BusinessMagazin

Tag: Germania

  • La ce servesc eforturile Băncii Centrale Europene

    Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidenţiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activităţii din industrie şi servicii din Germania, Franţa şi zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât şi a ritmului creării de noi locuri de muncă.

    Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculaţiilor că noile date vor slăbi opoziţia tradiţională a Germaniei faţă de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniţei de bani după modelul Rezervei Federale – o idee văzută de pieţele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranţă pentru relansarea economică a zonei euro.

    Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească şi alte instrumente neconvenţionale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziţii de obligaţiuni – declaraţie care a fost interpretată de analiştii bancari drept o recunoaştere a intenţiei de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoţit de sterilizarea banilor nou introduşi în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA şi Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale şi ale pieţelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

    Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanţări ieftine anunţat de BCE, sub nivelul aşteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.

  • La ce servesc eforturile Băncii Centrale Europene

    Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidenţiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activităţii din industrie şi servicii din Germania, Franţa şi zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât şi a ritmului creării de noi locuri de muncă.

    Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculaţiilor că noile date vor slăbi opoziţia tradiţională a Germaniei faţă de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniţei de bani după modelul Rezervei Federale – o idee văzută de pieţele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranţă pentru relansarea economică a zonei euro.

    Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească şi alte instrumente neconvenţionale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziţii de obligaţiuni – declaraţie care a fost interpretată de analiştii bancari drept o recunoaştere a intenţiei de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoţit de sterilizarea banilor nou introduşi în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA şi Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale şi ale pieţelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

    Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanţări ieftine anunţat de BCE, sub nivelul aşteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.

  • Vladimir Putin şi Angela Merkel au discutat despre livrarea de gaze ruseşti către UE

    “Putin şi Merkel au avut un schimb de opinii cu privire la livrările de gaz rusesc către statele membre UE. Ei au convenit să continue consultările în format trilateral”, arată comunicatul.

    Problema livrărilor de gaz rusesc către statele UE în iarna ce urmează a generat îngrijorări din cauza confictului din Ucraina, principala ţară de tranzit, şi a datoriei la gaze pe care Kievul o are faţă de Moscova. În trecut, conflictele pe tema gazelor dintre Ucraina şi Rusia au condus în mai multe rânduri la suspendarea aprovizionării cu gaz pe timpul iernii.

    Pe de altă parte, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, România fiind una din puţinele state din regiune care îşi poate asigura majoritatea necesarului de gaze din producţia internă.

    Deşi gradul de dependenţă al ţărilor est-europene de importurile de gaze din Rusia variază de la stat la stat, per total, regiunea se bazează mai mult pe livrările Gazprom decât economiile din vestul Europei.

     

  • Piloţii Lufthansa intră din nou în grevă marţi. Vor fi afectate zborurile de lung curier

    După o mişcare socială a piloţilor Air France luni, greva de la Lufthansa va afecta zborurile de lung curier cu plecare şi sosire la Frankfurt şi efectuate cu avioane Airbus A380, A330, A340 şi Boeing B747, în intervalul orar 09.00-17.00 (10.00-18.00 ora României), a anunţat un comunicat emis luni de sindicatul piloţilor Cockpit, aflat în conflict cu conducerea grupului german în legătură cu regimul de prepensionare.

    După eşecul negocierilor la sfârşitul lui august, Cockpit a organizat deja trei greve de mai multe ore care au condus la anularea a 475 de zboruri în total, care asigurau în special legături interne şi europene. Ultima a avut loc la 10 septembrie la Munchen.

    Pasagerii fiind în general informaţi cu suficient timp înainte, aceste greve nu au generat haos în aeroporturi. Ele costă însă scump compania, ale cărei conturi au fost deja afectate în acest an de o pierdere de 60 de milioane de euro generată de o mişcare socială de trei zile în aprilie.

  • Lufthansa anulează miercuri 110 zboruri, din cauza unei greve a piloţilor

    Lufthansa a precizat că cele 110 zboruri anulate aveau plecarea şi destinaţia Munchen şi vizează 13.500 de pasageri.

    Zborurile intercontinentale cu plecare din Munchen nu urmează să fie perturbate, a precizat compania germană într-un comunicat. Însă pot fi înregistrate întârzieri la zboruri pe distanţe lungi, potrivit sursei citate.

    După anunţul, la sfârşitul lui august, privind eşecul negocierilor cu conducerea companiei asupra condiţiilor de pensionare anticipată pentru piloţi, sindicatul a organizat deja două greve care au perturbat traficul aerian.

    Astfel, vineri seara compania a fost nevoită să anuleze cel puţin 218 zboruri în Germania şi Europa, afectatând aproximativ 26.000 de pasageri.

  • Piloţii de la Germanwings, filială a Lufthansa, au intrat în grevă pentru şase ore

    Mişcarea socială, prevăzută să se desfăşoare între orele 06.00-12.00 (07.00-13.00, ora României), urma să conducă la anularea a 116 zboruri din 164, a continuat purtătoarea de cuvânt a Germanwings.

    Aproximativ 15.000 de pasageri ar putea fi afectaţi de această grevă, a adăugat ea. Germanwings asigură majoritatea zborurilor intraeuropene ale Lufthansa, principala companie aeriană de pe continent.

    Grevele în transportul aerian din Germania nu generează însă haosul care se poate observa în alte ţări europene. Călătorii sunt avertizaţi din timp prin SMS sau prin e-mail şi, în general, îşi iau măsuri de precauţie, schimbând zborul sau luând trenul.

    Greva a fost decisă joi de sindicatul piloţilor Cockpit, în urma eşecului negocierilor cu patronatul.

    Săptămâna trecută, sindicatul a întrerupt negocierile pe care le purta cu conducerea Lufthansa asupra condiţiilor de pensionare a piloţilor din cadrul grupului german şi a ameninţat cu greva.

    O grevă de trei zile a piloţilor Lufthansa, la începutul lui aprilie, care a condus la anularea a mii de zboruri, deja a costat compania 60 de milioane de euro.

  • CONVORBIRE Angela Merkel – Vladimir Putin: Cancelarul german a cerut să se facă lumină asupra prezenţei armatei ruse în Ucraina

    “Trebuie să se facă lumină în privinţa raporturilor recente care relevă prezenţa militarilor ruşi pe teritoriul ucrainean”, a insistat cancelarul german în discuţia cu Putin.

    Potrivit unui comunicat al lui Stefan Seibert, purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Merkel “a subliniat responsabilitatea mare a Rusiei” în obţinerea unei “detensonări” a conflictului din estul Ucrainei.

    Cancelarul a apreciat, de asemenea, că Grupul de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Ucrainei, Rusiei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) ar trebui să-şi “intensifice eforturile, pentru a ajunge la un armistiţiu şi la o supraveghere eficientă a frontierelor”.

    Autorităţile de la Kiev au acuzat trupele ruse că operează pe teritoriul Ucrainei, NATO şi Polonia afirmând că deţin dovezi, însă Moscova a respins aceste acuzaţii.

    Potrivit Kievului, trupe ruse care au intrat în Ucraina au instalat un “cartier general” în regiunea separatistă Doneţk.

    “Conform informaţiilor din teren, cartierul general al unui batalion tactic al forţelor armate ruse a fost instalat la periferia localităţii Pobeda”, situată la 48 de kilometri sud-est de bastionul rebel Doneţk şi la 60 de kilometri vest de frontiera rusă, a afirmat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.

  • Germania va expulza imigranţii europeni care fraudează sistemul de securitate socială – presă

    Persoanele expulzate conform noilor reglementări nu vor mai putea intra din nou în Germania.

    Aliaţii bavarezi ai cancelarului german Angela Merkel, Uniunea Creştin Socială (CSU), au cerut de mai multe luni o politică de expulzare a imigranţilor din alte state ale Uniunii Europene care comit infracţiuni.

    “Noi susţinem libera circulaţie în UE (…), dar nu vom tolera abuzuri”, a declarat pentru Passauer Neue Presse liderul grupului CSU din Bundestag, Gerda Hasselfeldt.

    În cadrul reuniunii de miercuri a Guvernului, miniştrii vor aloca 250 de milioane de euro pentru oraşele care se confruntă cu numere mari de imigranţi din alte state UE.

    Unele oraşe se confruntă cu numere mari de imigranţi din state din estul UE, precum România şi Bulgaria. Oraşele vor primi de asemenea sprijin pentru combaterea problemelor ca munca fără documente legale.

    Federaţia Germană a Sindicatelor (DGB) a criticat aceste planuri, apreciind că nu se bazează pe analize reale ale nivelului imigraţiei economice între statele UE.

     

  • Angela Merkel doreşte o soluţie la conflictul din Ucraina care să nu ofenseze Rusia

    “Vreau să găsesc o soluţie care să nu ofenseze Rusia”, a declarat Merkel la o zi după vizita la Kiev.

    “Trebuie să dialogăm. Nu trebuie să avem decât o soluţie politică. Rezolvarea conflictului pe calea armelor nu duce nicăieri”, a spus Merkel.

    “Poporul ucrainean trebuie să aibă posibilitatea de a-şi alege calea”, a subliniat Merkel.

    Dacă ucrainenii ar alege să adere la Uniunea Euroasiatică creată de Rusia, Belarus şi Kazahstan, europenii nu ar privi această situaţie cu ostilitate, pentru că Europa doreşte relaţii bune cu Moscova, a explicat cancelarul german.

  • Petro Poroşenko: Vom face totul pentru pace, dar nu vom sacrifica suveranitatea Ucrainei

    “A venit vremea ca pacea să se instaureze în zona Donbas. Administraţia ucraineană va face totul, în colaborare cu partenerii europeni, pentru a se ajunge la pace. Dar acest lucru nu se va întâmpla în detrimentul suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei”, a declarat Poroşenko, potrivit AFP.

    La rândul său, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a afirmat la Kiev că integritatea teritorială a Ucrainei este “esenţială”. “Semnificaţia vizitei mele este că Guvernul german consideră că integritatea teritorială a Ucrainei este esenţială”, a declarat Merkel într-o conferinţă de presă organizată împreună cu Petro Poroşenko.