Potrivit datelor Oficiului pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat), Produsul Intern Brut al statelor zonei euro a avut o creştere de 2,5% în anul 2017, cea mai mare înregistrată începând din 2007 până acum.
PIB-ul Franţei a crescut cu 0,6% în 2017, iar cel al Spaniei cu 0,7%. Creşterea economică a Germaniei este estimată la 2,2% în 2017.
“Nu am spus că Bulgaria va fi automat următorul membru al zonei euro, dar merge în direcţia cea bună… Rata şomajului este în scădere, situaţia bugetară este puternică, Bulgaria a înregistrat progrese în eforturile de convergenţă. Încă nu este suficient, dar în privinţa convergenţei reale s-au înregistrat progrese”, a declarat Jean-Claude Juncker, citat de site-ul agenţiei Reuters.
Business Magazin vă propune o incursiune în statisticile băncii centrale care arată – într-un limbaj pretenţios, dar pe care vom încerca să-l explicăm – unde suntem noi, românii, faţă de locul în care se află clubul select al ţărilor care au moneda euro. În esenţă, teza bancherilor centrali este că mai întâi trebuie ca noi ”să ne facem bine“, pentru a ne integra în acel club, şi abia apoi să aşteptăm unele beneficii de pe urma integrării. Deocamdată, ”avem colesterolul 500, nu suntem antrenaţi, nu ştim încotro alergăm, dar pretindem să jucăm în Champions League, cot la cot cu campionii europeni“, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE, organizat recent la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu angajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.
Trebuie precizat că aceşti economişti nu au avut un ton de reproş sau de dojană la adresa românilor, nici ca populaţie, nici măcar la adresa clasei politice sau a elitelor, chiar şi atunci când au arătat cele mai ample decalaje dintre România şi zona euro. Ei şi-au propus doar să prezinte un tablou de bord al României actuale, pentru a-l compara cu cel al zonei euro actuale şi pentru a evidenţia, astfel, ce este de făcut pentru ca adoptarea monedei euro ”să nu ne sufoce“.
Statisticile BNR arată că între bogătaşii ţării şi cei mai săraci oameni, în România, se înregistrează decalaje de o asemenea magnitudine încât românii avuţi sunt de opt ori mai bogaţi decât cei năpăstuiţi. Acest ”opt“ este cea mai mare cifră din Europa, unde decalajul bogaţi versus săraci nu trece decât foarte rar de cifra cinci.
Alt decalaj este dat de raportul dintre veniturile celor din capitală şi veniturile oamenilor din restul acelei ţări. Şi aici România se regăseşte printre ţările cu cele mai mari prăpăstii sociale. Concret, în zona Bucureşti-Ilfov Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (”PIB/capita“) este de 3-4 ori mai mare decât în provincie (pentru comparaţie, în Germania este invers, adică provincia are venituri pe cap de locuitor mai mari decât capitala). Deficite similare cu ale României – capitală versus provincie – se mai întâlnesc doar în Slovacia. ”România este segregată: 12% din populaţie are PIB/capita în termenii parităţii puterii de cumpărare de 128% din media zonei euro, în timp ce 88% din populaţie are 44% din această medie“, au arătat reprezentanţii BNR.
ATENŢIE LA BUGETE!
Dezordinea din ograda românilor se regăseşte şi în bugetul familiilor, dar şi (mai ales) în bugetul statului. Pe scurt, cheltuim mai mult decât producem, lucru care în terminologia BNR se traduce în deficitele de cont curent şi bugetar. În plus, consumăm din import mai mult decât producem în plan intern, lucru care înseamnă ”deficitul balanţei comerciale“.
Dacă o gospodărie cheltuieşte mai mult decât încasează şi – cheltuind – consumă mai mult decât produce, rezultatul nu poate fi altul decât că intră într-o criză de bani şi că se află într-o îndatorare tot mai greu de suportat. Sau, în termenii BNR, având – simultan – şi un ”deficit al contului curent“, şi un ”deficit bugetar“, şi un ”deficit al balanţei comerciale“, nu putem să ne aşteptăm la nimic bun. Pentru comparaţie, gospodăriile din zona euro – pe medie, desigur – nici nu cheltuiesc mai mult decât încasează, nici nu consumă mai mult decât produc. Ce trebuie să facem noi, românii, pentru a ne alinia în clubul euro este, aşadar, evident.
Important este că toate aceste deficite (de cont curent, de buget şi de balanţă comercială) conduc la deprecierea leului, la supraîndatorarea ţării, la supraîncălzirea economiei (că ”ne comportăm ca o maşină care turează motoarele la maximum, dar nu are tracţiune“) şi, în final, la îndepărtarea României faţă de moneda euro.
Faţă de aceste decalaje, discursul băncii centrale este puţin diferit în raport cu tezele altor organizaţii. Concret, potrivit bancherilor centrali, este necesar ca fiecare român, în ograda şi în bugetul lui, în satul/oraşul lui, să îşi echilibreze finanţele şi abia apoi să aştepte de la clasa politică sau de la administraţia de stat o astfel de corecţie. Îndeobşte, românii aşteaptă ca administraţia să-şi corecteze deficitele şi abia apoi gopodăriile să urmeze acest exemplu, local sau naţional.
Într-una dintre prezentările bancherilor centrali s-a arătat că deficitul balanţei comerciale a fost de 8 miliarde de euro, iar explicaţia a fost nu doar aceea că importăm cu 8 miliarde de euro mai mult decât exportăm, ci şi că oferta internă a fost depăşită cu 8 miliarde de euro de cererea internă, lucru care a început deja să se vadă şi în cursul valutar (ceea ce ar trebui să ne pună în alertă).
Liderii Uniunii Europene vor discuta cu ocazia unui summit special, în decembrie, despre modalităţile de aprofundare a integrării în zona euro, a declarat Donald Tusk, citat de publicaţia EUObserver.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
Printre statele care au raportat creşteri ale costului orar al forţei de muncă se numără Ungaria (13%), Cehia (11,1%), Bulgaria (11%) şi Lituania (10,4%). O scădere a costului orar al forţei de muncă s-a înregistrat în Finlanda.
Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 1,8% în zona euro şi cu 2,2% în Uniunea Europeană în al doilea trimestru din 2017 faţă de acelaşi trimestru din 2016.
Citi’i mai multe pe www.mediafax.ro
Impactul uraganului Harvey i-a influenţat pe analişti să presupună că Rezerva Federală din Statele Unite nu va risca reducerea creşterii economice, iar temerile în legătură cu activităţile din Coreea de Nord i-au descurajat pe investitori.
Euro a crescut cu 15% faţă de dolar, anul acesta. Euro a crescut în ultimele luni, în condiţiile în care economia zonei euro se îmbunătăţeşte, iar pieţele anticipează că Banca Centrală Europeană ar putea începe să reducă din măsurile programului fiscal pe care l-a derulat pentru a soluţiona problemele generate de criza din zona euro şi de criza cauzată de îngheţarea creditelor de la finalul anului 2000.
Regimul de la Phenian a efectuat, marţi, un nou test balistic, lansând o rachetă înspre Marea de Est (Marea Japoniei), au anunţat autorităţile militare sud-coreene, potrivit site-ul agenţiei de ştiri The Associated Press.
În perioada aprilie-iunie 2017 faţă de perioada similară de anul trecut, cele mai mici creşteri ale economiei au fost raportate în Belgia (1,4%), Italia (1,5%), Finlanda şi Marea Britanie (1,7%), potrivit primelor estimări publicate de Eurostat.
În al doilea trimestru de anul acesta, comparativ cu primul trimestru, România a înregistrat a treia cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 1,6%, după Cehia (2,3%) şi Suedia (1,7%).
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,6% atât în zona euro, cât şi în UE în al doilea trimestru din 2017, comparativ cu trimestrul trecut.
În primul trimestru din 2017, PIB-ul a crescut cu 0,5% în ambele zone. Comparativ cu acelaşi trimestru de anul trecut, în al doilea trimestru, PIB-ul a crescut cu 2,2% în zona euro şi cu 2,3% în UE, după creşteri de 1,9%, respectiv 2,1% în perioada precedentă.
Şomajul a scăzut în toate cele 19 state din zona euro, cu excepţia Estoniei. Cele mai mici rate ale şomajului au fost înregistrate în Germania (3,8%) şi Malta (4,1%).
Grecia are cea mai mare rată a şomajului în zona euro, de 21,7%, deşi aceste cifre se referă la luna aprilie. Spania este ţara cu a doua cea mai mare rată a şomajului, aceasta scăzând de la 19,9% în iunie 2016 la 17,1%, luna trecută.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit raportului actualizat „Perspectiva Economică Mondială” („World Economic Outlook”), publicat luni, FMI susţine că Produsul Intern Brut (PIB) va creşte cu 3,5% în 2017 şi cu 3,6% în 2018, valori neschimbate faţă de cele din aprilie.
FMI şi-a redus prognoza pentru creşterea economică a Statelor Unite la 2,1% pentru 2017 şi 2018, de la 2,3%, respectiv 2,5%, în urmă cu trei luni. FMI şi-a revizuit prognozele, bazate pe programul de politică monetară al administraţiei Trump care ar fi urmat să genereze o creştere a economiei Statelor Unite, din cauza faptului că nici un detaliu nu a fost încă făcut public.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro