datele blocate de hackeri

    48% dintre românii victime ale clasei de viruşi ransomware au plătit pentru a-şi recupera datele personale de pe terminalul blocat de cea mai prolifică ameninţare a momentului, arată un studiu realizat de iSense Solutions, la comanda companiei româneşti de securitate informatică ce are activitate la nivel global Bitdefender.

    Astfel, probabilitatea ca hackerii să facă bani de pe urma acestui tip de software periculos este foarte ridicată, în condiţiile în care 52% dintre utilizatorii de internet spun că sunt dispuşi să  achite o sumă de bani în eventualitatea unei infectări şi a pierderii accesului la informaţii. Datele Bitdefender arată că mai bine de jumătate dintre fişierele malware care se adresează utilizatorilor din România conţin unele forme ale clasei de viruşi ransomware: preponderent Cryptowall, CryptoLocker şi alte variante.

    Ameninţările cibernetice de tip ransomware, care vizează atât consumatori individuali, cât şi companii, au făcut de 20 de ori mai multe victime la nivel mondial în ultimul an faţă de anul precedent prin blocarea dispozitivelor şi solicitarea de recompense şi au depăşit, în premieră, nivelul de 1.000.000 de mostre unice de viruşi. Utilizatorii sistemelor de operare Windows, Android, Linux şi, în viitor, Mac OS riscă să li se blocheze dispozitivele mobile şi conţinutul acestora de către un virus de tip ransomware, care solicită o răscumpărare cu o valoare medie cuprinsă între 100 şi 500 de dolari pentru deblocarea terminalelor criptate, prin furnizarea codului de decriptare corespunzător.

    Potrivit studiului realizat de Bitdefender, românii spun că ar plăti în primul rând pentru programele software din computer, urmate de documentele de serviciu şi de fotografiile personale. Suma medie pe care ar fi dispuşi să o plătească este de 550 de lei. Studiul mai arată că un sfert dintre respondenţi nu ştiu sau nu au auzit de ransomware, iar 3% îl asociază cu alte produse sau servicii (automobile, branduri de cosmetice, nume de oraşe, etc.). Totuşi şapte din zece români chestionaţi au asociat denumirea ransomware cu un virus informatic cu caracter general, în timp ce mai puţin de jumătate (47%) l-au definit în mod corect drept „un virus care împiedică sau limitează accesului la datele de pe computer”.

    Principalele surse de infectare a terminalelor cu viruşii de tip ransomware sunt paginile de internet compromise, e-mail-urile primite şi fişierele provenite din surse îndoielnice, conform opiniilor celor chestionaţi. În plus, 71% dintre români au perceput ransomware drept o ameninţare constantă pe durata anului calendaristic, independentă de evenimente precum Black Friday, sărbătorile de iarnă, Paştele sau Ziua Îndrăgostiţilor.

    Specialiştii Bitdefender anticipează că versiunile din 2016 ale ransomware nu se vor mai limita doar la criptarea fişierelor şi la solicitarea de recompensă, ci vor trece la şantajul utilizatorilor şi ameninţarea lor cu publicarea fotografiilor sau documentelor pe Internet, dacă recompensa nu este plătită. Astfel, deşi victimele vor putea să recupereze gratuit datele criptate de pe Internet, acestea vor putea fi accesate şi de către terţi, cauzând importante prejudicii de imagine.

    Studiul iSense Solutions a fost realizat la comanda Bitdefender în România, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Germania, Franţa şi Danemarca, în cursul lunii noiembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 1.906 respondenţi la nivel de vârstă, sex şi regiune în pieţele vizate. Marja de eroare pentru studiul de pe piaţa locală este de ±6,88% la un nivel de încredere de 95%.

     

     

  • A cumpărat un tablou, iar acum poate zbura de 3.000 de ori gratis

    Miliardarul chinez Liu Yigian poate zbura oriunde în lume la clasa business, alături de familia sa, fără a mai plăti un cent – doar pentru că a cumpărat un tablou.

    Liu a câştigat licitaţia organizată de Christie’s pentru un nud al lui Amedeo Modigliani, oferind 170,4 milioane de dolari, şi urmează să plătească suma folosind cardul său American Express.

    Liu, un cunoscut colecţionar de artă şi antichităţi, a mai folosit cardul de credit pentru a plăti un obiect de 36 de milioane de dolari ce data de pe vremea dinastiei Ming.

    Cei de la American Express nu au comentat pe teme achiziţiei de 170 de milioane de dolari, dar au spus că în teorie acest lucru este posibil. “Totul depinde de relaţia pe care o avem cu respectivul client”, a spus un reprezentant al companiei.

    Liu deţine un American Express Centurion Card, cunoscut drept “cardul negru”, care se acordă doar celor mai mari clienţi. Nu există o limită de credit, dar fiecare folosire aduce puncte, aşa cum se întâmplă şi la cardurile normale. Zach Honig, redactor-şef  al site-ului ThePointsGuy.com, estimează că Liu ar putea converti punctele acumulate pe cardul său pe 3.000 de zboruri transoceanice la clasa deluxe, unde un astfel de zbor costă peste 15.000 de dolari.

    Liu, care potrivit celor de la Forbes are o avere de 1,4 miliarde de dolari, nu a folosit însă cardul pentru puncte. Guvernul chinez nu permite cetăţenilor să scoată din ţară mai mult de 50.000 de dolari anual, astfel încât folosirea cardului devine o tactică de a evita această limită – el nu plăteşte 170 de milioane celor de Christie’s, ci băncii care a aprobat transferul.

  • Decizia începutului de an în online: OLX.ro, cea mai mare platformă de anunţuri, introduce plata obligatorie pentru categoria auto

    OLX.ro, cea mai mare platformă de anunţuri de pe piaţa locală, a introdus, în premieră, plata obligatorie pentru publicarea de anunţuri în categoria auto, o schimbare semnificativă a modelului de business pe care s-a bazat până acum compania, respectiv publicarea gratuită a “mesajelor” comerciale.

    Compania făcea bani în schimb din servicii de promovare a anunţurilor.

    Preţul minim pentru publicarea unui anunţ în categoria auto a OLX.ro este de 4,8 euro la plata cu cardul online şi de 6 euro la plata prin SMS, iar dacă utilizatorul optează şi pentru promovarea acestuia timp de 30 de zile, atunci costul total ajunge la 16,8 euro la plata cu cardul şi la 18 euro prin SMS, conform datelor generate de platformă la simularea publicării unui anunţ de vânzare pentru un autoturism. În prima etapă a publicării unui anunţ platforma afişează mesajul că tariful porneşte de la 2,8 euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un senator PNL a cerut 3.000 de euro ca să-şi plătească factura la telefon

    Senatorul PNL Viorel Badea a solicitat conducerii Senatului să îi deconteze suma de 13.000 de lei – aproximativ 3.000 de euro – pentru că a depăşit baremul maxim la convorbirile telefonice. Badea este senator de Diaspora (Colegiul Europa – Asia) şi susţine că a efectuat convorbiri internaţionale. Însă conducerea Senatului l-a refuzat, ba chiar s-a amuzat de solicitarea primită, după cum arată o stenogramă a Biroului Permanent al Senatului.

    Citeste mai mult: www.adevarul.ro
     

  • Ziarul Financiar propune zece măsuri de transparentizare pentru guvernul Cioloş

    Guvernul Cioloş a venit pe valul schimbărilor în administraţie şi a promis că va trece la transparentizare, însă până acum nu a dat niciun semnal real în această direcţie. „Mimarea“ transparenţei de către instituţiile publice a fost recent evidenţiată şi de vicepremierul Vasile Dâncu, care a admis că rapoartele de monitorizare pe Legea 544 (a liberului acces la informaţiile de interes public“ arată că sunt probleme grave de transparenţă, pentru că liberul acces la informaţie este făcut discreţionar, iar uneori accesul la informaţiile publice este îngreunat intenţionat. Întrucât vicepremierul Dâncu şi Violeta Alexandru, ministrul pentru consultare publică şi dialog civic, vor să organizeze în următoarea perioadă o serie de consultări publice privind îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul transparenţei, Ziarul Financiar propune astăzi zece măsuri de transparentizare a administraţiei publice.

    1. Generaţi automat rapoarte privind achiziţiile instituţiilor, simplificaţi căutarea şi eliminaţi restricţiile la interogarea datelor de pe e-licitatie.ro

    Sistemul e-licitaţie.ro, care oferă publicului ocazia de a accesa date despre o parte dintre achiziţiile realizate de instituţiile publice, are o interfaţă greoaie, îngheţată la nivelul anilor ’90, care pare special proiectată pentru a descuraja căutarea de date.

    Ministerul Comunicaţiilor ar trebui să ceară: o actualizare a interfeţei, care să simplifice căutarea de date; să elimine sistemul de coduri pe care un utilizator trebuie să le introducă la fiecare interogare a bazei de date pentru a facilita şi nu a bloca obţinerea de date şi analiza acestora; programarea sistemului astfel încât lunar să fie generate rapoarte pentru toate achiziţiile realizate de către fiecare instituţie.

    2. Publicaţi şi sinteze lunare şi trimestriale ale datelor despre plăţile realizate de fiecare instituţie, pentru a facilita identificarea şi analiza datelor şi impuneţi reguli de „design“

    Instituţiile şi companiile „de stat“ publică în prezent date despre plăţile realizate, însă de o manieră de­zordonată, neunitară, astfel că de multe ori obiectivul de a simplifica accesul la date nu este atins.

    Radiocom, o companie aflată în subordinea Ministerului Comunicaţiilor (MCSI), publică, spre exemplu, un fişier pdf cu plăţile realizate în fiecare zi lucrătoare, iar cineva care doreşte să analizeze ce cheltuieli a realizat compania în 2015 ar trebui să descarce unul câte unul cele câteva sute de fişiere şi apoi să găsească o modalitate de a centraliza datele.

    Poşta Română, companie aflată de asemenea în subordinea MCSI, are în principiu aceeaşi abordare – un fişier pentru fiecare zi lucrătoare. Doar că în 2015, aparent Poşta a făcut plăţi doar în perioada 1- 27 iulie şi 2-30 decembrie, pentru că pentru restul anului nu există date. Ministerul Comunicaţiilor a publicat o vreme date despre plăţi la nivel de lună, apoi a trecut la publicarea de date doar pentru zilele în care a realizat plăţi.

    Acest stil de lucru împiedică obţinerea unui răspuns rapid la în­trebări simple, cum ar fi: cât a plătit Ministerul Comunicaţiilor pe men­ţinerea online a inutilului site e-romania (portaleromania.ro) ? Sau cât cheltuie Radiocom pe închirierea de stâlpi sau achiziţia de carburanţi şi de la cine?

    O sinteză lunară, trimestrială şi apoi la nivel de semestru şi de an a plăţilor ar permite analiza datelor şi descoperirea eventualelor anomalii.

     

    3. Inserţia linkurilor către proiectele de lege la fiecare şedinţă de guvern

    Guvernul face în fiecare miercuri şedinţă de guvern, iar lista de proiecte este transmisă către presă fără să aibă vreo trimitere la proiectele de lege despre care s-a discutat. Inserarea linkurilor către aceste proiecte în documentele care sintetizează temele discutate în şedinţele de guvern este esenţială pentru accesul facil la informaţii al celor interesaţi şi pentru transparentizare. Aceasta în situaţia în care aceste proiecte există undeva publicate, pe vreun site al unui minister, pentru că de multe ori aceste proiecte sunt documente interne până la ora aprobării în guvern.

    4. Publicarea tuturor beneficiilor care vin „la pachet“ cu funcţia publică

    Cine sunt demnitarii, funcţionarii sau ceilalţi angajaţi de la stat care primesc în pachetul de beneficii casă, maşină, maşină cu şofer, telefon de serviciu, laptop sau sporuri pentru vestimentaţie? Mulţi bugetari au vorbit, de-a lungul timpului, de salariile foarte mici de la stat prin comparaţie cu mediul privat, însă puţini fac declaraţii referitoare la pachetul salarial complet care conţine şi beneficiile şi sporurile de pe lângă salariul de bază. Un prim pas ar fi „listarea“ tututor beneficiilor pe care le primesc angajaţii de la stat pe lângă salariul de bază, pentru fiecare funcţie în parte din fiecare instituţie.

     

    5.  Analiza parcului de maşini al statului şi a achiziţiilor acestora

    Pentru ce funcţii se primeşte maşină de serviciu, câte maşini şi ce tipuri de maşini există în prezent în patrimoniul statului, cât sunt de vechi şi ce instituţie a achiziţionat cele mai multe maşini şi la ce preţ – acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care guvernul Cioloş ar trebui să răspundă pentru a aduce clarificări într-una dintre cele mai necunoscute arii din administraţia locală şi centrală.

     Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum se plăteşte şi cât de mare e taxa obligatorie pentru românii fără venituri. Paradoxul care o va face să crească din mai

    Începând de anul acesta, conform noului Cod Fiscal ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, românii fără venit trebuie sa plătească totuşi contribuţii de sanatate, scrie stirileprotv.ro

    Un român va trebui să plătească 5,5% din salariul minim brut pe economie. La valoarea din acest moment – 1.050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri vor plăti 57,75 de lei pe luna. În total, aproape 700 de lei pe an.

    Se estimează că măsura va afecta peste un milion de români care muncesc la negru ori în străinătate şi nu-şi declară veniturile sau, şi mai rău, chiar nu au nici un venit.

    Dacă sunteţi printre ei, paşii pe care trebuie să-i urmaţi ca să plătiţi această contribuţie nu sunt tocmai simpli.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro