BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Semnalul care arată că războiul din Ucraina este departe de a se termina. Ce a declarat Putin în urmă cu puţin timp

    Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut o stimulare a producţiei de arme în ţară, semnalând că Rusia ar putea să continue invazia în Ucraina pe termen lung.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut o stimulare a producţiei de arme în ţară, semnalând că Rusia ar putea să continue invazia în Ucraina pe termen lung.

    Vorbind marţi la o reuniune privind dezvoltarea industriei de apărare, Putin a declarat că “organizaţiile complexului industrial de apărare trebuie să asigure livrarea armelor şi echipamentelor necesare trupelor, cât mai curând posibil”, apoi a adăugat:
    “Este necesar să creştem capacităţile de producţie în cel mai scurt timp posibil, să maximizăm încărcătura echipamentelor, să optimizăm ciclurile tehnologice şi, fără a compromite calitatea, să reducem timpul de producţie”, potrivit unei traduceri realizate de NBC News.

    Declaraţiile vin după ce în ultimele săptămâni trupele ruse au înregistrat o serie de înfrângeri în zona de Nord Est. Ucraina a reuşit să recucerească o serie de oraşe importante.

  • Primul comentariu al lui Putin după înfrângerile din est. El ameninţă Ucraina: Războiul poate deveni mai serios

    Preşedintele Vladimir Putin a respins vineri cu un zâmbet răutăcios contraofensiva fulgerătoare a Ucrainei, dar a avertizat că Rusia va răspunde mai energic dacă trupele sale vor fi supuse la presiuni suplimentare.
    Vorbind după un summit al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai în oraşul uzbec Samarkand, Putin a prezentat invazia ca fiind un pas necesar pentru a preveni ceea ce el a spus că este un complot occidental pentru a dezbina Rusia, conform Reuters.
    Moscova, a spus el, nu se grăbeşte în Ucraina. Iar obiectivele sale au rămas neschimbate.
    “Autorităţile de la Kiev au anunţat că au lansat şi desfăşoară o operaţiune activă de contraofensivă. Ei bine, să vedem cum evoluează, cum se termină”, a spus Putin zâmbind.
    A fost primul său comentariu public cu privire la retragerea forţelor sale în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei, în urmă cu o săptămână, care a provocat critici publice neobişnuit de puternice din partea politicienilor ruşi.
    Ca răspuns, Rusia a lovit infrastructura ucraineană – inclusiv un baraj de acumulare şi alimentări cu energie electrică – iar Putin a spus că aceste atacuri s-ar putea înrăutăţi.
    “Recent, forţele armate ruse au aplicat câteva lovituri sensibile. Să presupunem că sunt un avertisment. Dacă situaţia continuă să evolueze astfel, atunci răspunsul va fi mai serios”, a spus el. Putin a mai spus că Rusia preia treptat controlul asupra unor noi zone din Ucraina.
    Întrebat dacă ceea ce el numeşte “operaţiunea militară specială” are nevoie de o corecţie, el a spus: “Planul nu este supus ajustării”.
    “Statul Major General consideră că un lucru este important, altul secundar – dar sarcina principală rămâne neschimbată, iar aceasta este pusă în aplicare”, a spus Putin. “Obiectivul principal este eliberarea întregului teritoriu al Donbasului”.
    Donbasul cuprinde două provincii din estul Ucrainei, în mare parte vorbitoare de limbă rusă – Lugansk, care se află acum în totalitate sub controlul forţelor separatiste ruse şi susţinute de acestea, şi Doneţk, pe care acestea o controlează parţial.
    Cu toate acestea, Rusia ocupă în prezent aproximativ o cincime din Ucraina în total, inclusiv o mare parte din provinciile sudice Zaporojie  şi Herson, pe lângă Crimeea, pe care a confiscat-o în 2014 şi pe care o consideră parte a Rusiei.

  • Vladimir Putin s-a trezit prins între două războaie în Europa: Armenia solicită sprijin militar din partea Rusiei în conflictul cu Azerbaidjan

    Armenia solicită sprijin militar Rusiei în conflictul izbuncit la graniţă cu Azerbaidjan, după ce luptele au făcut zeci de victime. Prinsă deja într-un război pe teritorul Europei, Rusia încearcă să stabilească un acord de încetare a focului între cele două ţări, scrie TheMoscowTimes.

    După schimburile de focuri în zona regiunii disuptate Nagorno-Karabah, cei doi rivali istorici s-au acuzat reciproc pentru începerea luptelor. Potrivit premierului armean Nikol Pashinyan, conflictul a izbucnit în miezul nopţii şi s-a soldat cu cel puţin 49 de morţi.

    Administraţia de la Erevan a acuzat Azerbaidjanul că „încearcă să avanseze” în interiorul teritoriului armean şi a declarat că asistenţa militară din partea Moscovei a fost solicitată.

    „Ne aşteptăm ca în urma medierii ruseşti acordul de încetare a focului să fie respectat în totalitate”, au declarat reprezenanţii Ministerului de Externe din Armenia.

    Suren Papikyan, ministrul armean al Apărării, şi omologul său rus Serghei Shoigu au comunicat la telefon şi au convenit asupra unor „măsuri comune pentru stabilizarea situaţiei”, potrivit Ministerului Apărării de la Everan.

    Consiliul de securitate al Armeniei, condus de prim-ministrul şi preşedintele republicii din Caucaz, s-a reunit pentru a invoca un tratat de asistenţă şi cooperare reciprocă cu Rusia, care prevede o apărare comună şi asistenţă militară în caz de agresiune împotriva semnatarilor.

    Armenia susţine că în cazul acestei probleme se va adresa Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (un asamblu de şase foste republici sovietice – n.r. ), dar şi Consilului de Securitate al ONU, pentru a gestiona criza.

    Consiliul permanent al OTSC a organizat recent o reuniune de urgenţă pentru a discuta despre problema de la graniţă.

    Pe fondul violenţelor, ministrul armean al Apărării s-a adresat atât lui Vladimir Putin cât şi altor şefi de stat şi oficiali de rang înalt printre care se numără Emanuel Macron şi Antony Blinken.

    Episodul de la graniţa celor două ţări este cel mai recent dintr-o serie de schimburi de focuri care au început după sfârşitul războiului dintre Armenia şi Azerbaidjan din 2020. La baza violenţelor se află regiunea disputată Nagrono-Karabah.

    Oficialii armeni susţin că violenţele au început pe fondul războiului dintre Rusia şi Ucraina, dar şi din cauza presei azere care încearcă să pună într-o lumină proastă cele 2.000 de trupe de menţinere a păcii staţionate în regiunea disputată.

    Războiul din Ucraina a alimentat zvonurile potrivit cărora Rusia cheamă înapoi o parte din forţele de menţinere a păcii pentru a le folosi în propriul război. Mai mult, invazia Ucrainei a contribuit la escaladarea tensiunilor din Nagorno-Karabah, acolo unde acordurile de încetare a focului sunt des încălcate.

    Războiul izbucnit între cele două state în 2020 s-a soldat cu 6.500 de victime şi cu o încetare a focului mediată de Rusia.

    În cadrul acordului, Armenia a cedat teritorii pe care le controla de decenii, iar Moscova a trimis un contingent format din 2.000 de trupe de menţinere a păcii pentru supravegherea firavului armistiţiu.

    Şefii de stat ale celor două naţiuni au discutat problema în mai la Bruxelles şi au convenit să „avanseze discuţiile” privind un viitor tratat de pace.

  • Un parteneriat „fără limite”: Rusia şi China vor să colaboreze pentru a duce ordinea globală „într-o direcţie justă şi rezonabilă”

    China este dispusă să colaboreze cu Rusia pentru a duce ordinea globală „într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă”, a spus principalul diplomat al Beijingului, subliniind profunzimea legăturilor dintre cele două naţiuni, raportează Bloomberg.

    Sub îndrumarea preşedintelui Xi Jinping şi a preşedintelui Vladimir Putin, „relaţia dintre cele două ţări a fost întotdeauna pe drumul cel bun şi ambele părţi se susţin reciproc cu fermitate în probleme legate de interesele lor fundamentale”, a declarat Yang Jiechi ambasadorului rus Andrey Denisov în cadrul unei întâlniri de luni de la Beijing.

    „Partea chineză este dispusă să colaboreze cu partea rusă pentru a susţine în mod continuu cooperarea strategică la nivel înalt între cele două ţări, pentru a proteja interesele comune şi pentru a promova dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie justă şi rezonabilă”, a declarat Yang, potrivit Ministerului de Externe.

    Xi plănuieşte să călătorească în Kazahstan şi Uzbekistan săptămâna aceasta, marcând prima sa călătorie în străinătate de la începutul pandemiei în urmă cu doi ani. Uzbekistanul găzduieşte joi şi vineri summitul Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, oferindu-i şansa de a-l întâlni personal pe Putin, pentru prima dată de când Moscova a început invadarea Ucrainei în februarie.

    China a încercat să se prezinte ca un partid neutru în războiul Rusiei, în ciuda declaraţiei lui Xi despre parteneriatul „fără limite” cu Putin. Deşi Beijingul nu a criticat în mod explicit războiul, liderii săi au evitat, de asemenea, să ofere Rusiei scutire de sancţiuni sau provizii militare.

    Exporturile chineze de maşini, televizoare şi smartphone-uri au ajutat Rusia să umple golul din sectoarele în cauză atunci când mărcile străine au părăsit ţara. În al doilea trimestru, 81% din importurile de maşini noi din Rusia au fost chinezeşti, iar Xiaomi Corp. a fost cel mai bine vândut producător de smartphone-uri din Rusia.

    Rusia vrea să cumpere milioane de rachete şi obuze de artilerie din Coreea de Nord pentru război, au spus oficialii americani, un semn că sancţiunile internaţionale forţează Moscova să caute ajutor de la vecinul mai mic şi mai sărac al naţiunii.

    Întâlnirea Xi-Putin ar putea completa valul de activitate diplomatică dintre Beijing şi Moscova din ultimele săptămâni. China şi India au participat la un program de exerciţii militare majore din Orientul Îndepărtat al Rusiei, în timp ce oficialul nr. 3 al Beijingului, Li Zhanshu, a vorbit în persoană la cel de-al şaptelea Forum Economic de la Vladivostok de săptămâna trecută.

  • Vladimir Putin, minţit în legătură cu „operaţiunea militară specială”? Un apropiat de-al său aruncă bomba

    Temutul Ramzav Kadîrov dă de înţeles că şeful Rusiei nu cunoaşte situaţia din teren.

    Fisuri în regimul de forţă al Rusiei, pe fondul pierderilor pe teren înregistrate în teren de armata lui Vladimir Putin, urmare a contraofensivei ucrainene.

    Cecenul Ramzan Kadîrov avertizează, pe un ton (cum altfel?) ameninţător: „Prea multe greşeli. Dacă nu schimbaţi imediat în operaţiunea militară specială, va trebui să mă duc la Putin şi să explic situaţia de pe teren”.

    Este mesajul transmis pe Telegram de unul dintre liderii miliţiilor informale ale lui Putin. El sugerează că Ţarul nu cunoaşte în amănunt situaţia reală din luptă.

    Dar există destui care cred că liderul cecen este folosit de Kremlin pentru a-i avertiza pe comandanţii ruşi din Ucraina că răbdarea lui Putin s-a terminat.

  • Elon Musk a vrut să „încetinească” achiziţia Twitter de frica războiului: „Nu va avea sens să cumpărăm Twitter dacă ne îndreptăm spre al Treilea Război Mondial”

    Elon Musk a vrut să „încetinească” achiziţia Twitter de 44 de miliarde de dolari la câteva luni după ce Rusia a invadat Ucraina, spunând într-o serie de mesaje private că nu ar avea sens cumpărarea platformei „dacă ne îndreptăm către cel de-al Treilea Război Mondial”, relatează Business Insider.

    Aceste texte au ieşit la iveală, marţi, într-o audiere despre respingerea unui proces din octombrie pentru acordul lui Musk de cumpărare a Twitter.

    Mesajele text au fost trimise pe 8 mai unui bancher de la Morgan Stanley, care finanţează o parte din afacerea lui Musk. În aceste texte, miliardarul a citat şi un discurs al preşedintelui rus Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a ţinut un discurs pe 9 mai pentru aniversarea a 77 de ani de la victoria Aliaţilor asupra Germaniei naziste, unde a spus că invazia Ucrainei este „singura decizie corectă”, susţinând fără temei că Occidentul „se pregăteşte pentru invadarea Rusiei”.

    „Să încetinim doar câteva zile”, a spus avocatul Twitter, citind mesajele lui Musk în timpul audierii. „Discursul lui Putin de mâine este foarte important. Nu va avea sens să cumpărăm Twitter dacă ne îndreptăm spre al Treilea Război Mondial”.

    Unul dintre avocaţii lui Musk, Alex Spiro de la Skadden Arps, a declarat că modul în care au fost caracterizate textele în instanţă a fost „o prostie totală”. Textul complet va fi ataşat şi depus la dosarul instanţei săptămâna viitoare.

    Miliardarul a semnat un acord în aprilie pentru a cumpăra platforma social media. Când Musk a spus că renunţă la înţelegere în iulie, Twitter l-a dat în judecată aproape imediat pentru a pune a-l determina să încheie acordul la preţul convenit de 44 de miliarde de dolari. 

    Echipa juridică a CEO-ului Tesla susţine că Twitter l-a indus în eroare intenţionat cu privire la numărul de utilizatori şi de conturi de spam de pe platformă, ceea ce reprezintă o fraudă şi o încălcare a contractului.

  • Vladimir Putin lansează de pe tronul Kremlinului un avertisment îngrijorător: Rusia va deveni şi mai puternică după război. Nu am pierdut şi nu vom pierde

    Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va ieşi şi mai puternică după invazia din Ucraina. În acelaşi discurs, liderul de la Kremlin a criticat vehement „iureşul sancţiunilor” americane şi europene, care au venit ca răspuns la război, scrie Bloomberg.

    „Sunt sigur că nu am pierdut nimic şi nu vom pierde nimic. Vom câştiga consolidarea suveranităţii noastre”, a spus Putin în cadrul Forumului Economic Estic din Vladivistok.

    SUA şi aliaţii săi estimează că pierderile în rândul trupelor ruse sunt de ordinul zecilor de mii şi totdată că Rusia a pierdut cantiăţi uriaşe de echipament militar, de la începutul învaziei şi până în prezent.

    De la începutul războiului, Rusia s-a confruntat cu o avalanşă de sancţiuni internaţionale care îi împing economia către recesiune, pe fondul companiilor internaţionale care au plecat din ţară, dar şi pe fondul unei interdicţii privind importul de tehnologie occidentală.

    SUA şi Europa au oferit ajutor militar şi financiar Ucrainei în valoare de miliarde de dolari, care au permis ucrainenilor să ţină piept şi să respingă trupele lui Putin.

    „Epidemia a fost înlocuită de alte provocări, de natură globală care ameninţă întreaga lume. Mă refer la sancţiunile Occidentului şi la încercările sale de a impune un anumit control asupra altor ţări. Este imposibil să izolezi Rusia. Totuşi înţelegem riscurile şi pericolul reprezentat de Occident şi trebuie să fim atenţi” a mai declarat Vladimir Putin în cadrul Forumului.

    La eveniment au participat şi înalţi oficiali din China, dar şi prim-ministrul Mongoliei şi al Armeniei. Scopul Forumului a fost punerea pe masă a oportunităţilor de investiţii în estul extrem al Rusiei.

    Preşedintele chinez Xi Jinping se va întâlni cu omologul său rus săptămâna viitoare, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina.

    Atacul lui Vladimir Putin la adresa sancţiunilor internaţionale a venit la o zi după ce un raport intern confidenţial al guvernului rus a indicat faptul că ţara s-ar putea confrunta cu o recesiune gravă şi de lungă durtată pe măsură ce efectele sancţiunilor încep să apară.

    Documentul conturează un tablou mult mai sumbru decât cel prezentat cu zâmbetul pe buze de oficialii ruşi.

    Liderul rus a ţinut să precizeze că Rusia nu foloseşte energia ca pe o armă şi a apărat decizia privind închiderea Nord Stream, invocând în acest scop sancţiunile ca o cauză directă a acestei hotărâri.

    Închiderea Nord Stream a acutizat criza energetică din Europa şi a dus la o creştere bruscă a preţurilor la energie, deoarece guvernele europene s-au grăbit să vină cu o serie de măsuri de urgenţă cu ajutorul cărora Europa să poată trece cu bine prin iarnă.

     

  • Putin se teme pentru securitatea lui. Kremlinul a pus condiţiile pentru ca şeful Rusiei să participe la G20

    Toţi factorii, inclusiv securitatea, vor fi evaluaţi înainte de a decide dacă preşedintele rus Vladimir Putin va participa la summitul G20, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

    „Pentru a decide formatul participării noastre, în ciuda faptului că există o invitaţie la cel mai înalt nivel, pentru care suntem recunoscători ţării gazdă a următorului summit, toţi factorii vor fi luaţi în considerare, inclusiv securitatea, desigur”, a spus el într-un interviu pentru un radiodifuzor rus, relatează agenţia rusă Ria Novosti.

    Summitul liderilor G20 va avea loc la Bali în noiembrie. Iniţial, Statele Unite, Canada şi multe alte ţări occidentale au propus excluderea Rusiei, dar nu a existat un acord.

    Decisă să păstreze unitatea G20, Indonezia l-a invitat la întâlnire atât pe preşedintele rus, cât şi pe cel ucrainean, Volodimir Zelensky, a cărui ţară nu este inclusă în plen.

  • Fiorosul Kadîrov a făcut anunţul care îl face să tremure pe aliatul său, Putin

    Preşedintele republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, a declarat că „merita pe deplin o vacanţă pe o perioadă lungă şi nedeterminată”, fără a preciza dacă va demisiona de la conducerea regiunii, iar asta îi dă palpitaţii lui Putin, care are în temutul lider un aliat de nădejde.
     
    Într-un filmuleţ postat pe Telegram şi însoţit de câteva rânduri, bărbatul considerat a fi apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin şi acuzat de diverse ONG-uri pentru persecutarea minorităţilor, a declarat că nu este apreciat „de actualii şefi ai instituţiilor din Federaţia Rusă”. Apoi, anunţul: „Cred că am meritat pe deplin o vacanţă pentru o perioadă lungă şi nedeterminată”.

    În trecut, Kadîrov a evocat deja un posibil pas înapoi ca lider al Ceceniei, dar a rămas în postul său. „Sunt sceptic. În trecut, el a spus aceleaşi lucruri”, a comentat expertul caucazist Ivan Klyszcz, citat de Radio Europa Liberă. „De obicei, aceste declaraţii vin atunci când vrea să obţină ceva de la Putin, măcar o expresie publică de susţinere”, a adăugat expertul.

    Potrivit altor analişti, momentul acestei declaraţii este cel puţin neobişnuit. Anton Barbaşin, directorul editorial al site-ului de analize Riddle Russia, a calificat momentul „particular”.

    „Dacă ceea ce tocmai a spus Kadîrov este adevărat şi se retrage voluntar, ar fi fără precedent. Ceva la care literalmente nimeni nu se aştepta”, a spus el pe Twitter.

    Dacă ar demisiona Kadîrov, Putin ar pierde una aliat de nădejde în războiul din Ucraina, ştiut fiind că oamenii lui au luptat alături de ruşi.

     

  • Putin a semnat decretul care dă fiori lumii întregi! Incredibil cât de puternică a devenit armata rusă

    Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a emis, joi, un decret prin care suplimentează numărul militarilor armatei ruse, anunţă Kremlinul, conform cotidianului Le Monde.

    Noul decret va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Efectivele militare ruse vor fi suplimentate până la nivelul de două milioane, de la 1,9 milioane, cât a fost nivelul stabilit printr-un decret emis în 2017.

    Decizia a fost luată în contextul invaziei militare în Ucraina, numită de Rusia “operaţiune militară specială”. Ofensiva militară rusă, lansată în urmă cu şase luni, a generat pierderi umane şi materiale semnificative pentru armata rusă.

    De câteva luni, operaţiunile militare ale Rusiei se concentrează în regiunile din sudul şi estul Ucrainei, iar Kremlinul a evitat să ordone mobilizarea generală.