BusinessMagazin

Tag: europa

  • Marea Britanie, noul rai al milionarilor

    CONFORM UNUI RAPORT REALIZAT DE NEW WORLD WEALTH, MAI MULT DE 60% DIN MILIONARII ÎN CAUZĂ PROVIN DIN EUROPA. ASTFEL, MAREA BRITANIE A AJUNS PE LOCUL TREI ÎN LUME CA NUMĂR DE MILIONARI, SUB STATELE UNITE (PUŢIN PESTE PATRU MILIOANE) ŞI JAPONIA (UN MILION). Ajustând datele la nivelul populaţiei, britanicii se află pe locul patru, în urma unor state precum Singapore (42 de milionari la o mie de locuitori) sau Elveţia (33 de milioanari la o mie de locuitori), dar înaintea Statelor Unite.

    Fluxul de milionari ce migrează către Marea Britanie este cel care face însă diferenţa: dacă în Statele Unite numărul milionarilor a crescut cu aproximativ 1%, în cazul Marii Britanii el a crescut cu 16%.

    Milionarii lumii migrează mai mult ca niciodată, creând zone de bogăţie şi modificând balanţa banilor în lume. Nicio altă ţară nu a primit mai mult de 100.000 de milionari din 2003 şi până în prezent. Ca urmare, milionarii care s-au mutat în Marea Britanie au transformat Londra în oraşul cu cei mai mulţi bogaţi de pe planetă. Către Singapore şi Statele Unite au emigrat în jur de 40.000, iar Australia, Hong Kong, Canada şi Emiratele Arabe Unite au devenit reşedinţa a peste zece mii de milionari.

    De unde vin însă toţi aceşti milionari care migrează în lumea întreagă? În primul rând, din China. Conform raportului, din statul chinez au plecat peste 76.000 de milionari în perioada 2003-2013. Pe următoarele locuri vin India, care a pierdut 43.000 de milionari, Franţa, Italia şi Rusia.

    Milionarii chinezi au migrat în marea lor majoritate către Hong Kong, Singapore şi Marea Britanie. Cei din India au vizat Marea Britanie, Statele Unite şi Australia, în vreme ce francezii şi italienii au ales Marea Britanie şi Elveţia.
    DE CE ALEG MILIONARII MAREA BRITANIE? Anglia primeşte cu entuziasm ceea ce agenţia britanică pentru emigrare (UKBA) a numit „emigranţi de mare valoare„, limitând în acelaşi timp accesul celor cu venituri reduse. Schimbările recente în legislaţia privind emigrarea sunt cât se poate de clare: milionarii şi mai ales miliardarii sunt bineveniţi în Anglia; ceilalţi mai au de aşteptat.

    Pe lângă aceste schimbări, există o altă tendinţă care se manifestă din ce în ce mai puternic: proprietăţile din Londra sunt cumpărate de străini bogaţi, iar efectul este că piaţa imobiliară din capitala Angliei a devenit cea mai scumpă din lume. Această circulaţie permanentă de oameni şi bani a modelat oraşul pe placul celor foarte bogaţi, astfel că mulţi britanici din clasa de mijloc aleg să locuiască în afara zonei metropolitane londoneze.

  • Câteva paradisuri fiscale din Europa ar putea fi cheia sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei

     Cele mai mari companii de petrol, gaze, minerit şi retail din Rusia, inclusiv unele conduse de miliardari apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, au înregistrat active de zeci de miliarde de dolari în Olanda, Luxemburg, Cipru, Elveţia şi Irlanda, pentru a se feri de taxe şi ieşiri de capital, relatează Bloomberg.

    Între aceste companii se află Rosneft, Gazprom, Lukoil şi compania de trading Gunvor Group, cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin vizat de sancţiuni.

    Utilizarea pe scară largă a subsidiarelor din străinătate de către cei mai bugaţi oameni de afaceri ruşi le expun activele la sancţiuni. Totuşi, capitalizarea acestei vulnerabilităţi necesită sprijinul unor ţări care depind economic de ieşirile de capital din Rusia şi care în mod tradiţional protejează investitorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVERTISMENTUL Moscovei: Criza ucraineană ameninţă pacea în Europa, în lipsa unui răspuns adecvat

     Ministerul rus al Afacerilor Externe întocmeşte o listă cu încălcări “masive” ale drepturilor omului comise în Ucraina de “forţe ultranaţionaliste, extremiste şi neonaziste” într-o “Carte albă” dată publicităţii luni. El cere o reacţie internaţională “fără subiectivitate”.

    “Consecinţele pentru pacea, stabilitatea şi dezvoltarea democratică a Europei riscă să fie atât de distrugătoare, încât trebuie să se pună capăt” încălcărilor, continuă ministerul.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Bisericile de lemn din România, pe lista celor mai ameninţate situri culturale din Europa

    Alături de aceste situri culturale din România, lista include obiective de patrimoniu din Belgia, Grecia, Italia, Portugalia, Rusia şi Serbia.

    Lista constituie un instrument important în ceea ce priveşte promovarea în rândul publicului a subiectului patrimoniului cultural ameninţat al Europei, a declarat Denis de Kergorlay, preşedintele executiv al Fundaţiei Europa Nostra, care finanţează parţial Banca europeană de investiţii (BEI).

    Federaţia paneuropeană pentru patrimoniul cultural Europa Nostra este o platformă reprezentativă care reuneşte 250 de organizaţii ce activează în domeniul patrimoniului cultural, din 50 de ţări din Europa.

    Anul acesta, pe lista obiectivelor culturale aflate în pericol se mai află Teatrul Bourla din Anvers (Belgia), cartierele istorice Dolcho şi Apozari din Kastoria (Grecia), citadela din Alessandria (Italia), clopotele Palatului naţional din Mafra (Portugalia), cartierul “social” din Cerniakovsk (Rusia), construit de arhitectul german Hans Scharoun în 1924, şi sinagoga din Subotica (Serbia).

    Lista siturilor culturale în pericol din Europa pentru anul 2014 a fost aleasă de consiliul director al Fundaţiei Europa Nostra din 11 obiective, selectate de o comisie consultativă internaţională, formată din experţi în istorie, arheologie, arhitectură şi finanţe. Nominalizările au fost făcute de organizaţii ale societăţii civile şi de instituţii publice din toată Europa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, printre cele mai ieftine ţări din Europa după costul închirierii un birou complet echipat

     Birourile instant, cu toate serviciile incluse, sunt o soluţie din ce în ce mai folosită de către tinerii antreprenori din IT&C, dar şi de către consultanţi în afaceri sau alte profesii imobiliare, care nu vor ducă grija întreţinerii unui birou permanent, ci doar să se folosească de unul complet echipat, într-un cost bine ţinut sub control, se arată într-un comunicat al firmei Flash Office Solutions, activă pe piaţa serviciilor instant offices din Bucureşti.

    Antreprenorii care închiriază astfel de spaţii beneficiază în tariful final de toate facilităţile – mobilier, recepţie, sală de întâlnire, fax, telefon, curăţenie zilnică, pază, acces la bucătărie, conexiune performantă la Internet, sistem de video-conferinţe, imprimantă profesională, dar şi parcare pentru biciclete şi zonă de lounge.

    Printre primii clienţi ai Flash Office Solutions se numără firme din domeniul IT&C şi HR, domenii care au nevoie de cea mai dezvoltată infrastructură de lucru şi cele mai bune dotări pentru activitatea de zi cu zi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Holcim şi Lafarge ar putea vinde active cu profituri de 1 miliard de dolari pentru finalizarea fuziunii

    Activele respective urmează să fie vândute pentru ca cei doi producători de ciment să poată obţine acordul autorităţilor de reglementare din regiunile unde îşi desfăşoară operaţiunile, relatează Bloomberg.

    Ambele companii au capacităţi de producţie importante şi care se suprapun în Europa în ţări precum Franţa, Germania, Spania, Cehia, România şi Serbia, a afirmat Elizabeth Collins, analist la firma de cercetare Morningstar.

    Fabricile de ciment din America de Nord ar putea atrage interesul unor producători din Europa precum HeidelbergCement şi Titan Cement, dar şi a grupului mexican Cemex, potrivit Susquehanna International Group.

    Compania irlandeză CRH, care realizează jumătate din vânzări în Statele Unite, este un alt posibil cumpărător, anticipează Thompson Research Group.

    În cazul fabricilor de materiale agregate, între posibilii cumpărători se află Vulcan Materials şi Martin Marietta Materials, dar şi fonduri private de investiţii.

    “Unele dintre aceste active sunt de primă calitate, care nu sunt scoase prea des la vânzare, astfel că aproape toată lumea din industria de profil se va gândi dacă să cumpere. Această fuziune poate avea capacitatea să schimbe jocurile”, a declarat Ian Osburn, analisat la Cantor Fitzgerald în Loondra.

    Grupul elveţian Holcim şi Lafarge, din Franţa, ambele cu operaţiuni în România, au convenit la începutul acestei luni o fuziune prin schimb de acţiuni, care va crea cel mai mare producător de ciment din lume şi va presupune vânzarea de active, mai ales în Europa, pentru a obţine aprobările autorităţilor de reglementare. Tranzacţia este evaluată la circa 29 de miliarde de euro (40 de miliarde de dolari), incluzând şi datoriile nete.

    Grupul rezultat în urma fuziunii se va numit Lafarge Holcim. Acordul de fuziune a fost aprobat atât de conducerea Lafarge, cât şi de cea a Holcim.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Investitorii din diaspora să trăiască

    Pentru 2014-2016, Banca Mondială estimează o creştere anuală medie cu 8% a sumelor trimise în această regiune de lucrătorii migranţi, creştere susţinută şi de reducerea costurilor de trimitere a banilor în ţările de origine. Aceste costuri au scăzut în total până la o medie de 6,5% din sumele respective în T1 2014, faţă de 6,8% cu un an în urmă.

    La scară globală, instituţia financiară estimează o creştere medie anuală a sumelor trimise în ţările în curs de dezvoltare cu 8,4% în următorii ani, de la 436 mld. dolari în 2014 la 516 mld. dolari în 2016.

  • Şeful Deutsche Post DHL: Europa dă primele semne de revenire economică, dar va fi un proces greoi

     “Credem că 2014 va fi un an mai bun decât 2013, dar nu vom avea nicăieri o revenire masivă a economiei. Creşterea economică uriaşă din trecut, din ultimii 10-15 ani, a luat sfârşit. În viitor, creşterea va accelera mai puţin, va fi mai modestă”, a afirmat omul de afaceri într-un interviu acordat CNBC.

    În Europa, Appel consideră că revenirea economiei este abia la început.

    “Dacă guvernele vor continua să implementeze reformele bune pe care le-au început, cred că Europa va deveni mai competitivă ca niciodată. După 30 de ani de deficite bugetare, este nevoie de 10 ani pentru a reveni cu adevărat. Ţara mea, Germania, este un bun exemplu. Nu s-a întâmplat peste noapte, dar reformele au făcut Germania mai competitivă”, a afirmat executivul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chişinăul denunţă “propaganda” care vizează crearea de “tensiuni” artificiale în Transnistria

     În opinia lui Carpov, există unele grupuri la Moscova şi Tiraspol care doresc ca Transnistria să urmeze scenariul regiunii ucrainene Crimeea, anexată recent de Rusia.

    Acuzaţiile unor oficiali ruşi, inclusiv ale preşedintelui Vladimir Putin, că Transnistria ar fi vizată de o blocadă “nu sunt adevărate”, nici din punct de vedere economic, nici ca libertate de circulaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara europeană care nu ştie ce să mai facă cu banii: încasează un miliard de dolari pe săptămână şi nu-i poate cheltui

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator.

    Transferul de putere va aduce schimbări la Government Pension Fund Global (GPFG). Noii guvernanţi, care au promis reduceri de taxe, s-au angajat din start să limiteze cheltuielile fondului pentru a evita supraîncălzirea economiei. Totodată, conservatorii iau în calcul divizarea fondului, pentru reducerea riscului ca o greşeală să provoace efecte catastrofale, dar şi din convingerea că apariţia concurenţei ar putea da rezultate mai bune.

    FONDUL ARE ACTIVE EVALUATE LA 760 MILIARDE DE DOLARI ŞI A AVUT PERFORMANŢE MODESTE ÎN ACEST AN, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

    „Avem posibilitatea ca în vremuri tulburi să aşteptăm cu răbdare ieşirea din turbulenţe„, spune CEO-ul GPFG, Yngve Slyngstad, citat de BBC.Fondul este administrat de un departament care funcţionează în sediul băncii centrale a Norvegiei de la Oslo. Agenţia are peste 200 de angajaţi la Oslo şi alţi 100 în birouri regionale la New York, Londra, Shanghai şi Singapore.
    Traderii lucrează într-o atmosferă calmă, acţionează în mod răbdător, chibzuit, chirurgical. Nici vorbă de zgomotul şi nervii de pe Wall Street, de vânzările panicate la primul semn de prăbuşire a pieţei.

    MISIUNEA FONDULUI ESTE DE A STRÂNGE BANI PE TERMEN LUNG. „În timpul crizei din 2008-2009, mulţi investitori au fost forţaţi de circumstanţe să vândă. Noi ne-am bucurat de privilegiul de a ne păstra activele şi chiar de a acumula mai mult„, spune Slyngstad.Taxele şi redevenţele încasate de Norvegia din industria petrolului şi gazelor naturale pun la dispoziţia fondului lichidităţi de aproximativ un miliard de dolari pe săptămână. Astfel, GPFG a ajuns să deţină în medie 1% din acţiunile listate la nivel global. În Europa, fondul norvegian deţine peste 2% din companiile listate.

    Succesul GPFG este datorat atât exploatării zăcămintelor petrolifere şi gazeifere, cât şi respectării consensului politic de către toate forţele care s-au succedat la guvernare: profiturile obţinute de stat din hidrocarburi trebuie investite în fond. Fondul are întotdeauna o atitudine de investitor pe termen lung, iar mandatul instituţiei impune transparenţă. GPFG încearcă să impună propriile principii de guvernanţă corporativă asupra companiilor unde investeşte şi să se asigure că acestea sunt profitabile pe termen lung.


    CA ACŢIONARI PE TERMEN LUNG, TREBUIE SĂ NE ASIGURĂM CĂ ACESTE COMPANII SUNT PROFITABILE PE TERMEN LUNG, şi de asemenea că nu fac bine doar investitorilor şi acţionarilor, ci şi societăţii în general. Lucrăm cu raţiune, şi nu cu forţă„, explică Slyngstad pentru BBC.În pofida succesului de până acum al GPFG, politicienii de dreapta şi voci din mediul academic vor o schimbare.