Tag: europa

  • Ţara europeană care nu ştie ce să mai facă cu banii: încasează un miliard de dolari pe săptămână şi nu-i poate cheltui

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator.

    Transferul de putere va aduce schimbări la Government Pension Fund Global (GPFG). Noii guvernanţi, care au promis reduceri de taxe, s-au angajat din start să limiteze cheltuielile fondului pentru a evita supraîncălzirea economiei. Totodată, conservatorii iau în calcul divizarea fondului, pentru reducerea riscului ca o greşeală să provoace efecte catastrofale, dar şi din convingerea că apariţia concurenţei ar putea da rezultate mai bune.

    FONDUL ARE ACTIVE EVALUATE LA 760 MILIARDE DE DOLARI ŞI A AVUT PERFORMANŢE MODESTE ÎN ACEST AN, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

    „Avem posibilitatea ca în vremuri tulburi să aşteptăm cu răbdare ieşirea din turbulenţe„, spune CEO-ul GPFG, Yngve Slyngstad, citat de BBC.Fondul este administrat de un departament care funcţionează în sediul băncii centrale a Norvegiei de la Oslo. Agenţia are peste 200 de angajaţi la Oslo şi alţi 100 în birouri regionale la New York, Londra, Shanghai şi Singapore.
    Traderii lucrează într-o atmosferă calmă, acţionează în mod răbdător, chibzuit, chirurgical. Nici vorbă de zgomotul şi nervii de pe Wall Street, de vânzările panicate la primul semn de prăbuşire a pieţei.

    MISIUNEA FONDULUI ESTE DE A STRÂNGE BANI PE TERMEN LUNG. „În timpul crizei din 2008-2009, mulţi investitori au fost forţaţi de circumstanţe să vândă. Noi ne-am bucurat de privilegiul de a ne păstra activele şi chiar de a acumula mai mult„, spune Slyngstad.Taxele şi redevenţele încasate de Norvegia din industria petrolului şi gazelor naturale pun la dispoziţia fondului lichidităţi de aproximativ un miliard de dolari pe săptămână. Astfel, GPFG a ajuns să deţină în medie 1% din acţiunile listate la nivel global. În Europa, fondul norvegian deţine peste 2% din companiile listate.

    Succesul GPFG este datorat atât exploatării zăcămintelor petrolifere şi gazeifere, cât şi respectării consensului politic de către toate forţele care s-au succedat la guvernare: profiturile obţinute de stat din hidrocarburi trebuie investite în fond. Fondul are întotdeauna o atitudine de investitor pe termen lung, iar mandatul instituţiei impune transparenţă. GPFG încearcă să impună propriile principii de guvernanţă corporativă asupra companiilor unde investeşte şi să se asigure că acestea sunt profitabile pe termen lung.


    CA ACŢIONARI PE TERMEN LUNG, TREBUIE SĂ NE ASIGURĂM CĂ ACESTE COMPANII SUNT PROFITABILE PE TERMEN LUNG, şi de asemenea că nu fac bine doar investitorilor şi acţionarilor, ci şi societăţii în general. Lucrăm cu raţiune, şi nu cu forţă„, explică Slyngstad pentru BBC.În pofida succesului de până acum al GPFG, politicienii de dreapta şi voci din mediul academic vor o schimbare.

  • Directorul Renault-Nissan: Piaţa auto din Europa va reveni în acest an, ne pregătim pentru viitor

     “În Europa va avea loc o mare revenire. Sunt multe evoluţii promiţătoare în 2014 şi în alte regiuni, şi fără îndoială mulţi veţi vedea mulţi producători auto pregătindu-se pentru viitor”, a afirmat Ghosn într-un interviu acordat Bloomberg la ceremonia de inaugurare a unei fabrici Nissan din Brazilia.

    Şeful Renault-Nissan a precizat unele state emergente din Africa şi Orientul Mijlociu vor traversa de asemenea o perioadă de boom pe piaţa auto.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai mari bănci din Europa au renunţat anul trecut la 80.000 de angajaţi

     Declinul veniturilor, pierderile şi nevoia de a convinge autorităţile de reglementare că nu mai sunt instituţii de credit atât de mari încât dacă au probleme să pună în pericol sistemul financiar au determinat băncile să-şi reducă semnificativ operaţiunile începând din 2008, când colapsul Lehman Brothers a declanşat criza financiară globală.

    Firmele de recrutare avertizează că speranţele pentru o schimbare a situaţiei în sectorul bancar ar putea fi nejustificate.

    Numărul de posturi din sectorul bancar nu va mai reveni la nivelul înregistrat în 2008, când cele mai mari 25 de bănci aveau peste 1,95 milioane de angajaţi, faţă de 1,7 milioane în prezent, a declarat Antoine Morgaut, directorul pentru Europa şi America de Sud la firma de recrutare Robert Walters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România, a treia cea mai abruptă scădere a producţiei industriale în februarie

     În zona euro, producţia industrială a urcat cu 0,2% faţă de ianuarie şi cu 1,7% în raport cu februarie 2013.

    Dinamica producţiei industriale din zona euro s-a îmbunătăţit faţă de ianuarie, când indicatorul a stagnat.

    În februarie faţă de ianuarie, cele mai abrupte scăderi ale producţiei industriale, în serie ajustată, au fost înregistrate în Croaţia (-2,8%), Estonia (-2,2%) şi România (-1,3%), se arată într-un comunicat transmis luni de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene. Malta (5,4%), Irlanda (5%) şi Lituania (2,5%) au raportat cel mai bune evoluţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook pregăteşte servicii de transfer de bani în Europa

     Utilizatorii ar putea astfel să acceseze un portofel electronic găzduit de Facebook şi să efectueze plăţi sau transferuri de bani. Reţeaua de socializare vizează în principal sumele transferate acasă de persoanele care lucrează în străinătate, parte a strategiei de extindere pe pieţele emergente.

    Compania are în Irlanda sediul operaţiunilor din Europa.

    Facebook a cerut băncii centrale de la Dublin autorizaţie de instituţie de “e-money” (bani electronici), care ar permite companiei să emită unităţi cu valoare monetară echivalentă valabile pe teritoriul Europei, potrivit surselor citate.

    Reţeaua de socializare a discutat de asemenea posibile parteneriate cu trei firme londoneze care oferă servicii internaţionale de transfer de bani pe internet şi pe smartphone-uri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Câştigătorii şi perdanţii perioadei post-criză

    Pe de o parte, explică Fondul, o performanţă mai bună a economiilor dezvoltate stimulează exporturile dinspre cele emergente, însă în acelaşi timp, redresarea economiilor dezvoltate înseamnă migrarea capitalurilor volatile, care părăsesc astfel pieţele emergente în căutare de câştiguri mai mari.

    În ţările care au un comerţ mai intens cu economiile avansate (Malaezia, Mexic) predomină primul factor, cel pozitiv, dar pentru ţările mai deschise faţă de intrările şi ieşirile de capitaluri volatile (Chile, Thailanda), al doilea factor îl anihilează sau chiar întrece în importanţă pe primul.

  • Cine-i harnic şi munceşte: productivitatea, costul muncii şi sărăcia în Europa

    Ponderea populaţiei cu venituri mici care se confruntă cu astfel de dificultăţi variază între mai puţin de 10%în Germania şi Luxemburg la peste 40% în Italia, România, Slovacia şi Spania.

    Conform aceluiaşi buletin, angajaţii din România care lucrau în regim part-time în trimestrul al treilea 2014, cea mai recentă perioadă pentru care datele erau disponibile pentru toate ţările UE, aveau cel mai mare număr de ore lucrate pe săptămână (27,5 în medie), urmaţi de cei din Suedia (24,3 ore) şi Belgia (23,5 ore). În schimb, în privinţa orelor lucrate de angajaţii cu normă întreagă, clasamentul european este condus de Grecia (43,7 ore), urmată de Polonia (42,5 ore) şi Cipru (42,4 ore pe săptămână).

    În al patrulea trimestru 2014, unde datele sunt comparabile la criteriul costului forţei de muncă, scăderile cele mai mari ale costului unitar al forţei de muncă s-au înregistrat în Cehia (-5%), urmată de România (-4,4%) şi Slovenia (-3,4%). Din punctul de vedere al productivităţii muncii, avansurile cele mai mari au fost consemnate, în acelaşi interval, în România (5,6%), Letonia (4%) şi Slovenia (3,2%).

     

  • Care e interesul UE şi care e interesul Rusiei

    După ce Gazprom a scumpit gazul livrat Ucrainei la 485 dolari/mc (în loc de 268 dolari/mc, cât convenise fostul preşedinte Ianukovici în decembrie trecut), iar Ucraina a replicat, pentru urechile europenilor, că nu poate plăti un asemenea preţ fiindcă îi periclitează capacitatea de a asigura tranzitul normal al gazului spre Europa, Kievul a marcat şi ratarea de către Naftogaz a scadenţei de plată a datoriei de 2,2 mld. dolari către Gazprom, la 7 aprilie.

