BusinessMagazin

Tag: produse

  • Compania Samsung este anchetată în Taiwan

     Autoritatea pentru supravegherea concurenţei din Taiwan a primit la începutul lunii aprilie sesizări potrivit cărora mai multe comentarii apărute pe forumurile online din ţară ar putea fi generate chiar de Samsung.

    Instituţia a precizat că ancheta are la bază reglementări legate de publicitatea falsă sau mascată, care prevăd sancţiuni de până la 25 milioane dolari taiwanezi (837.000 dolari SUA) pentru fiecare incident. De asemenea, o parte a investigaţiei vizează acuzaţii sancţionate mai aspru, de defăimare, care pot conduce la începerea urmăririi penale.

    Autorităţile vizează atât comentarii care critică smartphone-urile produse de rivalii Samsung, inclusiv compania taiwaneză HTC, şi laudă produsele comaniei sud-coreene. Comisia de anchetă a cerut informaţii de la HTC, dar nu a contactat încă Samsung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MASA DE PAŞTE: Recomandările ANSVSA pentru consumatori

     Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), cei care cumpără carnea şi organele de miel trebuie să se asigure că merg în spaţii autorizate, unde produsele sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate, care atestă că animalele, carnea şi organele obţinute în urma sacrificării au fost supuse examenelor veterinare înainte de sacrificare, precum şi după sacrificare, iar în urma rezultatelor nu au fost identificate boli transmisibile de la animale la om sau alte aspecte care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor.

    Din punctul de vedere al originii cărnii, se identifică două tipuri de carne: cea de miel (ied) care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare şi cea care se obţine prin sacrificarea la cererea consumatorilor, în locuri special amenajate temporar, precizează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carne de cal şi o substanţă interzisă, detectate în produse testate în UE

     La 15 februarie, UE a lansat un plan ce prevedea efectuarea a aproximativ 2.250 de teste ADN asupra unor produse preparate. Testele au vizat totodată depistarea fenilbutazonei, un antiiflamatoriu nociv pentru sănătate, în carcasele de cal.

    Comisia Europeană (CE) a anunţat marţi că o prezenţă de cel puţin 5% de carne de cal a fost detectată în produsele testate. Doar 0,6% din carnea de cal testată conţinea fenilbutazonă, potrivit comunicatului, care a fost publicat pentru scurt timp, în jurul orei locale 12.00 (13.00, ora României), pe site-ul CE, după care a fost retras. Un alt comunicat va fi publicat între orele locale 15.00-16.00 (16.00-17.00, orele României), a anunţat Olivier Bailly, un purtător de cuvânt al CE, în timpul unei conferinţe de presă.

    Rezultatele testelor vor fi discutate vineri de “Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală”, alcătuit din reprezentanţi ai statelor membre şi prezidat de către delegatul CE, a anunţat Irlanda, care asigură preşedinţia semestrială a UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PULITZER 2013: Imaginea care a câştigat premiul pentru cea mai bună fotografie

     Potrivit site-ului Pulitzer.org, distincţia pentru “un exemplu remarcabil de fotografie breaking news în alb-negru sau color, ce poate consta în una sau mai multe fotografii”, le-a fost acordată lui Rodrigo Abd, Manu Brabo, Narciso Contreras, Khalil Hamra şi Muhammed Muheisen pentru “reportajul lor convingător despre războiul civil din Siria”.

    Fotografii, de la agenţia americană de presă Associated Press (AP), au fost premiaţi pentru “imagini memorabile produse sub un pericol extrem”, se mai arată pe site-ul prestigioaselor distincţii. Premiul acordat este în valoare de 10.000 de dolari.

    Într-un comunicat publicat pe site-ul agenţiei de presă, AP menţionează marea onoare care le-a fost acordată pentru imaginile surprinse de cei cinci fotografi aflaţi “în primă linie” în mijlocul violenţelor din Siria, oferind mai multe informaţii despre desfăşurarea reportajului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce va creşte anul acesta producţia Hortifruct

    Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.

    Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.

    Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
    Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.

    “Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.

    Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.

    În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
     

  • De ce va creşte anul acesta producţia Hortifruct

    Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.

    Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.

    Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
    Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.

    “Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.

    Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.

    În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
     

  • Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări

     Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.

    Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări

     Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.

    Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări la Pizza Hut

    „Procesul de rebranding are ca scop apropierea clienţilor de un brand pe care îl apreciază deja foarte mult: Pizza Hut. Noul nume sub care ne prezentăm comunică imediat consumatorilor că suntem Pizza Hut, în varianta delivery”, explică Monica Eftimie, Chief Marketing Officer Pizza Hut Delivery.

    O dată cu procesul de rebranding, Pizza Hut Delivery are o nouă platformă online – www.pizzahutdelivery.ro, unde consumatorii pot găsi toate ofertele şi informaţii despre produse. Noua pagină web prezintă o serie de îmbunătăţiri, precum optimizarea pentru mobil şi o interfaţă foarte prietenoasă, care facilitează plasarea comenzii online.

    Pizza Hut Delivery este un concept care furnizează produse numai la pachet şi prin livrare la domiciliu, nu în restaurant.
    Compania a intrat pe piaţa românească în decembrie 2007, odată cu deschiderea primei locaţii în zona Vitan din Bucureşti, printr-un contract de masterfranciză acordat companiei American Restaurant System. În prezent, Pizza Hut Delivery deţine 8 unităţi în Bucureşti şi 2 în provincie, în Iaşi şi Cluj – Napoca. Pizza Hut Delivery este subsidiară a Yum! Brands, Inc., unul dintre cei mai mari francizori la nivel internaţional.

  • Pantofi Nike şi consolele Lexibook în magazinele Lidl

    Grupul german Lidl este prezent pe piaţa locală cu o reţea de peste 150 de magazine şi a intrat pe piaţă după preluarea lanţului de magazine Plus Discount. Reprezentanţii companiei spun că 80% din marfa comercializată este reprezentată de mărcile proprii. Grupul are trei centre logistice, la Chiajna, Nedelea (lângă Ploieşti) şi Iernut (Târgu Mureş), ultimul fiind deschis în septembrie. Retailerul este prezent în peste 20 de ţări europene, cu circa 9.000 de magazine şi 100 de centre.