BusinessMagazin

Tag: Franta

  • Asterix şi Obelix au părăsit Franţa din cauza creşterii taxelor pentru bogaţi

    Actorul Gerard Depardieu, care a interpretat în mai multe filme rolul lui Obelix, un personaj fictiv foarte iubit în Franţa, s-a mutat în Belgia din cauza taxelor lui Hollande, în timp ce Christian Clavier, care a jucta rolul lui Asterix, a plecat la Londra, potrivit Bloomberg.

    Depardieu, cunoscut şi pentru roluri precum Cyrano de Bergerac şi muschetarul Porthos, s-a înregistrat la 7 decembrie ca rezident în satul Nechin, Belgia, unde a cumpărat o casă, a declarat primarul comunei Estaimpuis, Daniel Senesael.

    “Putem doar să fim bucuroşi că a ales să vină în Belgia şi, mai ales, în Estaimpuis. Putea să se stabilească la Bruxelles, dar a ales o zonă rurală. A găsit o atmosferă prietenoasă, care i-a plăcut, un spirit al generozităţii, deschiderii şi toleranţei. Cred că asta căuta când a pecat de la oraş”, a spus Senesael.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prin bailout-ul Greciei a fost salvată şi Franţa, care trebuie să se devalorizeze cu 20% pentru a fi competitivă

    Pentru a fi competitivă din nou, Franţa trebuie să se “ieftinească” cu 20%, apreciază Hans-Werner Sinn, preşedintele prestigiosului institut german de cercetare economică Ifo. El crede că prin bailout-ul Greciei a fost salvată şi Franţa, ţara europeană ale cărei bănci au cea mai mare expunere la datoriile greceşti. “Atât Spania, cât şi Franţa, trebuie să fie cu 20% mai ieftine pentru a-şi face economiile competitive şi datoriile sustenabile. Dar pentru a fi cu 20% mai ieftin, procesul de devalorizare nu va fi uşor. De aceea Franţa va trebui să treacă printr-un deceniu de cădere. Partea bună este că nu s-a ajuns încă la un bailout”, a scris Sinn într-un articol publicat de WirtschafsWoche.

    Mai multe pe zf.ro

  • Moody’s se întoarce: asalt la “sfânta sfintelor” zonei euro

    Motivarea deciziei a fost legată de evaluarea capacităţii celor două fonduri, prin contribuabilii lor – în principal statele bogate ale zonei euro – de a-i susţine pe cei mai mari potenţiali beneficiari, adică Spania şi Italia, aşteptate de pieţele financiare să ceară şi ele ajutor în următoarele luni. Noile calificative au perspectivă negativă, sugerând că pot urma şi alte retrogradări.

    Klaus Regling, directorul executiv al ESM şi CEO al EFSF, a reacţionat spunând că decizia Moody’s e “greu de înţeles”, pentru că ignoră “cadrul instituţional excepţional de puternic, angajamentul politic şi structura de capital care susţin cele două fonduri”. Conform lui Regling, mecanismul de garantare al EFSF poate mobiliza până la 780 mld. euro, iar capitalul deja disponibil al ESM este de 32 mld. euro, care urmează să crească până în 2014 la 80 mld. euro, şi poate mobiliza un volum total de până la 620 mld. euro de la statele contributoare.

  • Berea în Franţa se scumpeşte cu 25-40%, după ce Parlamentul a aprobat creşterea taxei cu 160%

    “Una dintre puţinele raz de soare din sectorul de bere din timpul crizei economice a fost dezvoltarea producătorilor de dimensiuni mici, însă acum şi aceste afaceri vor fi lovite de creşterea de 160% a taxei”, a spus Pierre-Olivier Bergeron, secretar general al Asociaţiei Berarii Europei. În opinia sa, preţul unei beri se va majora cu 25-40%, în timp ce tendinţa de mutare a consumul din restaurante şi cafenele se va accelera.

    Mai multe pe zf.ro

  • Mittal versus Franţa – cum se luptă statul francez cu cel mai mare producător de oţel din lume

    Disputa dintre stat şi unul dintre cei mai “grei” oameni de afaceri din lume a depăşit dimensiunea celor 629 de locuri de muncă aflate în pericol la combinatul de la Florange. Momentul este văzut în Franţa ca un test pentru a opri desfiinţarea de locuri de muncă în cadrul procesului de globalizare.

    Dacă pentru statul francez este greu să cedeze după ce a trasat o linie peste care, afirmă foarte vehement, nu se va trece, pentru Mittal situaţia este şi mai dificilă. Dacă nu bate în retragere, riscă să-şi atragă represalii şi mai puternice din partea Franţei, ţară care îi poate crea probleme majore inclusiv la nivelul UE. Franţa se află în declin economic şi nu mai este prima voce în UE, dar rămâne printre cele mai influente ţări atât la nivel european, cât şi în lume. Dacă ArcelorMittal cedează, se expune însă unor presiuni similare în alte ţări unde are operaţiuni şi ar vrea să îşi restructureze afacerile.

    Nu trebuie ignorat nici orgoliul francez. Unde liderii politici din alte state s-ar putea gândi că ar fi bine să negocieze şi, în ultimă instanţă, chiar să accepte pierderi, Guvernul de la Paris s-ar putea să meargă până la capăt, pentru că ArcelorMittal “nu respectă Franţa”. Iar dacă este naţionalizat combinatul, apare şi dilema: unde se va opri? Va naţionaliza Franţa orice fabrică unde se vrea concedierea unor angajaţi?

    ArcelorMittal intenţionează să închidă cele două furnale deoarece nu le consideră performante. Sunt depăşite, la distanţă de materiile prime necesare, iar industria mondială se confruntă cu o supracapacitate importantă de producţie. Mittal a dat termen până la 1 decembrie statului francez să găsească un cumpărător pentru furnale, dar intenţionează să îşi păstreze restul operaţiunilor de la Florange, unde sunt circa 2.000 de angajaţi. ArcelorMittal are în total 20.000 de angajaţi în Franţa.

    Problemele Franţa-Mittal îşi au originea în acest plan al miliardarului. Parisul susţine că a găsit cumpărători, însă doar pentru tot combinatul. ArcelorMittal afirmă că vrea să cedeze doar cele două furnale şi să păstreze restul. Soluţia, cel puţin pentru francezi, ar fi o naţionalizare temporară până la vânzarea către un alt investitor. Unul pe placul statului. Problema este că Mittal nu vrea, chiar dacă naţionalizarea ar prespune plata unor despăgubiri.

    Relaţiile dintre cele două părţi au fost agravate la începutul săptămânii trecute de declaraţii ale ministrului responsabil de industrie Arnaud Montebourg. Ministrul a afirmat că grupul ArcelorMittal nu mai este binevenit în ţară, pentru că “nu respectă Franţa”. De asemenea, Montebourg a acuzat producătorul de oţel de minciună şi şantaj.
    În loc să fie apostrofat, ministrul a fost susţinut de membrii guvernului, dar şi de preşedintele Franţei, François Hollande.

  • Declinul Dacia în Franţa s-a accentuat puternic în noiembrie

    Pe ansamblul pieţei franceze au fost înmatriculate în noiembrie 144.694 autoturisme, iar în intervalul ianuarie-noiembrie 1.738.538 unităţi, potrivit datelor Comitetului Constructorilor Francezi de Automobile.

    Cota de piaţă a Dacia a scăzut cu 1,54 puncte procentuale în noiembrie, faţă de intervalul similar de anul trecut, la 4,29%. În primele 11 luni, cota a urcat cu 0,2 puncte, la 4,24%.

    Dacia a revenit pe scădere în luna septembrie, după ce din luna mai recuperase aproape în întregime evoluţia slabă din primele luni. Revigorarea vânzărilor Dacia a fost susţinută şi de introducerea modelului Lodgy.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acord între Franţa şi ArcelorMittal privind combinatul de la Florange

    Acordul include concesii de ambele părţi, după o săptămână în care relaţiile au fost tensionate de declaraţiile ministrului responsabil pentru industrie, Arnaud Montebourg, referitor la grupul condus de miliardarul indian Lakshmi Mittal, potrivit Financial Times.

    Montebourg a acuzat ArcelorMittal de minciună şi şantaj, afirmând chiar: “Nu-l mai vrem pe Mittal în Franţa”. Preşedintele francez, Francois Hollande, a susţinut o ameninţare a ministrului privind naţionalizarea combinatului de la Florange, din nord-estul Franţei, dacă grupul nu renunţă la planurile de a închide definitiv două furnale.

    Înţelegerea include un angajament al AreclorMittal de a renunţa la planul vizând desfiinţarea a 600 din cele 2.600 de locuri de muncă de la Florange şi de a investi 180 de milioane de euro în următorii cinci ani pentru a dezvolta producţia de oţel la combinat.

    Cititit mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Franţei îl ameninţă pe şeful ArcelorMittal cu naţionalizarea unor operaţiuni

    Hollande i-a spus lui Mittal, care a sosit marţi seara de urgenţă la Paris pentru o întâlnire de o oră cu şeful statului francez, că cele 629 de locuri de muncă programate să fie desfiinţate la combinatul de la Florange trebuie salvate, scrie Financial Times.

    Discuţia vine după o dispută deschisă fără precedent între cele două părţi, cauzată de un atac virulent al ministrului Industriei din Franţa, Arnaud Montebourg. Ministrul a acuzat ArcelorMittal de minciună şi şantaj, indicând că producătorul de oţel nu mai este binevenit în Franţa.

    Într-un comunicat după discuţia cu Mittal, preşedinţia franceză a transmis: “Preşedintele şi-a reafirmat determinarea pentru garantarea locurilor de muncă la combinat şi a prezentat mai multe posibile opţiuni”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru moment, totul e calm la Paris

    Supărarea Moody’s, în schimb, a vizat planul de reforme pe trei ani lansat de preşedintele François Hollande. Este vorba de măsuri de reducere a fiscalităţii în valoare de 20 mld. euro, cu scopul de a ajuta companiile să taie cu cca 6% costurile cu forţa de muncă spre a câştiga astfel competitivitate, urmând ca gaura din veniturile statului să fie finanţată parţial din tăieri de cheltuieli publice şi parţial din taxa pe vânzări. Moody’s a considerat planul prea blând pentru a remedia pe termen lung dezechilibrele structurale ale economiei franceze.

    Acţiunea Moody’s a fost interpretată de unii analişti ca o invitaţie adresată speculatorilor de a ataca Franţa, a doua ţintă potenţială ca importanţă după Germania în zona euro (nu că ar fi prima oară când această acuzaţie a fost formulată din 2009 încoace). Însă aceasta s-ar putea întâmpla chiar fără să fie nevoie de capriciile agenţiilor de rating, ba chiar indiferent dacă ele există sau nu. “Sunt deja câţiva ani de când pieţele financiare oricum nu mai tratează Franţa ca o ţară cu rating AAA”, a comentat analistul Paul Donovan de la UBS, într-o notă publicată zilele trecute. “Retrogradarea care ar conta cu adevărat ar fi a Germaniei, iar efectele ar fi nu atât în termeni financiari, ci din punctul de vedere al consecinţelor politice.

  • Franţa a pierdut ratingul maxim “Aaa” din partea Moody’s

    “Perspectiva economică pe termen lung a Franţei este afectată de mai multe dificultăţi structurale, incluzând pierderea graduală şi susţinută de competitivitate, dar şi rigiditatea pieţei muncii, precum şi a celei de bunuri şi servicii”, potrivit unui comunicat Moody’s. Agenţia de rating şi-a exprimat îngrijorarea şi în privinţa perspectivei fiscale nesigure a Franţei. De asemenea, rezistenţa Franţei la viitoare şocuri din zona euro devine mai greu de anticipat, arată analiştii. Perspectiva ratingului suveran al Franţei rămâne negativă. Retrogradarea din partea Moody’s urmează unei decizii similare a Standard & Poor’s în ianuarie şi creşte presiunea asupra preşedintelui, Francois Hollande, pentru identificarea de căi de a susţin creştera economică.

    Mai multe pe mediafax.ro