    Vladimir Putin a trimis o scrisoare liderilor din 18 ţări UE care cumpără gaz rusesc, în frunte cu Germania şi Italia, avertizându-i că s-a ajuns la un stadiu “critic” al impasului datoriei ucrainene, cu posibile consecinţe asupra tranzitului de gaze spre Europa. Putin declarase, anterior, că Rusia nu poate continua la infinit să subvenţioneze economia în faliment a Ucrainei şi că această răspundere ar trebui să o preia acum SUA şi UE, care au recunoscut noile autorităţi de la Kiev, “dar n-au dat până acum niciun dolar ca să susţină economia ţării”, pe când Rusia nu recunoaşte noile autorităţi, dar în schimb susţine economia vecină cu “sute de milioane şi miliarde”.

    În decembrie, Rusia a oferit Ucrainei 3 mld. dolari din împrumutul preconizat de 15 mld. dolari, precum şi un discount de 33% la preţul gazelor, deşi Ucraina nu mai reuşise de la începutul lui 2013 să achite gazul primit. Datoria totală a Ucrainei către Rusia, inclusiv factura la gaze, se ridică la 16,6 mld. dolari, conform premierului rus Dmitri Medvedev.

    Scrisoarea lui Putin către cumpărătorii europeni de gaz rusesc a venit ca o confirmare ironică a zicerii, îndelung criticate în presa est-europeană, a lui Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, care s-a opus instituirii de noi sancţiuni economice contra Rusiei, amintind cu sinceritate dezarmantă de existenţa intereselor comune între UE şi Rusia: “Care este interesul Rusiei? Să exporte energie. Care este interesul UE? Să cumpere energie la preţuri rezonabile”.

  • ANALIZĂ: Dividendele record şi rezervele la maximul ultimilor zece ani nu readuc şi investiţiile în Europa

     Cu toate acestea, investiţiile şi angajările se lasă aşteptate, pe fondul încrederii scăzute din mediul de afaceri în revenirea economiei.

    Şefii companiilor din zona euro aşteaptă să constate rezultatele politicii monetare laxe a Băncii Centrale Europene înainte de a lua vreo decizie privind investiţiile, potrivit lui Stewart Richardson de la RMG Wealth Management.

    “Sunt bani, dar companiile nu vor să investească în programe mari de cheltuieli de capital. Nu sunt siguri de unde va veni creşterea şi se pune accentul în măsură covârşitoare pe consolidarea siuaţiei financiare şi a preţului acţiunilor”, comentează analistul.

    Companiile care fac parte din indicele Stoxx Europe 600 al celor mai importante acţiuni listate pe cele 18 burse vest-europene vor distribui în acest an un dividend mediu de 11,54 euro pe acţiune, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, în condiţiile în care datele sunt centralizate începând din 2002, potrivit estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Holcim şi Lafarge vor fuziona, formând cel mai mare producător de ciment din lume. Companiile nu intenţionează să închidă fabrici în cadrul procesului

     UPDATE: 14:30 – Holcim şi Lafarge nu intenţionează să închidă fabrici  în procesul de fuziune

    Holcim şi Lafarge nu intenţionează să închidă fabrici în cadrul procesului de fuziune, care presupune şi renunţarea la active din unele ţări pentru a obţine acordul autorităţilor de reglementare, iar o eventuală vânzare a unităţilor de producţie ar avea un impact minim asupra locurilor de muncă.

    “Nicio fabrică nu va fi închisă. Impactul asupra locurilor de muncă va fi redus”, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul general al companiei franceze Lafarge, Bruno Lafont, care va deveni şi director general al noii companii LafargeHolcim.

    Lafarge şi Holcim vor vinde afaceri care asigură în prezent 10-15% din EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) pentru a obţine avizele autorităţilor de reglementare.

    Cele două companii au format o comisie care va identifica activele la care se va renunţa, iar implementarea recomandărilor va începe imediat după finalizarea procesului de fuziune.

    “Vom începe procesul de a renunţa la active cât mai repede posibil. Vânzarea presupune alt proprietar. Chiar dacă se pierd locuri de muncă, acestea vor fi puţine”, a declarat preşedintele Consiliului Director al Holcim, Rolf Soiren.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro