BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Cum să investeşti în artă

    Casa de licitaţie Goldart a anunţat lansarea unui serviciu de vânzări private cu randament garantat. Potrivit reprezentaţilor companiei, acesta vine în întâmpinarea celor care privesc arta nu doar ca pe o pasiune ci şi ca pe o investiţie, oferind un randament garantat de 15% la trei ani pentru o selecţie de opere artistice. 

    Goldart va lansa bimestrial un catalog de peste 50 de lucrări artistice – picturi si opere grafice cu valori cuprinse între 250 de euro şi 5.000 de euro – reprezentând oferta de vânzări private. Peste jumătate dintre lucrările promovate vor aparţine unor artişti contemporani. 

    Prin vânzarea privată de obiecte de artă cu randament garantat la 3 ani, Goldart materializează sintagma “arta ca investitie” care în prezent circulă în spaţiul public mai mult la nivel conceptual şi declarativ. Garantând un randament obiectului de artă, acesta îşi completează dimensiunea artistică şi emoţională cu una profund pragmatică, el devenind nu doar un bun de colecţie ci şi o variantă de plasament financiar pe termen mediu alături de produse tradiţionale precum: depozitele bancare, titlurile de stat, acţiuni sau unităţi ale fondurilor de investiţii.” a declarat Cristian Anghel, Director Executiv Goldart

    Pentru a sprijini produsul de investiţii nou lansat şi pentru a deschide apetitul pentru domeniul artistic al clienţilor tineri – profesionişti şi antreprenori cu vârste cuprinse între 30 şi 45 de ani – Goldart va susţine pe parcursul anului 2017, o serie de seminarii exclusive dedicate investiţiilor în artă. 

    Fondată în 1997 ca galerie de artă, sub coordonarea familiei Luminiţa şi Alexandru Ghilduş, Goldart este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de artă autohtonă. În 2008, Goldart devine casă de licitaţii numele sau fiind asociat cu cea mai mare tranzacţie de artă încheiată până în prezent în România – vânzarea tabloului “Doua Fete” semnat de Ştefan Luchian, pentru suma de 300.000 de euro, în cadrul unei licitaţii organizate în aprilie 2013. În cei 8 ani de activitate, Goldart a organizat peste 180 de licitaţii în care a promovat peste 570 de autori contemporani. Două dintre licitaţii au fost organizare în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, fiecare cuprinzând 150-200 de opere artistice, în timp ce patru dintre licitaţii au fost realizate în scop caritabil.

    Anul 2016 aduce schimbări în acţionariatul şi managementul Goldart. Cristian Anghel, colecţionar şi dealer de artă, cu o experienţă de 15 ani în piaţa de capital, asigurări şi reasigurări şi de 3 ani în management cultural, s-a alăturat echipei Goldart în octombrie 2015, asumându-şi managementul companiei la începutul anului 2016.

    Goldart işi reafirma angajamentul de a sprijini artiştii contemporani autohtoni prin lansarea programului Contempl’Art, in noiembrie 2015. Acesta reprezintă o serie de expoziţii lunare organizate în spaţiul galeriei Goldart de pe Intrarea I.L. Caragiale, nr. 1 cuprinzând, pe parcursul unui an, lucrările a cel puţin 150 de artişti. O selecţie a lucrărilor expuse intră în fiecare luna în licitaţie, confirmând astfel valoarea acestora. Casa de licitaţii Goldart îşi propune astfel ca sintagma “arta ca investiţie” să nu mai fie alăturată doar valorilor certe, confirmate, din arta modernă şi post-modernă romanească, ci să includă şi artişti contemporani în afirmare. 

  • Români, puneţi-vă centurile: urmează un val de investiţii fără număr, scăderi de taxe şi impozite, sute de mii de noi locuri de muncă, dublarea salariilor şi reducerea birocraţiei la jumătate

    Dacă citim programele economice şi cifrele „promise” ale celor două „mari” partide politice, PSD şi PNL pentru alegerile din decembrie, România pare o ţară prea mică pentru ceea ce vor să facă liderii acestora dacă ajung la putere.

    – Investiţii în economie de 404 mld. lei (90 mld. euro) promise de PSD în patru ani, fără să mai vorbim de investiţiile private care vin în plus, versus „numai” 24 mld. euro de la PNL

    – Scăderea TVA la 18% din 2018, de la 20% acum (PSD), faţă de scăderea TVA la 16% din 2019 (PNL)

    Români, puneţi-vă centurile: urmează un val de investiţii fără număr, scăderi de taxe şi impozite, sute de mii de noi locuri de muncă, dublarea salariilor şi reducerea birocraţiei la jumătate

  • Cel mai ambiţios plan pentru România: Cum plănuieşte PSD să creeze 850.000 de noi locuri de muncă dacă câştigă alegerile

    Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a declarat miercuri la ZF Special că programul economic al partidului pentru alegerile din decembrie prevede investiţii de peste 400 mld. lei în următorii patru ani în economie, sub diferite forme, care ar crea 850.000 de locuri de muncă.

    El mizează pe o creştere economică de peste 5% pe an cu aceste investiţii.

    Totuşi, de unde ar urma să vină banii? Vedeţi explicaţia şefului PSD, Liviu Dragnea

    Cel mai ambiţios plan pentru România: Cum plănuieşte PSD să creeze 850.000 de noi locuri de muncă dacă câştigă alegerile

  • Cea mai mare oportunitate de afaceri a unei generaţii

    Pe 8 noiembrie sala mare a Teatrului Naţional Bucureşti a fost plină ochi. Însă nu pentru că s-a jucat o piesă de teatru, ci pentru că a găzduit mai multe discuţii şi prezentări despre unul dintre subiectele aflate la ordinea zilei: avansul tehnologiei şi inevitabila adopţie a acesteia de către afacerile care vor să progreseze.

    Lucrurile nu se vor mai mişca încet niciodată, scria cu litere mari pe un ecran din spatele lui David Rowan, director editorial al ediţiei britanice a revistei de tehnologie Wired, care în cadrul ediţiei de anul acesta a Microsoft Summit a prezentat o perspectivă globală asupra tehnologiei, a modului cum ne-a schimbat viaţa şi cum are să o facă în continuare. „Fiecare tip de companie, fie că vorbim despre produse sau servicii, trebuie să devină o companie digitală cu o nouă mentalitate şi o căutare continuă de noi valori. Companiile care nu sunt pregătite să inoveze sunt companiile care vor rămâne în urmă”, a spus Rowan pe scenă, iar cei care au mai urcat în faţa oamenilor au vorbit despre importanţa tehnologiei pentru performanţa afacerilor indiferent de tipul acestora.

    Serviciile de cloud, noile tehnologii de productivitate şi mobilitate şi analiza datelor devin piloni principali şi esenţiali ai activităţii unei companii în epoca digitală, transformând procesele, produsele şi modul în care interacţionăm în cadrul şi în exteriorul companiei.

    Pe scenă David Rowan a dat numeroase exemple de afaceri, produse şi idei inovative care ne-au transformat viaţa şi cum o vor face şi alte tehnologii în viitor. A prezentat, între altele, proiecte de maşini zburătoare, autonome, roboţi sau metode de implementare a inteligenţei artificiale pentru a facilita comunicarea.

    A dat exemplu companiei de telecomunicaţii AT&T din Statele Unite, care în 1983 voia să ştie dacă telefoanele mobile vor „prinde”; reprezentanţii companiei au apelat la ajutorul unor consultanţi pe care i-au pus să estimeze câţi oameni vor utiliza telefoane mobile până la sfârşitul secolului XX. Consultanţii au spus că va fi un fenomen important şi că în jur de 1 milion de dispozitive vor fi utilizate în SUA. „Au ghicit ceva, dar au ratat ţinta cu câteva zeci de milioane”, a spus Rowan, apoi a punctat că nu au ţinut cont de legea lui Moore, ce prevede dublarea numărului de tranzistori realizabili pe un cip la fiecare doi ani, ceea ce înseamnă schimbarea formei produsul, reduceri de costuri – de exemplu 1 GB costa în 1981 nu mai puţin de 300.000 de dolari iar în 2012 ajunsese să coste doar 10 cenţi. Evaluarea din 1983 a cercetătorilor a fost gândită în termeni de tehnologie, or ceea ce a făcut mobilul să fie atât de popular nu a fost legat atât de calităţile tehnice (de pildă câţi megabiti avea), ci faptul că a conectat oamenii; or studiul nu a luat în considerare că societatea şi modul de consum se vor schimba.

    Exemplul exploziei telefoanelor mobilelor l-a dat şi Ionuţ Simion, country manager al PwC România, care a arătat că numărul telefoanelor mobile în 2020 va ajunge la 11 miliarde de unităţi, depăşind populaţia globală estimată la 7,6 miliarde. „Pentru a-şi păstra relevanţa pentru următorul deceniu şi poate şi mai mult, companiile trebuie să dezvolte şi să implementeze o strategie digitală”, a declarat Gabriela Matei, general manager al Microsoft România, în deschiderea evenimentului. „Transformarea digitală oferă în acelaşi timp probabil cea mai mare oportunitate de afaceri a acestei generaţii, în orice domeniu, şi asta este ceea ce reprezintă de fapt misiunea Microsoft: să sprijinim fiecare om şi fiecare organizaţie de pe planetă să realizeze mai mult.” Matei a precizat că o transformare reuşită duce la transformarea oricărei firme într-una digitală, „care îşi construieşte strategia pe alte principii, nu doar pe utilizarea tehnologiei. Aceasta este a patra revoluţie industrială şi vine cu o serie de oportunităţi, dar şi bătăi de cap”. Ea a adăugat că acest proces nu implică doar adopţia de noi tehnologii şi schimbarea proceselor de business, ci şi a culturii organizaţiei, fiind astfel o transformare fundamentală.

    „Sistemul de digitalizare are patru componente: este vorba despre cum se poartă o entitate cu clienţii şi cum schimbă experienţa pentru clienţi, cum îşi împuterniceşte angajaţii folosind transformarea digitală, cum sunt optimizate modelele operaţionale, cum se schimbă acestea şi cum se schimbă produsul”, a declarat Don Grantham, preşedintele Microsoft pentru Europa Centrală şi de Est, care apoi a continuat să vorbească despre oportunitatea companiilor din România de a investi în tehnologie şi de a beneficia de creşterea pe care aceasta o va genera. „Economia locală este sănătoasă în prezent, iar în 2017 previziunile se referă la o creştere de 4-5%; în linie cu această creştere este o oportunitate uriaşă legată de investiţiile în tehnologie, având în vedere că România are una dintre cele mai scăzute rate de utilizare a tehnologiei în mediul de business din Uniunea Europeană. Aşadar, avem o oportunitate fantastică de a stimula o creştere şi mai mare a economiei”, a mai spus Grantham.

     

  • Povestea omului care vrea să cumpere Hollywoodul

    Nimic nu promovează mai rapid şi mai eficient în lume cultura şi ideile americanilor decât Hollywoodul, iar China vrea să investească masiv în fabricile de filme ale Americii.

    Această misiune şi-a asumat-o Wang Jianlin, cel mai bogat om din China şi preşedintele Dalian Wanda Group, un conglomerat în domeniul imobiliar. Despre planurile omului de afaceri şi despre viaţa acestuia scrie revista Hollywood Reporter.

    Deşi este dispus să investească în toate cele şase mari studiouri de film hollywoodiene, Jianlin nu merge să vadă filme la cinematograf. Însă pentru mama sa, care are 90 de ani, el face o excepţie. Aceste escapade la cinema se numără printre rarele ocazii când Jianlin lasă munca deoparte. „Nu mă va deranja nimic. Deoarece vreau să-mi petrec timpul cu mama mea. Respectul faţă de membri seniori ai familiei este o virtute în China”, povesteşte empatic omul de afaceri.

    Wang s-a poziţionat agresiv, iar unii spun că nu a cruţat niciun efort în vârful ofensivei Chinei în industria divertismentului din Statele Unite. După ce a cheltuit 2,6 miliarde de dolari pentru achiziţionarea lanţului de cinematografe nord-american AMC Entertainment în 2012, Wanda a ales metodic ţinte pentru noi achiziţii din interiorul lanţului valoric al sectorului divertismentului, de la simple cinematografe la un acord de 3,5 miliarde de dolari pentru studioul Legendary Entertainment, la distribuţie, parcuri tematice, marketing digital, merchandising şi posibila preluare a Dick Clark Productions printr-o tranzacţie de un miliard de dolari.

    Trebuie menţionată aici şi construirea celui mai mare studio de filme din lume pe coasta de nord-est a Chinei, un proiect de 8,2 miliarde de dolari. Wang nu şi-a păstrat secretă dorinţa de a deţine un studio mare în America. Însă în loc să aştepte liniştit până când una dintre posibilele ţinte devenea disponibilă sau vulnerabilă la preluări (omul de afaceri chinez şi-a manifestat deschis dorinţa de a cumpăra o participaţie majoritară la Paramount), Wang s-a decis să acţioneze hotărât şi rapid, un stil care-l caracterizează. Se pregăteşte să înfiinţeze un nou fond de investiţii de mai multe miliarde de dolari cu care să pompeze capital în toate cele şase mari studiouri hollywoodiene.

    „Am vrut iniţial să cumpărăm doar unul dintre cele şase studiouri, dar dacă putem face aceasta, este o altă poveste, este incert”, spune Wang. Autorul articolului a avut prilejul să vadă una din sălile de consiliu din sediul central al Wanda – o sală uriaşă, aflată la etajul 20, cu scaune tapiţate cu piele neagră dispuse în cerc în jurul unor mese din lemn masiv de mahon; ferestrele sunt cât peretele de mari şi fac ca încăperea să fie foarte bine luminată când oraşul nu este înecat în poluare. La nouă dimineaţa, Wang, în vârstă de 62 de ani, prezidase deja câteva şedinţe. „Pot la fel de bine să încep de unde vreau eu, cum ar fi cu investiţii în toate cele şase studiouri“, spune omul de afaceri, arătând astfel clar care îi este strategia. „Vom continua să facem planuri pentru o posibilă achiziţie. Dar nu strică să începem cu ceva ce ne permitem să facem. Participarea prin investiţii pare pentru moment o alegere înţeleaptă.”

    Dalian Wanda Group, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari ai Chinei, este un brand cunoscut de aproape toţi chinezii pentru centrele comerciale Wanda Plaza construite în sute de locaţii din ţară. Despre Wang se poate spune că este dependent de muncă. Omul nu îşi ia vacanţă niciodată, spun surse apropiate chinezului. Cu această „obsesie” pentru muncă şi cu capacitatea companiei de a aduce în doar câteva luni un proiect din stadiul de teorie în practică, veniturile Wanda aproape că s-au triplat din 2011 până în 2016, de la 15,6 miliarde de dolari la 43 de miliarde de dolari.

    Cu planul său de a investi în toate marile studiouri, Wanda lasă impresia că vrea să accelereze. Chinezul, cu o avere personală estimată la 32,6 miliarde de dolari, spune că este mulţumit de progresul companiei sale, dar se plânge că „producţia de conţinut high-end este monopolizată de companiile americane”. Însă, cu subsidiare pe patru continente, Wanda controlează mai multe săli de cinema decât oricare altă companie de profil din lume, iar Wang este nerăbdător să ajungă la o capacitate mai mare prin achiziţii sau prin investiţii.

    Pentru a ajunge acolo, Wanda a încheiat un acord de marketing cu Sony Pictures în septembrie, care permite companiei să intre cu capital în unele dintre subsidiarele Sony. Să fie acesta primul dintre cele şase mari studiouri americane?
    Mulţumită acestei ofensive a achiziţiilor, în decursul a doar câţiva ani Wang a ajuns să fie văzut ca fiind deopotrivă cel mai râvnit partener de afaceri al Hollywoodului şi un interlop cu puteri prea mari.

    La primul eveniment major organizat de Wanda în SUA, pe 17 octombrie, la Muzeul de Artă din Los Angeles, omul de afaceri a fost întâmpinat cu toată pompa şi fanfara pe care le poate primi un vizitator de seamă. Executivii studiourilor de film (Kevin Tsujihara şi Sue Kroll de la Warner Bros, Sanford Panitch de la Sony, Jon Feltheimer şi Erik Feig de la Lionsgate, Jimmy Horowitz de la Universal) şi staruri de cinema precum Harrison Ford au trecut pe la masa lui Wang pentru a-l saluta. În urmă cu cinci ani, chinezul era practic necunoscut în SUA. Astăzi se poate spune că tot Hollywoodul este atent la ce face el.

     

  • Situaţia financiară a românilor s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani. Doar 5,6% dintre români se consideră săraci

    Peste 75% dintre români cred că au un nivel de trai mediu sau peste medie şi venituri suficiente pentru un trai decent, care le permite inclusiv să cumpere bunuri mai scumpe, chiar dacă fac uneori sacrificii în alte domenii, arată un studiu efectuat de compania de cercetare de piaţă Novel Research la iniţiativa Provident Financial România.

    Astfel, clasa de mijloc a crescut cu 16,5 puncte procentuale comparativ cu anul 2013, în timp ce ponderea românilor care se consideră săraci, neavând venituri suficiente pentru cheltuielile esenţiale, a scăzut de la 13,8% în 2013 la 5,6% anul acesta, relevă studiul efectuat în perioada 4-14 noiembrie pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.003 respondenţi.

    Nivelul mai bun de trai se datorează evoluţiei economice din România în ultimii trei ani, dar şi atenţiei sporite pe care românii o acordă cheltuielilor zilnice. Astfel, 77% dintre respondenţi spun că urmăresc atent evoluţia bugetului personal, iar 13% ţin o evidenţă scrisă a veniturilor şi cheltuielilor. Ca urmare, comparativ cu 2013, tot mai puţini români spun că rămân fără bani de la un salariu la altul. Mai exact, 23,4% dintre respondenţi nu reuşesc aproape niciodată să cheltuiască mai puţin decât câştigă, comparativ cu 29,9% în 2013.

    Potrivit studiului, femeile tind să rămână mai des fără bani decât bărbaţii, iar dintre cheltuielile de necesitate scăzută pe care acestea le fac ponderea cea mai mare o au îmbrăcămintea şi cosmeticele. La polul opus, 31,6% declară că îşi planifică şi gestionează eficient bugetul şi se încadrează întotdeauna în veniturile obţinute, procent în creştere comparativ cu nivelul de 22% din 2013.

    Peste 34% dintre respondenţi economisesc cu regularitate pentru viitor sau pentru diverse investiţii, nivel similar celui din 2013, în timp ce ponderea celor care economisesc atunci când au în plan să investească s-a dublat în ultimii trei ani până la 32,2% şi doar 31,5% dintre români spun că nu reuşesc să facă economii faţă de 47,1% în 2013.Investiţiile în imobiliare sunt în continuare considerate ca fiind printre cele mai avantajoase de către 46,7% dintre respondenţi, similar nivelului din 2013, urmate de investiţiile în propria afacere (41,6%) şi de cele în aur sau argint (36,2%, în scădere faţă de 50,7% în urmă cu trei ani).

    Când vine vorba despre produsele financiare utilizate de români, se observă o scădere a apetitului pentru carduri de credit (43,7% în 2013 faţă de 40,8% în 2016) sau pentru creditele de nevoi personale (47% în 2013 faţă de 40,2% în 2016). Pe de altă parte, a crescut numărul românilor care deţin un cont bancar (69,9%) şi un card de debit (57,6%), în timp ce o creştere semnificativă, de aproximativ 52%, au înregistrat produsele de asigurare de viaţă sau de locuinţă.

  • Situaţia financiară a românilor s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani. Doar 5,6% dintre români se consideră săraci

    Peste 75% dintre români cred că au un nivel de trai mediu sau peste medie şi venituri suficiente pentru un trai decent, care le permite inclusiv să cumpere bunuri mai scumpe, chiar dacă fac uneori sacrificii în alte domenii, arată un studiu efectuat de compania de cercetare de piaţă Novel Research la iniţiativa Provident Financial România.

    Astfel, clasa de mijloc a crescut cu 16,5 puncte procentuale comparativ cu anul 2013, în timp ce ponderea românilor care se consideră săraci, neavând venituri suficiente pentru cheltuielile esenţiale, a scăzut de la 13,8% în 2013 la 5,6% anul acesta, relevă studiul efectuat în perioada 4-14 noiembrie pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.003 respondenţi.

    Nivelul mai bun de trai se datorează evoluţiei economice din România în ultimii trei ani, dar şi atenţiei sporite pe care românii o acordă cheltuielilor zilnice. Astfel, 77% dintre respondenţi spun că urmăresc atent evoluţia bugetului personal, iar 13% ţin o evidenţă scrisă a veniturilor şi cheltuielilor. Ca urmare, comparativ cu 2013, tot mai puţini români spun că rămân fără bani de la un salariu la altul. Mai exact, 23,4% dintre respondenţi nu reuşesc aproape niciodată să cheltuiască mai puţin decât câştigă, comparativ cu 29,9% în 2013.

    Potrivit studiului, femeile tind să rămână mai des fără bani decât bărbaţii, iar dintre cheltuielile de necesitate scăzută pe care acestea le fac ponderea cea mai mare o au îmbrăcămintea şi cosmeticele. La polul opus, 31,6% declară că îşi planifică şi gestionează eficient bugetul şi se încadrează întotdeauna în veniturile obţinute, procent în creştere comparativ cu nivelul de 22% din 2013.

    Peste 34% dintre respondenţi economisesc cu regularitate pentru viitor sau pentru diverse investiţii, nivel similar celui din 2013, în timp ce ponderea celor care economisesc atunci când au în plan să investească s-a dublat în ultimii trei ani până la 32,2% şi doar 31,5% dintre români spun că nu reuşesc să facă economii faţă de 47,1% în 2013.Investiţiile în imobiliare sunt în continuare considerate ca fiind printre cele mai avantajoase de către 46,7% dintre respondenţi, similar nivelului din 2013, urmate de investiţiile în propria afacere (41,6%) şi de cele în aur sau argint (36,2%, în scădere faţă de 50,7% în urmă cu trei ani).

    Când vine vorba despre produsele financiare utilizate de români, se observă o scădere a apetitului pentru carduri de credit (43,7% în 2013 faţă de 40,8% în 2016) sau pentru creditele de nevoi personale (47% în 2013 faţă de 40,2% în 2016). Pe de altă parte, a crescut numărul românilor care deţin un cont bancar (69,9%) şi un card de debit (57,6%), în timp ce o creştere semnificativă, de aproximativ 52%, au înregistrat produsele de asigurare de viaţă sau de locuinţă.

  • Chiar sunt românii antreprenori?

    Din discuţii, din conferinţe, poate din studii de cercetare, părerea generală este că românii au în ADN un spirit antreprenorial. Dacă ne uităm în realitatea din teren, probabil că vrem să fim antreprenenori. Vrem să fim antreprenori, să numărăm milioanele, dar fără să riscăm, fără să pierdem.

    Dacă s-ar putea ca ideea noastră, care este unică şi pe care nu vrem s-o împărtăşim cu nimeni, să nu ne-o fure, să fie transpusă în practică de alţii, fără transpiraţie şi doar din indicaţii, ar fi perfect. Ne-am da un premiu pentru antreprenoriat.

    Dacă vă uitaţi puţin în piaţă, în jurul vostru, noua generaţie vrea să fie antreprenoare, dar să şi lucreze în corporaţii sau la stat pentru a avea un salariu din care să trăiască. De fapt este o extensie a primilor oameni de afaceri care nu şi-au bazat începutul pe afacerile cu statul, pentru că acelea puteau fi făcute primele în anii ’90.

    Nu este nicio ruşine să faci afaceri cu statul, aşa cum este percepţia în România la ora actuală. Dacă ne uităm la marile corporaţii din lume, fie că sunt americane, fie că sunt europene, poate jumătate din businessul lor se bazează pe afaceri cu statele.

    În ultimii zece ani, s-a format în România o generaţie de corporatişti care au început să lucreze în multinaţionale la începutul anilor 2000 şi care acum, acumulând ceva experienţă, ar vrea să treacă de cealaltă parte a baricadei. Vreme de cel puţin 2-3 ani jonglează între corporaţie şi mica afacere pentru a vedea cum se descurcă. O parte dintre ei nu renunţă la jobul din multinaţională pentru businessul propriu, mai ales cei care sunt CEO, CFO, COO, director de vânzări, director de marketing sau director de IT.

    Realitatea actuală din economie este extrem de dură, iar salariul de câteva mii de euro care intră în cont lunar nu poate fi înlocuit atât de repede de facturile emise de propria companie. Există un decalaj de 180-270 de zile, timp în care şi ei au nevoie de bani. Când văd că nu vând nimic o lună, două, trei, mulţi se dezumflă şi îşi iau gândul de la a avea propria afacere.

    Toţi românii ar vrea să înceapă un business, dar să aibă contractele de vânzare gata semnate şi, dacă se poate, cu banii înainte. Cei mai mulţi se gândesc la importuri, să aducă marfă de afară şi să o vândă în România, mai puţin să facă producţie aici, pentru că acest lucru înseamnă echipamente, hale, credite, logistică, oameni – deci cheltuieli mari.

    Oricine spune că ar vrea să devină antreprenor nu îşi pune problema investiţiilor din bani proprii, ci din banii băncilor. Dacă aceştia nu sunt, băncile sunt de vină că nu susţin oamenii de afaceri, că nu susţin investiţiile etc.

    Nimeni nu vrea să piardă şi de aceea toţi se gândesc că afacerile trebuie făcute cu banii altora, pentru că aşa au auzit că fac Ţiriac şi ceilalţi oameni de afaceri care sunt milionari. Mai există categoria consultanţilor, care a câştigat teren, în special în timp de criză. Toată lumea are sfaturi, idei, Power-point-uri pentru cei care sunt în business. Dar nimeni nu vrea să treacă şi pe partea de execuţie, să pună în aplicare ceea ce predică. Asta nu înseamnă că firmele din România nu au nevoie de consultanţi, de o privire din afară a businessului, dar sunt prea mulţi consultanţi faţă de câte afaceri sunt pe piaţă.

    Există un deficit foarte mare de antreprenori în România, de aceea piaţa începe să se polarizeze. Sunt multe afaceri mici, făcute lucrând în corporaţii sau la stat, pe de o parte, iar la polul opus sunt afacerile mari şi multinaţionalele. Nu există mijlocul, ca în Italia, Spania sau Germania.

    Conform datelor BNR, foarte puţine companii din cele mici reuşesc să treacă în timp în categoria firmelor mijlocii sau mari, cu cifre de afaceri de peste un milion de euro.

    Băncile resimt din plin acest lucru, pentru că nu au cui să dea credite. Multinaţionalele şi companiile româneşti mari care au trecut prin criză nu prea mai vor să investească şi să se extindă, preferând să-şi consolideze poziţia. Din spate nu vine nimeni, iar economia românească se confruntă cu acest lucru.

    A ne descurca, a avea creativitate, a găsi soluţii „on the spot“ nu înseamnă a fi şi antreprenor, a lăsa totul pentru un business care nu ştii cum va merge, de unde vei plăti banii pentru angajaţi sau pentru echipamente sau pentru plata impozitelor şi taxelor la stat.

    Toată lumea vrea să găsească o idee genială, care să se transforme în bani instantaneu. Toţi se uită la milionarii americani care ies pe bandă rulantă, fără să analizeze cum au ajuns ei acolo.

    Până să ajungă la iPod, iPhone, iPad, Steve Jobs s-a confruntat cu falimentul unor alte idei. Cel care este acum în spatele Uber, Travis Kalanick, chiar are la activ vreo două falimente. Donald Trump, cel care a câştigat alegerile prezidenţiale din Statele Unite, are în carnet câteva eşecuri şi câteva găuri lăsate băncilor şi creditorilor.

    Câţi dintre voi, care spuneţi că aţi vrea să fiţi antreprenori şi că simţiţi acest lucru, aţi fi dispuşi să pierdeţi şi să o luaţi de la capăt a doua zi, fără să aveţi nicio idee de unde vă veţi plăti angajaţii sau furnizorii? Este un coşmar acest lucru.

    Când laşi tot ce ai fără să ştii ce va fi mâine, atunci ai un spirit antreprenorial, despre care numai tu ştii sigur că va învinge, când toţi ceilalţi din jur văd în tine numai un „loser“. Nu mulţi români sunt pregătiţi de acest lucru.

  • Care sunt companiile care investesc în fotbalul din România

    Creşterea numărului sponsorilor interesaţi de asocierea cu fotbalul profesionist şi a ponderii veniturilor din sponsorizări, cu până la 10%, reprezintă principalele obiective pentru Liga Profesionistă de Fotbal pentru 2017, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii LPF. Anul acesta, aproximativ 6% din veniturile LPF provin din sponsorizări şi licenţe, restul de 94% fiind venituri înregistrate din drepturi TV.

    Principalii sponsori ai LPF în sezonul trecut au fost Orange (Liga 1 Orange), Adeplast şi Audi, care au derulat campanii pentru suporteri. 

    Parteneriatul încheiat cu Orange anul trecut va aduce din 2017 mai multe acţiuni pe stadioane şi campanii dedicate suporterilor, în plus faţă de oferta clasică de outdoor şi TV.

    De mai mult de 15 ani, fotbalul este una dintre cele mai importante componente din portofoliul de sponsorizări încheiate de Orange, reprezentând o treime din investiţiile grupului în astfel de evenimente, la nivel global. Interesul clienţilor pentru fotbal şi faptul că acesta este sportul cel mai urmărit din lume stau la baza promisiunii pe care Orange a făcut-o, de a recunoaşte şi a recompensa pasiunea suporterilor pentru fotbal. În România, după mai multe proiecte dedicate, precum pachetul PrePay Suporter sau aplicaţia Fotbal Info, parteneriatul cu Liga Profesionistă de Fotbal a dus mai departe această promisiune şi a adus mai aproape suporterii români de sportul lor preferat.           

    “De-a lungul timpului, proiectele dedicate fotbalului pe care le-am dezvoltat pentru clienţi şi intiţiativele pe care le-am susţinut au făcut ca Orange să devină un nume sinonim cu acest sport pentru publicul român. Ne bucuram că alături de Liga Profesionistă de Fotbal putem duce mai departe misiunea de a le oferi celor pasionaţi de fotbal toate resursele de care au nevoie pentru a fi mai aproape de evenimentele lor preferate, fie că le urmăresc de pe teren sau de acasă“, a declarat  Yves Martin, director de marketing, Orange România. 

    Pentru cea de-a doua competiţie importantă, Cupa Ligii, LPF a început procesul de căutare a unor noi sponsori din sezonul 2017 – 2018. FCMG, construcţii, auto şi companii aeriene sunt principalele industrii din care LPF caută un noi sponsori. Conceptul de sponsorizare are la bază un pachet personalizat care include drepturi de vizibilitate pe canalele partenere, în zona de digital şi print, prin canalele proprii LPF dar şi activităţi pe stadion, în cadrul meciurilor oficiale ale Cupei Ligii. 

    Companii care doresc să îşi crească imaginea de brand sau să dezvolte campanii de marketing / promoţii pentru fanii fotbalului sunt un alt target LPF. Sunt vizate firme din zone precum: servicii financiare, gadget-uri, retail, gaming, IT sau pariuri sportive.

    Conform datelor LPF, bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 – 54 ani, din mediul urban sunt principala audienţă a meciurilor de fotbal. În funcţie de echipele care au jucat şi de postul TV care a transmis meciul, audienţa medie/meci este cuprinsă între 1.02% şi 11%. În topul audienţelor se află partidele disputate de Steaua Bucureşti, Dinamo Bucureşti, FC Craiova şi Astra Giurgiu.    

    Fotbalul intern rămâne preferatul românilor, meciurile transmise din Bundesliga având, de exemplu, o audienţă medie de 0.29%, cele din Il Calcio de 0.45%, cele din Primera Division de 0.8% iar cele din Premier League de 0.7%.

    În România, şase stadioane sunt omologate în categoria IV, cea mai înaltă clasificare, conform normelor UEFA: Arena Naţională, Cluj Arena, stadionul CFR Cluj, stadionul Ceahlăul, stadionul Ilie Oana din Ploieşti şi stadionul Astra Giurgiu.

    Până la finalul anului este programată deschiderea unui stadion modern cu 31.000 de locuri la Craiova, iar în 2017 unul la Târgu Jiu, cu aproximativ 12.5 mii de locuri, toate acoperite. Pentru perioada 2017 – 2020, există finanţare de la bugetul statului pentru modernizarea stadioanelor Steaua, Dinamo şi Rapid, în cadrul proiectului Euro 2020. Tot cu finanţare de stat se va finaliza şi stadionul UTA.

    Investiţiile făcute în stadioane se observă şi în creşterea numărului de spectatori. În campionatul 2015 – 2016, au fost prezenţi pe stadioane aproximativ 1 milion de români, cifră asemnănătoare cu cea din sezonul 2014 – 2015, campionat care s-a jucat în vechea formulă, cu mai multe meciuri.

    Pentru 2017, LPF are în vedere creşterea numărului de spectatori pe stadioane cu 10 – 15%.

  • Un puşti de 13 ani a rezolvat problema cu care se confruntă 300 de milioane de oameni

    Shubham Banerjee are doar 15 ani, dar este recunoscut în lumea întreagă ca unul dintre cei mai promiţători antreprenori. Tânărul născut în Belgia este CEO al Braigo Labs, o companie care produce imprimante pentru oamenii orbi.

    Ideea i-a venit în urmă cu un an, atunci când a găsit un flyer care promova o strângere de fonduri pentru oamenii orbi. Întrebându-se cum pot aceştia citi, el a aflat despre limbajul Braille şi cât de complicat este procesul de printare a cărţilor pentru cei care suferă de această deficienţă.

    “Când am aflat cât costă o imprimantă Braille, nu mi-a venit să cred”, a povestit Banerjee celor de la Business Insider. “Am vrut să îi ajut pe oameni, aşa că am încercat să construiesc un dispozitiv din materialele pe care le aveam la dispoziţie.” Aceste materiale erau piese de Lego, cu care tânărul a reuşit să dezvolte prima parte a proiectului său, de aici venind şi numele companiei Braigo: Braille şi Lego. Părinţii l-au ajutat să cumpere restul materialelor şi Banerjee a testat, cu succes, imprimanta sa.

    În lume există aproape 300 de milioane de persoane ce nu pot vedea, iar 90% dintre ei trăiesc în state  în curs de dezvoltare. Costul actual al unei imprimante Braille este de aproape două mii de dolari, dar prototipul lui Banerjee este de patru ori mai ieftin. Acest lucru a atras atenţia mai multor publicaţii de specialitate, el primind premiul The Tech Awards 2014 şi o invitaţie la Casa Albă pentru un eveniment dedicat tinerilor antreprenori şi inventatori.

    Compania Intel a fost impresionată de idee şi a decis să investească în dezvoltarea produsului. Astfel, Banerjee a devenit cel mai tânăr antreprenor în care o companie de venture capital să investească. “Nu am crezut că o companie mare va fi interesată de proiectul meu”, povesteşte tânărul. “A fost o surpriză extraordinară”.

    Cu finanţarea primită, Banerjee spune că vrea ca Braigo Labs să dezvolte un alt prototip care să semene cu o imprimantă normală. El vrea ca produsul să intre pe piaţă până la sfârşitul anului 2015.