BusinessMagazin

Tag: criza

  • CRIZA NORD-COREEANĂ: Phenianul a instalat a doua RACHETĂ pe coasta de est

     Ministerul Apărării din Coreea de Sud, care a confirmat joi instalarea de către Phenian a primei rachete pe coasta de est, nu a făcut comentarii cu privire la această nouă informaţie.

    “S-a confirmat că nord-coreenii au transportat cu trenul, la începutul săptămânii, două rachete (de tip) Musudan cu rază medie de acţiune către coasta de est şi le-au instalat pe vehicule echipate cu un dispozitiv de lansare”, a declarat un oficial de rang înalt citat de agenţie.

    Racheta de tip Musudan, dezvăluită prima dată la o defilare militară în octombrie 2010, ar avea o rază de acţiune teoretică de aproximativ 3.000 de kilometri, adică ar avea capacitatea de a atinge Coreea de Sud şi Japonia.

    Raza de acţiune a rachetei poate atinge aproximativ 4.000 de kilometri în cazul în care aceasta are o încărcătură uşoară, putând, deci, să lovească, în mod teoretic, Insula Guam, în Pacific, pe care se află baze militare americane importante.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anchetă la Deutsche Bank: Instituţia, suspectată că ar fi ascuns pierderi de până la 12 miliarde de dolari în timpul crizei

     Anchetatori ai Bundesbank vor călători la New York săptămâna următoare. Investigaţia urmează să stabilească dacă cea mai mare bancă din Germania a supraevaluat intenţionat instrumente financiare derivate, astfel încât să evite un eventual ajutor de stat.

    Experţii băncii centrale vor discuta cu persoane care au informaţii despre tranzacţiile Deustche Bank din perioada 2006-2009, inclusiv foşti angajaţi.

    Investigaţia deschide un nou front pentru Deutsche Bank, notează Financial Times. Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA se află printre autorităţile de reglementare care cercetează deja cazul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe alţii i-a îngropat, lui i-a triplat afacerea. Cum poate deveni o criză economică un manual de business

    TREBUIT SĂ LUĂM DECIZII IMPORTANTE ŞI FOARTE RAPID ŞI A TREBUIT SĂ NE BAZĂM FOARTE MULT PE INSTINCT ŞI EXPERIENŢA MANAGERIALĂ„, povesteşte Tolga Oran, sales & marketing country manager la Gefco România. În perioada 2008-2009, criza economică a afectat „pe mulţi dintre clienţii nostri şi, cu un efect de domino, s-a reflectat şi în activitatea noastră„. Compania a văzut volumele scăzând dramatic, mai mulţi clienţi având probleme financiare, iar obiectivele stabilite – din ce în ce mai ambiţioase – păreau şi mai greu de atins.

    În ciuda acestui lucru, cifra de afaceri a companiei a crescut neîntrerupt, fiind în 2011 cu 264% mai mare decât în 2007; în 2011, profitabilitatea companiei a fost de 6,9%, „mult peste aşteptările pieţei„, spune Oran. „Compania a câştigat permanent clienţi noi, un exemplu fiind chiar 2012, an în care Gefco a câştigat 28 de clienţi noi. Creşterea a poziţionat compania în topul operatorilor logistici din România, fiind pe locul doi din punct de vedere al cifrei de afaceri şi pe primul loc din punct de vedere al profitabilităţii„, afirmă Oran.

    Tot el povesteşte că de la instalarea recesiunii, echipa de management a trebuit să ia decizii importante şi foarte rapid; „a trebuit să ne bazăm foarte mult pe instinct şi experienţa managerială„. Gefco a făcut ajustări de buget rapid şi a reuşit, în cele din urmă, spune reprezentantul său, „să păstrăm tot personalul, chiar să creştem echipa comercială„. Despre această perioadă, Tolga Oran spune că „a fost un moment de vârf în cariera mea fiindcă a trebuit să trec de la rolul de manager la cel de lider„.

    Lucrează în sectoruI logistic de peste zece ani, începând cu grupul Omsan în Turcia şi a fost ulterior relocat în România pentru a pune bazele organizării comerciale, pentru a încheia primele contracte şi a coordona activitatea de vânzări şi de business development. În 2007, s-a alăturat grupului Gefco, ca sales & marketing country manager. Firma era la începutul activităţii în România şi punea bazele echipei – „eu deja cunoşteam piaţa din România şi aveam experienţa demarării unui business„.

    PENTRU A DEPĂŞI PIEDICILE RIDICATE DE CRIZĂ ŞI A PLASA COMPANIA PE UN TRASEU CRESCĂTOR ERA ÎNSĂ NEVOIE DE MAI MULT. „Trebuie să recunosc că mi-a fost de ajutor şi experienţa acumulată în timpul crizei economice din 2000 din Turcia, când eram la începutul carierei mele profesionale – din această experienţă am învăţat câteva lecţii importante şi anume să fii tot timpul cu ochii pe evoluţia economică şi de business şi să păstrezi o viziune de ansamblu„, povesteşte reprezentantul Gefco.

    La 34 de ani, managerul turc conduce cinci divizii principale, responsabile de dezvoltare pentru toate locaţiile din România, incluzând sediul central şi agenţiile/platformele Arad, Curtici, Piteşti, Craiova, Constanţa, Otopeni. Coordonează o echipă de business development, aşadar „rolul nostru este de a construi şi de a coordona activitatea de bugetare în ansamblu. Obiectivele financiare sunt responsabilitatea noastră directă; bugetul pe care îl administrez este de peste 40 mil. euro.

    Tolga Oran coordonează persoane din departamente precum marketing şi comunicare, vânzări şi administrare conturi naţionale, key account management şi administrare conturi globale, business development, inginerie proiecte şi studii.

    Tolga Oran va apărea în a opta ediţie a catalogului „100 de tineri manageri de top„

  • Ciprul caută vinovaţii pentru situaţia de criză, desemnând o comisie de anchetă

    Guvernul din Cipru a desemnat o comisie de anchetă însărcinată să găsească vinovaţii pentru situaţia financiară a ţării, care s-a reunit la birourile procurorului general pentru a discuta aspecte operaţionale ale investigaţiei.

    Comisia este formată din trei foşti judecători ai Curţii Supreme din Cipru, unul dintre aceştia lucrând pentru o perioadă şi la Tribunalul Penal Internaţional, potrivit Cyprus Mail.

    Conform mandatului primit de la guvern, cei trei magistraţi trebuie să finalizeze ancheta în termen de trei luni, cu posibilitatea de a dubla perioada în caz de necesitate, potrivit ministrului justiţiei Ionas Nicolaou, citat de Cyprus Mail.

    Membrii comisiei vor depune jurământul marţi, în prezenţa preşedintelui Nicos Anastasiades.Comisia trebuie să investigheze orice „acţiuni sau omisiuni“ de natură politică, civilă sau penală care au condus la prăbuşirea sistemului financiar cipriot.

    Persoanele care vor fi considerate în urma investigaţiei responsabile pentru situaţia de criză vor ajunge în faţa justiţiei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • François Hollande a discutat la telefon cu omologul său libanez despre impactul situaţiei din Siria

     “În timp ce Libanul este supus consecinţelor crizei din Siria, îndeosebi prezenţa unui număr mare de refugiaţi din Siria, preşedintele Republicii a subliniat urgenţa mobilizării comunităţii internaţionale pentru a ajuta Libanul să facă faţă acestui aflux”, a declarat preşedinţia franceză.

    Hollande l-a asigurat pe omologul său libanez că Franţa este “alături de Liban în apărarea continuităţii instituţilor, independenţei, intergrităţii şi stabilităţii ţării”, reafirmându-i “susţinerea în politica pe care a promovat-o pentru a feri Libanul de consecinţele crizei siriene.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa a mai bifat o criză – Cipru. Să vină următoarea

    CRIZA DIN CIPRU ÎŞI ARE ORIGINILE ÎN CEA DIN GRECIA. Statul cipriot nu a fost la fel de cheltuitor ca şi cel elen în pofida afinităţii dintre cele două ţări, iar ciprioţii, experţi în a-i ajuta pe alţii să nu plătească taxe, nu au recurs la o evaziune în stil grecesc la ei acasă.

    Problema Ciprului vine din expunerea mare a băncilor cipriote pe obligaţiuni ale statului elen. O investiţie proastă, la al cărei deznodământ însă nu se gândea nimeni în urmă cu câţiva ani. Datoria unui stat din zona euro era percepută ca fiind printre cele mai sigure din lume. Restructurarea datoriei Greciei în 2012, prin care s-au şters peste 100 de miliarde de euro, a lăsat o gaură de mai multe miliarde de euro şi în băncile din Cipru.

    Restructurarea datoriei statului elen a fost soluţia zonei euro, cu sprijin puternic din Germania, la primul episod al crizei datoriilor din zona euro. Câteva episoade mai târziu – Portugalia, Irlanda şi Spania – situaţia din Cipru apare ca rezultat direct al măsurilor luate de zona euro.

    Soluţia dură a venit din nou cu sprijin german: sectorul bancar cipriot, reprezentând cam jumătate din economia ţării, va fi restructurat în asemenea măsură, încât i se pune sub semnul întrebării chiar existenţa.
    Rămâne de văzut dacă planurile zonei euro de taxare a depozitelor bancare, ulterior de impunere de pierderi deponenţilor, precum şi măsurile de restricţionare a circulaţiei capitalului ar putea speria investitorii şi populaţia în zona euro suficient pentru a pune bazele unei viitoare crize, aşa cum Grecia a cauzat situaţia din Cipru. Investitorii au ochit deja unul dintre membrii mai din margine şi mai bolnav în turma de ţări euro – Slovenia. “Rezolvarea” situaţiei din Cipru, la fel ca în cazul celorlalte câteva ţări dinainte, demonstrează paralizia de la nivelul zonei euro: pentru a se face ceva este nevoie întâi ca situaţia să se dezvolte într-o criză care să reprezinte o ameninţare, de preferat existenţială, pentru uniunea monetară.

    ZONA EURO STABILEŞTE NOI PRECEDENTE. Restructurarea datoriei Greciei anul trecut, cea mai mare din istorie pentru un stat, a reprezentat un mare pas în necunoscut pentru liderii ţărilor din zona euro. Criza din Cipru a împins şi mai departe pe calea măsurilor cu efecte greu de prevăzut.

    Pierderile extrem de ridicate impuse deponenţilor din băncile cipriote, posibil chiar de 80% în cazul Cyprus Popular Bank, instituţie de credit care va fi închisă, încalcă principiul de bază că banii deponenţilor sunt de neatins. După deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale, persoanele cu economii în conturi sunt tratate ca investitori la risc doar pentru că nu şi-au ales bine banca. Europenii ar putea rezolva această problemă în viitor plasându-şi depozitele la dobânzi foarte scăzute în băncile din Germania şi alte state “sigure”. Dacă Germania, în contextul crizei din zona euro, a ajuns chiar să taxeze investitorii pentru a le lua banii cu împrumut, atunci şi băncile germane ar trebui să poată face acelaşi lucru cu deponenţii din Cipru şi alte ţări. Un astfel de fenomen ar ajuta chiar la consolidarea sectorului bancar european, prea fragmentat în prezent.

    “Suntem ca un animal pentru un experiment acum. Sper ca nicio altă ţară să nu mai treacă prin aşa ceva. Tăierea din depozite a fost ca un cutremur. Nimeni nu s-a aşteptat ca UE, Banca Centrală Europeană şi BCE să se comporte într-o asemenea manieră”, a declarat pentru cotidianul The Guardian fostul guvernator al băncii centrale a Ciprului Afxentis Afxentiou. O altă decizie “inovatoare” a zonei euro şi mult mai îngrijorătoare este punerea în carantină a Ciprului prin instituirea unor măsuri de control al capitalului. Circulaţia liberă a capitalului este una dintre libertăţile fundamentale aflate la baza întregii Uniuni Europene.

    CIPRU A DEVENIT PRIMA ŢARĂ DIN ZONA EURO CARE A IMPUS CONTROLUL CAPITALULUI DE LA INTRODUCEREA MONEDEI EURO. Decizia ar trebui să ajute la evitarea unui colaps economic imediat. Setul de măsuri introduse de guvernul de la Nicosia include două tipuri de controale: interne şi externe. Cele interne prevăd limite pentru încasarea cecurilor, retragerea depozitelor la termen, tranzacţii prin card, retrageri din ATM-uri şi de la ghişee bancare.

  • Preşedintele UE, despre criza din Cipru: Decizia de a impune pierderi deponenţilor nu stabileşte un precedent

     Miniştrii de Finanţe din zona euro “au luat o decizie nefericită” când au aprobat planul iniţial de taxare a depozitelor bancare aflate sub pragul garantat în UE, de 100.000 de euro, a arătat Van Rompuy, transmite Bloomberg.

    Planul, respins de Parlamentul din Cipru, şi acordul ulterior de a impune pierderi depozitelor mari de la primele două bănci din ţară nu reprezintă un pericol pentru alte naţiuni, a afirmat Van Rompuy într-un interviu acordat publicaţiei belgiene De Zondag.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din Cipru iscă disensiuni la vârful zonei euro

    Olandezul a fost criticat de colegi – premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, predecesorul său la şefia Eurogroup, s-a declarat deranjat de o asemenea declaraţie imprudentă, insistând că nu trebuie să dea impresia că depozitele din băncile europene nu sunt în siguranţă. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble l-a apărat pe Dijsselbloem, arătând că acesta a fost de fapt prost înţeles, întrucât voia să explice de fapt că nu e treaba contribuabililor să salveze băncile care intră în dificultate. Şi Schaeuble însă a dat asigurări că situaţia din Cipru e una ieşită din comun şi care şi-a găsit soluţia cea mai bună.

    Rămân însă tensiuni mocnite între Germania şi Luxemburg, întrucât prima doreşte ca toate ţările care au sectoare bancare supradimensionate (ca în cazul Ciprului) să le restructureze, în timp ce Luxemburgul, unde sectorul bancar reprezintă de 20 de ori PIB, a acuzat “eforturile germane de a domina Europa” (ministrul de externe Jean Asselborn). Împăciuitor, Juncker a explicat că Luxemburgul nu-i ca Ciprul, fiindcă “noi nu atragem aici bani ruseşti oferind dobânzi enorme”, adăugând însă şi că “nu permitem să fie făcute astfel de paralele între Cipru şi Luxemburg”.

    Conform unui sondaj Reuters în rândul economiştilor, Ciprul n-ar fi ultima ţară care are nevoie de un pachet de salvare financiară de la zona euro şi FMI. Ţările nominalizate în sondaj sunt în primul rând Spania, Slovenia (o altă ţară cu sistem bancar supradimensionat), apoi Italia, dar şi ţări ca Malta, Franţa sau Portugalia.

  • Slovenia ar putea urma calea Ciprului din cauza sistemului bancar şubrezit de criză

    Slovenia, prima ţară fostă comu­nistă care a intrat în zona euro, ar putea deveni al şaselea stat al uniunii mo­netare, după Cipru, care să ceară asistenţă financiară internaţională pentru a recapitaliza sistemul bancar şi pentru a stimula economia afectată de criza datoriilor suverane din Europa. Randamentul obligaţiunilor Slove­niei, costul la care se împrumută guvernul, a atins săptămâna aceasta un nivel record, ajungând miercuri la 6,34% pentru titlurile de stat deno­minate în dolari cu scadenţa în 2022, conform da­telor Bloomberg, creşterea fiind cauzată în principal de temerile investitorilor că noul guvern nu va reuşi să stabilizeze situaţia financiară a ţării. Însă premierul sloven Alenka Bratusek asigură că nici Slovenia şi nici sistemul său bancar nu sunt compa­rabile cu cele ale Ciprului şi că ţara alpină îşi va rezolva singură proble­mele, fără ajutor financiar extern. „Sistemul nostru bancar este stabil şi sigur, iar comparaţiile cu Cipru nu sunt valide. Depozitele sunt în sigu­ranţă aici, iar statul le garantează“, a spus Bratusek. Ea a recunoscut că guvernul lucrează intens pentru a le găsi o rezolvare proble­melor finanţelor ţării, care ar putea include majorări de taxe şi impozite.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Criza din Cipru devalorizeaza euro; investitorii şi-au indreptat atenţia spre dolarul american

    În intervalul 1-26 martie, comparativ cu dolarul american, zlotul polonez a scăzut cu 2,3%, coroana cehă cu aproape 2%, iar alte monede din UE s-au depreciat, la rândul lor, cu mai puţin de 2%; lira sterlină a încheiat intervalul cu o valoare aproape egală cu cea de la deschiderea acestuia.

    Creşterea dolarului american a avut loc pe fondul unor rezultate pozitive ale economiei americane din ultima vreme (în ceea ce priveşte piata muncii, sectorul imobiliar etc). “În acelaşi timp însă, aprecierea monedei americane în raport cu euro a exprimat reacţia pieţei la criza din Cipru şi efectele asupra monedei unice europene.

    Nu cred că putem încă să estimăm efectele pe termen mediu şi lung ale acestei crize; actorii săi au ieşit şifonaţi atât din cauza situaţiei în care s-a ajuns în Cipru (cu magazine la limita de a fi aprovizionate, populaţia şi firme fără cash etc), cât şi ca urmare a precedentului creat prin taxarea unor depozite bancare”, spune Victor Safta, director general Noble Securities – sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

    De la începutul anului şi până la 26 martie, forintul a scăzut cu cca 7,2% faţă de dolar, iar variaţiile din interiorul intervalului au fost chiar mai mari, marcând cea mai mare depreciere a unei monede din UE comparativ cu moneda americană. “Guvernul de la Budapesta anunţă din când în când acţiuni sau măsuri cu elemente de surpriză pentru UE, organismele şi pieţele financiare, iar efectele întăresc evoluţia forintului într-o direcţie sau alta, atât comparativ cu euro, cât şi cu dolarul american.

    Dacă vorbim doar din perspectiva investitorilor, o volatilitate mare aduce în general cu sine bune perspective de profit celor care înţeleg direcţia în care se va mişca piaţa”, a precizat Victor Safta.

    În 2013, până pe 26 martie, comparativ cu dolarul american, lira sterlină a scăzut cu cca 6,6%, coroana cehă şi zlotul polonez cu cca 5,2 %, iar leul a scăzut cu aproximativ 1,8%; euro s-a depreciat în această perioadă cu cca 2,5% faţă de dolarul american.
    “În contextul actual, este greu de întrevăzut o corecţie majoră a euro sau a celorlalte monede din UE faţă de dolar; ca şi evoluţii economice în următoarele luni, este mult mai probabil ca o serie de indicatori americani să îşi continue parcursul favorabil, în timp ce o serie de ţări din UE şi mai ales zona euro nu întrevăd încă  relansarea economică, iar modalităţile de rezolvare a unor eventuale crize devin “creative” într-un sens “sensibil” pentru investitori, după cum s-a văzut recent”, a arătat Victor Safta.