BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Un puşti de 13 ani a rezolvat problema cu care se confruntă 300 de milioane de oameni

    Shubham Banerjee are doar 15 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.

    Ideea i-a venit în urmă cu un an, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.

    “Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

    În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state  în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.

    Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

    Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.

  • Povestea omului care a construit una dintre cele mai importante afaceri din România. Are o reţea de 44 de magazine şi peste 8000 de angajaţi

    Ca angajat, Dragoş Pavăl nu a avut şefi care să ştie să-l aprecieze. Acum, la mai bine de 20 de ani după ce a fondat propria firmă, de numele său se leagă o întreagă serie de superlative. Nu este doar apreciat, ci şi cel mai admirat manager din mediul privat de afaceri, în 2015, este cel mai important retailer român, dar şi cel mai putenic antreprenor. Pavăl, care spune franc că nu-i place să vorbească despre el, povesteşte cum a ajuns aici şi ce planuri mai are pentru afacerea pe care o vede păstrată în familie, generaţie după generaţie.

    Tot ce am construit am făcut împreună“, spune Dragoş Pavăl referindu-se la fratele său, Adrian Pavăl, care s-a implicat în 1993 în afacere. „Suntem firi complementare şi ne potrivim ca o mănuşă unul cu celălalt. Ne înţelegem bine, avem reguli clare pe care le-am stabilit, nu au existat situaţii în care să avem certuri, să ne ameninţăm, chiar dacă am avut şi discuţii aprinse“, spune antreprenorul băcăuan care a primit în 2015 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri din România.

    Pavăl spune că foarte multe firme antreprenoriale din România s-au stins din cauza problemelor dintre asociaţi. „Am observat la mulţi dintre cei cu care am interacţionat că în momentele în care le mergea foarte bine, în loc să fie concentraţi să-şi consume energiile pentru a dezvolta mai departe firma, porneau discuţii de la lucruri banale şi ajungeau să se certe şi să împartă tot ce construiseră până atunci, fără să bănuiască că individual nu vor mai reuşi. Sunt excepţii, dar cei mai mulţi nu au mai reuşit.

    Fiecare credea că e pionul principal şi că singur poate avea cel puţin acelaşi succes şi de multe ori s-a dovedit că nu e aşa. În cazul nostru, eu cred că fratele meu este pionul principal. Nu ştiu ce crede el, dar ne înţelegem“, spune Dragoş Pavăl, vorbind la interviul acordat după semnarea parteneriatului cu Comitetul Olimpic Român. Întrebat cum îşi împart responsabilităţile, Pavăl spune râzând că lucrurile sunt clare: „El câştigă banii şi eu îi cheltui. El se ocupă de partea operaţională a afacerii, eu mă axez de dezvoltare, investiţii, marketing şi sunt «interfaţa» cu exteriorul“.

    La 23 de ani de la momentul în care a ales să încerce aventura antreprenoriatului, Pavăl controlează Dedeman, o afacere cu 42 de magazine, 8.100 de angajaţi şi vânzări care se vor plasa anul acesta în jurul a 4 miliarde de lei. Întrebat de momentul în care ajunge la pragul de un miliard de euro, antreprenorul spune că acesta nu este un scop în sine, „nu cred că are nimeni drept obiectiv să ajungă la un miliard de euro. Pe termen mediu vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă, să acoperim ţara bine“. Planul său este să ducă reţeaua la 50 de magazine şi spune că este probabil să mai adauge câteva, de dimensiuni mai mici, în oraşele care au potenţial.

    În mod firesc, dezvoltarea ar fi trebuit să se încheie anul viitor. „Avem resursele necesare, dar e mai greu pe final. Înainte, când în acelaşi timp căutam terenuri în 15 oraşe pentru a face magazine, dacă nu găseam într‑un loc cumpăram în alt oraş, dacă nu îl autorizam într-un loc, demersurile erau în grafic pentru un alt şantier“, explică Pavăl motivul pentru care acum sunt mai puţine opţiuni pentru investiţii iar anul acesta a deschis doar trei noi spaţii. Bugetul de investiţii alocat pentru 2015 este de 90 de milioane de euro din fonduri proprii, dar, explică Pavăl, „ne rămân resurse“. Investiţia pe magazin diferă de la un caz la altul, în funcţie de costul terenului sau dimensiunea spaţiului; pentru cel mai recent deschis, la Timişoara, inaugurat în urmă cu mai puţin de două săptămâni, cheltuiala totală s-a plasat la 17 milioane de euro, incluzând achiziţia terenului, fondul de marfă, construcţia şi amenajarea magazinului, care are 15.000 mp.

    Or pentru un spaţiu de 11‑12.000 mp investiţia se plasează la 10-12 milioane de euro, în funcţie de teren şi de calitatea lui. „Sunt situaţii în care trebuie să îngropăm 1 milion de euro sau chiar mai mult în pământ, fundaţii, piloni, piloţi, pentru ca magazinul să fie stabil.“

    Ce se va întâmpla când toată ţara va fi acoperită? „Ieşim peste graniţe, dar nu ne asumăm riscuri, învăţăm de la cei care s-au extins în afara ţării lor şi au pierdut şi ce au avut în ţara de origine. Nu vom face această greşeală.“ Primul pas va fi în Moldova de peste Prut, pentru ca Dedeman să înveţe ce înseamnă să opereze un magazin în afara ţării, având totuşi câteva avantaje.

    Pe de o parte riscurile sunt mai mici, pentru că afacerea va fi gestionată de la sediul din Bacău. În plus, nu va fi nevoie de un depozit logistic dedicat, pentru că magazinul din Moldova poate fi aprovizionat tot din Bacău. „Pe de altă parte vom vedea ce înseamnă frontiera, alte mentalităţi. Am tot studiat regiunea, avem nişte concluzii dar nu vi le pot spune“, spune Dragoş Pavăl. Una peste alta, băcăuanul nu doreşte să cumpere o altă reţea, chiar dacă spune că sunt afaceri de vânzare, „dar nu sunt compatibile cu noi. În România nu e necesar să cumpărăm ceva, pentru firmă îmi doresc să rămânem eu şi echipa noastră echilibraţi şi cu picioarele pe pământ“.

    DE LA ANGAJAT LA ANGAJATOR

    Unul dintre momentele cheie în dezvoltarea afacerii, spune băcăuanul, a fost în 1992. Terminase facultatea de informatică în 1990 şi primise repartiţie – deşi avusese loc revoluţia, până la finalul lui 1990 a mai funcţionat sistemul de repartiţie a absolvenţilor – la o fabrică de confecţii, la centrul de calcul. A stat la fabrică doar câteva luni, pentru că, argumentează Pavăl, „nu puteam face mare lucru acolo. Era un centru de calcul preistoric şi când am venit cu o propunere să schimbăm calculatorul străvechi cu PC-urile care apăruseră deja, le folosisem în facultate şi învăţasem să lucrez cu ele, a existat o reticenţă absolută“. A făcut o propunere şefului său, care nu a reacţionat, iar apoi s-a adresat superiorului acestuia, directorul economic. Începând din a doua zi, atitudinea şefului său direct s-a schimbat radical, îl trimitea după ziare şi îl încuraja să plece să-şi viziteze soţia care era încă studentă, numai să nu mai stea pe la birou. „Am decis să plec, nu aveam nicio perspectivă să fac ceva concret acolo, eram plătit degeaba.“

     

  • Ţara europeană care nu mai ştie ce să facă cu banii cheltuie milioane pe noile paşapoarte: “Sunt concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”

    După succesul înregistrat de noile bancnote emise anul acesta, Norvegia a decis să investească într-un nou proiect: modificarea paşapoartelor. Designul a fost realizat de către Neue Studio, o companie din Oslo.

    “Interiorul paşaportului va avea o reproducere grafică a unui peisaj norvegian”, a explicat publicaţia Citylab. “E păcat că acesta va fi acoperit de vize şi ştampile”, a mai notat publicaţia într-un material cu titlul “Noile paşapoarte din Norvegia, concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”.

    Sub lumină ultravioletă, peisajul se va schimba iar “luminile nordului” vor deveni vizibile. Coperta paşaportului este una simplă, având ca unic element grafic sigla statului norvegian. Paşapoartele vor fi disponibile în trei culori: roşu pentru cetăţeni, albastru pentru diplomaţi şi alb pentru imigranţi.

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator. Fondul are active evaluate la 760 de miliarde de dolari şi a avut performanţe modeste în acest an, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 3,1 miliarde de euro la 9 luni, în creştere cu 11,2%

    Banca Naţională a României (BNR) anunţă că investiţiile străine directe în România în valoare de 3,143 miliarde euro în primele nouă luni din acest an, au crescut cu 11,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3,14 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,75 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 393 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Anul trecut, investiţiile străine directe în România au însumat 3,4 miliarde de euro.

  • Marile companii petroliere americane, încântate de victoria lui Donald Trump

    Marile companii din industria petrolieră americană s-au arătat încântate de victoria lui Donald Trump în cursa pentru Casa Albă, aşteptând de la acesta să susţină investiţiile în acest domeniu şi să elimine unele restricţii, inclusiv dintre cele referitoare la protecţia mediului, scrie Reuters.

    Cotaţiile acţiunilor celor mai multe companii din industria energiei din Statele Unite au crescut după aflarea rezultatului alegerilor prezidenţiale.

    Exxon Mobil, cea mai mare companie petrolieră americană, a anunţată că se aşteaptă din partea administraţiei Trump să bazeze pe “date ştiinţifice riguroase” în ceea ce priveşte introducerea de noi reglementări.

    Exxon a fost criticată de activiştii de mediu care spun că firma ar fi indus în eroare publicul şi investitorii în legătură cu efectele încălzirii globale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A cerut 700.000 de dolari. După ce iniţial a fost refuzat, a primit de 40 de ori mai mult

    În septembrie 2013, Jamie Siminoff a mers la celebra emisiune “Shark Tank” în speranţa de a primi 700.000 de dolari pentru compania sa, DoorBot.  După calculele lui Siminoff, compania ar fi trebuit evaluată la 7 milioane de dolari.

    “Shark Tank” este o emisiune în care mai mulţi investitori ascultă ideile de afaceri ale antreprenorilor şi decid apoi dacă doresc sau nu să investească în business.

    Compania DoorBot producea o videosonerie care putea fi legată de smartphone, astfel încât proprietarul casei putea vedea pe telefon cine este la uşă chiar dacă era plecat. Conceptul era bazat pe un studiu ce arăta că majoritatea hoţilor sună la uşă înainte de a sparge o casă, iar DoorBot era o metodă excelentă de a lăsa impresia că proprietarul este înăuntru, scriu cei de la Business Insider.

    Compania lui Siminoff genera deja venituri de un milion de dolari anual, iar acesta spera că modelul său de business îi va convinge pe juraţi să investească; aceştia nu au fost însă impresionaţi şi au decis să nu finanţeze DoorBot.

    Siminoff a părăsit emisiunea dezamăgit, dar norocul lui era pe cale să se schimbe. După ce emisiunea a rulat pe postul american ABC, vânzările au crescut de cinci ori. “A fost probabil cel mai important lucru care ni s-a întâmplat”, povesteşte Siminoff. Pentru a da o imagine mai serioasă companiei, antreprenorul i-a schimbat numele în Ring.

    Marea surpriză a venit însă câteva luni mai târziu, atunci când Siminoff a primit un telefon-surpriză de la unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume: Richard Branson. Acesta văzuse aplicaţia Ring pe telefonul unui prieten şi voia să investească în companie. “A spus că poate trimite pe cineva imediat”. îşi aminteşte Siminoff. “A doua zi, câţiva avocaţi erau la mine acasă cu actele pregătite”, notează aceeaşi sursă.

    Prin investiţia de 28 de milioane de dolari a lui Branson, compania lui Siminoff a fost evaluată la 60 de milioane de dolari. Produsele sale pot fi acum cumpărate din marile lanţuri americane precum Home Depot, Target sau Best Buy.

  • China lansează un fond pentru investiţii de cel puţin 10 miliarde de euro în Europa Centrală şi de Est

    China a creat un fond pentru investiţii de cel puţin zece miliarde de euro pentru finanţarea unor proiecte în Europa Centrală şi de Est, anunţă Banca Industrială şi Comercială a Chinei (ICBC) într-un comunicat citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Fondul “China-Europa Centrală/de Est” va fi administrat de Sino-CEE Financial Holdings Ltd, o companie înfiinţată la începutul acestui an de Banca Industrială şi Comercială a Chinei. Compania a început formal operaţiunile cu ocazia vizitei efectuate de premierul Li Keqiang sâmbătă la Riga, în Letonia. În administrarea Fondului “China-Europa Centrală/de Est” sunt implicate inclusiv China Life Insurance şi Fosun Group.

    Fondul are rolul de a oferi finanţări totale de 50 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, producere de înaltă tehnologie şi bunuri de consum, a transmis ICBC.

    Deşi principalul obiectiv îl reprezintă investiţiile în Europa Cenatrlă şi de Est, finanţările ar putea fi extinse la restul Europei şi la alte regiuni relevante pentru cooperarea Chinei cu ţări central şi est-europene.

    Fondul va fi susţinut de entităţi guvernamentale, dar va fi operaţional pe baza principiilor generale de afaceri şi de piaţă.

    Ţările din Europa Centrală şi de Est sunt parte a proiectului Chinei privind un modern “Drum al Mătăsii”, Beijingul sperând să ofere companiilor chineze noi pieţe de export în contextul în care ritmul economiei interne este în scădere.

    “China are avantajul echipamentelor eficiente din punctul de vedere al costurilor şi capacităţilor, în timp ce ţările central şi est-europene trebuie să amplifice industrializarea”, a explicat premierul Li Keqiang în discursul rostit la Riga, conform site-ul agenţiei China Nouă.

    Dacă vrei să citeşti mai mult, fă-ţi un cont DEMO pe http://www.news.mediafax.biz/demo.aspx sau abonează-te la Fluxul MEDIAFAX

  • Cum vor arabii să pună mâna pe una dintre cele mai mari bănci din Europa

    Erori strategice, amenzi masive şi atacuri din partea speculatorilor au dus la o criză majoră pentru cea mai importantă bancă a Germaniei. Acum, investitori din Qatar care deţin deja în jur de 10% din Deutsche Bank se gândesc să preia controlul.

    În mai 2014, atunci când ocupa funcţia de co-CEO al Deutsche Bank, Anshu Jain a luat legătura cu şeicul Hamad bin Jassim bin Jabor al-Thani (cunoscut şi ca HBJ), fost prim-ministrul al Qatarului şi unul dintre cei mai influenţi oameni din Golf. HBJ era de multă vreme client al băncii germane, aşa că a fost de acord să investească 1,75 miliarde de euro; şeicul a devenit, astfel, unul dintre principalii acţionari ai băncii.

    Toată lumea a sărbătorit: părea că banca are un partener puternic, care spre mulţumirea lui Jain susţinea demersurile acestuia. Chiar şi guvernul german a susţinut tranzacţia. Doi ani şi jumătate mai târziu însă, Deutsche Bank se află pe marginea prăpastiei. Anshu Jain a fost înlăturat de la conducere din pricina rolului pe care l-a avut pe perioada crizei financiare şi din cauza rezultatelor slabe; succesorul său, John Cryan, nu a reuşit să propună o strategie coerentă, iar capitalul băncii pare insuficient. Acţionarii şi clienţii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Pe 15 septembrie, anul acesta, Departamentul de Justiţie din Statele Unite ale Americii a ordonat Deutsche Bank să achite o amendă în valoare de 14 miliarde de dolari, ca urmare a acuzaţiilor de fraudă în domeniul creditelor ipotecare. Speculatorii şi politicienii s-au aflat într-o oarecare stare de panică la momentul anunţului, alimentată şi de zvonurile unei posibile intervenţii a statului german. O atmosferă de frustrare şi depresie se regăseşte la tot pasul, iar Cryan încearcă să o combată prin diverse mesaje motivaţionale.

    Pentru o vreme, valoarea de piaţă a Deutsche Banik a scăzut sub 15 miliarde de euro, faţă de 35 de miliarde cât era valoarea cu 12 luni în urmă. Investitorii puternici precum HBJ şi vărul său, şeicul Hamad bin Khalifa al-Thani (fost emir al Qatarului) au pierdut, cel puţin pe hârtie, peste 10 miliarde de euro. În această vară, cei doi şi-au mărit pachetul de acţiuni până la 10%, dar valoarea a continuat să scadă.

    Pe 1 octombrie, 10 fonduri de investiţii au început să îşi reducă expunerea financiară pe Deutsche Bank, în condiţiile îngrijorărilor că banca germană legate de capacitatea instituţiei de a rezista penalităţilor legale cu care se confruntă.

    Fondurile, o mică parte din cei 800 de clienţi pe care îi are banca în businessul de investiţii, şi-au mutat parte din derivatele listate către alte firme, potrivit unui document intern al Deutsche Bank. Printre fonduri se numără şi Millennium Partners, în valoare de 34 de miliarde de dolari, Rokos Capital Management, în valoare de 4 miliarde de dolari şi Capula Investment Management, de 14 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    „În orice săptămână, avem câştiguri şi pierderi“, a spus Barry Bausano, şeful diviziei de hedge funding a băncii. „Săptămâna aceasta nu este cu nimic diferită, asta se întâmplă mereu“, a adăugat el încercând să liniştească părţile implicate.

    În urma anunţului, acţiunile băncii au scăzut cu până la 8% în Frankfurt, un minim record pentru Deutsche Bank. Cu toate acestea, pare că preţul scăzut îi încurajează pe şeici să investească tot mai mult în Deutsche Bank. Informaţii obţinute de publicaţia germană Spiegel indică faptul că cei doi veri se gândesc să mai cumpere un bloc de 25% din acţiuni. Însă publicaţia mai prezintă şi o ipoteză delicată: şeicii ar fi de acord să investească doar dacă ar putea avea un cuvând de spus în ceea ce priveşte deciziile de viitor; cei doi ar fi extrem de nemulţumiţi că banca nu a reuşit să iasă din situaţia actuală şi nu sunt de acord cu strategia adoptată de John Cryan.

    Astfel, putem presupune că o eventuală achiziţie a unui pachet mare de acţiuni va duce şi la schimbarea conducerii Deutsche Bank. În termeni de strategie bancară, este foarte probabil ca şeicii să împingă Deutsche Bank către o mai mare implicare în investiţiile globale. Doar acolo, sunt de părere cei doi, mai poate banca genera venituri importante.

    Până acum, nici reprezentanţii băncii şi nici şeicii nu au făcut comentarii pe marginea acestui subiect.

    Calea de urmat pare totuşi a fi clară: supervizorii de la Banca Centrală Europeană nu par a avea rezerve faţă de scenariul achiziţiei, în vreme ce guvernul german nu arată niciun fel de probleme în a da OK‑ul pe tranzacţie. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble nu are obiecţii faţă de o investiţie masivă a celor din Qatar în Deutsche Bank: „Nu avem nicio problemă cu un astfel de investitor“, a declarat celor de la Spiegel o sursă apropiată ministrului. Nu există nicio indicaţie că investitorii din Golf ar avea alte planuri, mai crede ministrul, fiind cel mai probabil vorba de investitori strategici care vor să obţină rezultate financiare pozitive.

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • Cum vor arabii să pună mâna pe una dintre cele mai mari bănci din Europa

    Erori strategice, amenzi masive şi atacuri din partea speculatorilor au dus la o criză majoră pentru cea mai importantă bancă a Germaniei. Acum, investitori din Qatar care deţin deja în jur de 10% din Deutsche Bank se gândesc să preia controlul.

    În mai 2014, atunci când ocupa funcţia de co-CEO al Deutsche Bank, Anshu Jain a luat legătura cu şeicul Hamad bin Jassim bin Jabor al-Thani (cunoscut şi ca HBJ), fost prim-ministrul al Qatarului şi unul dintre cei mai influenţi oameni din Golf. HBJ era de multă vreme client al băncii germane, aşa că a fost de acord să investească 1,75 miliarde de euro; şeicul a devenit, astfel, unul dintre principalii acţionari ai băncii.

    Toată lumea a sărbătorit: părea că banca are un partener puternic, care spre mulţumirea lui Jain susţinea demersurile acestuia. Chiar şi guvernul german a susţinut tranzacţia. Doi ani şi jumătate mai târziu însă, Deutsche Bank se află pe marginea prăpastiei. Anshu Jain a fost înlăturat de la conducere din pricina rolului pe care l-a avut pe perioada crizei financiare şi din cauza rezultatelor slabe; succesorul său, John Cryan, nu a reuşit să propună o strategie coerentă, iar capitalul băncii pare insuficient. Acţionarii şi clienţii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Pe 15 septembrie, anul acesta, Departamentul de Justiţie din Statele Unite ale Americii a ordonat Deutsche Bank să achite o amendă în valoare de 14 miliarde de dolari, ca urmare a acuzaţiilor de fraudă în domeniul creditelor ipotecare. Speculatorii şi politicienii s-au aflat într-o oarecare stare de panică la momentul anunţului, alimentată şi de zvonurile unei posibile intervenţii a statului german. O atmosferă de frustrare şi depresie se regăseşte la tot pasul, iar Cryan încearcă să o combată prin diverse mesaje motivaţionale.

    Pentru o vreme, valoarea de piaţă a Deutsche Banik a scăzut sub 15 miliarde de euro, faţă de 35 de miliarde cât era valoarea cu 12 luni în urmă. Investitorii puternici precum HBJ şi vărul său, şeicul Hamad bin Khalifa al-Thani (fost emir al Qatarului) au pierdut, cel puţin pe hârtie, peste 10 miliarde de euro. În această vară, cei doi şi-au mărit pachetul de acţiuni până la 10%, dar valoarea a continuat să scadă.

    Pe 1 octombrie, 10 fonduri de investiţii au început să îşi reducă expunerea financiară pe Deutsche Bank, în condiţiile îngrijorărilor că banca germană legate de capacitatea instituţiei de a rezista penalităţilor legale cu care se confruntă.

    Fondurile, o mică parte din cei 800 de clienţi pe care îi are banca în businessul de investiţii, şi-au mutat parte din derivatele listate către alte firme, potrivit unui document intern al Deutsche Bank. Printre fonduri se numără şi Millennium Partners, în valoare de 34 de miliarde de dolari, Rokos Capital Management, în valoare de 4 miliarde de dolari şi Capula Investment Management, de 14 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    „În orice săptămână, avem câştiguri şi pierderi“, a spus Barry Bausano, şeful diviziei de hedge funding a băncii. „Săptămâna aceasta nu este cu nimic diferită, asta se întâmplă mereu“, a adăugat el încercând să liniştească părţile implicate.

    În urma anunţului, acţiunile băncii au scăzut cu până la 8% în Frankfurt, un minim record pentru Deutsche Bank. Cu toate acestea, pare că preţul scăzut îi încurajează pe şeici să investească tot mai mult în Deutsche Bank. Informaţii obţinute de publicaţia germană Spiegel indică faptul că cei doi veri se gândesc să mai cumpere un bloc de 25% din acţiuni. Însă publicaţia mai prezintă şi o ipoteză delicată: şeicii ar fi de acord să investească doar dacă ar putea avea un cuvând de spus în ceea ce priveşte deciziile de viitor; cei doi ar fi extrem de nemulţumiţi că banca nu a reuşit să iasă din situaţia actuală şi nu sunt de acord cu strategia adoptată de John Cryan.

    Astfel, putem presupune că o eventuală achiziţie a unui pachet mare de acţiuni va duce şi la schimbarea conducerii Deutsche Bank. În termeni de strategie bancară, este foarte probabil ca şeicii să împingă Deutsche Bank către o mai mare implicare în investiţiile globale. Doar acolo, sunt de părere cei doi, mai poate banca genera venituri importante.

    Până acum, nici reprezentanţii băncii şi nici şeicii nu au făcut comentarii pe marginea acestui subiect.

    Calea de urmat pare totuşi a fi clară: supervizorii de la Banca Centrală Europeană nu par a avea rezerve faţă de scenariul achiziţiei, în vreme ce guvernul german nu arată niciun fel de probleme în a da OK‑ul pe tranzacţie. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble nu are obiecţii faţă de o investiţie masivă a celor din Qatar în Deutsche Bank: „Nu avem nicio problemă cu un astfel de investitor“, a declarat celor de la Spiegel o sursă apropiată ministrului. Nu există nicio indicaţie că investitorii din Golf ar avea alte planuri, mai crede ministrul, fiind cel mai probabil vorba de investitori strategici care vor să obţină rezultate financiare pozitive.