BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Câţi bani câştigă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski împreună cu familia sa

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski împreună cu familia sa a câştigat aproximativ 300.000 de lire sterline în doi ani. Liderul ucrainean şi-a publicat veniturile realizate în 2021 şi 2022. Zelenski promovează astfel transparenţa în rândul politicienilor ucraineni.

    Volodimir Zelenski şi familia sa au câştigat aproximativ 300.000 de lire sterline în doi ani

    Volodimir Zelenski şi familia sa au câştigat 3,7 milioane de grivne în 2022, echivalentul a 76.775 de lire sterline. În 2021, cu un an înainte de război, familia Zelenski a câştigat 10,8 milioane de grivne (224.083 de lire sterline). Cifra din 2021 include venituri din vânzarea unor obligaţiuni guvernamentale, potrivit Sky News.

    Veniturile din 2022 au scăzut deoarece Zelenski a câştigat mai puţin din chirii. El deţine proprietăţi imobiliare pe care nu le-a mai putut închiria din cauza izbucnirii războiului.

    Zelenski le-a cerut oficialilor ucraineni să-şi dezvăluie veniturile pentru a creşte transparenţa şi a elimina corupţia, în timp ce Ucraina încearcă să îndeplinească cerinţele stricte pentru aderarea la Uniunea Europeană.

  • Bursă. Hidroelectrica estimează un profit istoric de 6 mld. lei anul trecut. Bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2024 implică însă o scădere de 20%

    Producătorul de energie electrică verde Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a inclus în bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2024 un rezultat net preliminat de 6,02 miliarde de lei anul trecut, un maxim istoric, în creştere cu 50% faţă de anul precedent, când profitul a atins 4 miliarde de lei.

    BVC-ul publicat astăzi indică un profit net de 4,83 miliarde de lei la finele actualului an, adică o scădere de 20% faţă de 2023. Prin comparaţie cu 2022, evoluţia ar consta într-o creştere de circa 20%.

    Veniturile preliminate pe 2023 ar ajunge la 12,5 miliarde de lei,  cu 26% mai mult decât în anul anterior. Apoi, în 2024, veniturile ar atinge 10,9 miliarde de lei, deci un minus de 12,8% an/an.

    Conform BVC-ului, compania de stat ar urma să vândă energie de 15,91 TWh în 2023, energia vândută din producţie însumând 14,81 TWh. Per total, cheltuielile ar fi de 5,03 miliarde de lei, dintre care cheltuielile cu apa ar reprezenta peste 500 de milioane de lei. Pentru dezvoltare, producătorul a alocat suma de 219 milioane de lei anul acesta.

    „Veniturile din activitatea de furnizare sunt prognozate la 3.139.944 mii lei, reprezentând o cantitate de 6,004 TWh, similara cantităţii de energie electrică vândută în anul 2023.Diminuarea veniturilor  din activitatea de furnizare se datorează estimării unui preţ mediu de vânzare al energiei electrice în scădere în 2024 comparativ cu preţul mediu preliminat al anului 2023”, scriu reprezentanţii Hidro.

    În primele nouă luni de anul trecut, Hidro a avut un profit net de 5,2 miliarde de lei, plus 42%, şi venituri de 9,6 miliarde de lei, în urcare cu 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Societatea va publica raportul financiar preliminar din 2023 în data de 27 februarie.

    Scăderea estimată a veniturilor pe 2024„ rezultă în principal din diminuarea cantităţii prognozate a fi produsă în cursul anului 2024 comparativ cu anul 2023, când a fost înregistrată cea mai ridicată producţie de energie electrică din ultimii 6 ani, scădere parţial compensată de estimarea unui preţ mediu de vânzare a energiei electrice în creştere cu 2% faţă de preţul mediu preliminat pentru anul 2023.”

    Acţiunile H2O  se tranzacţionează în scădere cu 5,5% anul acesta şi în creştere cu 8,2% în ultimele şase luni, la o capitalizare de 54,4 miliarde de lei. În aceleaşi perioade, indicele de referinţă BET afişează dinamici de minus 1,6%, respectiv plus 15,3%.

     

     

     

     

  • România a avut în perioada ianuarie-noiembrie 2023 un deficit de cont curent de 20,2 miliarde euro, în scădere cu 17%. Investiţiile străine directe s-au redus cu 34%, la 6,31 miliarde euro

    România a avut în perioada ianuarie-noiembrie 2023 un deficit de cont curent de 20,2 miliarde euro, comparativ cu 24,3 miliarde euro în perioada similară din 2022, după ce deficitul din comerţul internaţional cu bunuri s-a redus cu 3,5 miliarde euro, iar balanţa serviciilor a avut un excedent în creştere cu 552 milioane euro, arată datele BNR publicate vineri.

    În acelaşi timp, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 320 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 251 milioane euro

    Cel mai mare deficit rămâne în continuare la balanţa bunurilor, cu un minus de 25,5 miliarde euro, în timp ce pe zona de servicii România are un excedent de 12,9 miliarde euro, sustinut mai ales de zona de transport, cu un plus de 5,4 milairde euro, urmată de  serviciile de telecomunicaţii,  informatice şi informaţionale, cu un excedent de 5,3 miliarde euro.

    Turismul şi călătoriilor rămân pe deficit, cu un minus de 3,4 miliarde euro, în creştere faţă 2,7 miliarde euro în ianurie-noiembrie 2022.

    Balanţa veniturilor primare, care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii), impozite, subvenţii, a înregistrat după primele 11 luni ale anului un deficit de 7,8 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice,  a înregistrat un excedent de 966 milioane euro.

    Investiţiile străine directe au însumat 6,31 miliarde euro (comparativ cu  9,54 miliarde euro în perioada ianuarie – noiembrie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,99 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 317 milioane euro.

     

  • Veniturile medii lunare ale unei gospodării au fost în T3/2023 de 7.301 lei, în creştere cu 9,5% fată de perioada similară din 2022, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 10,6%, la o medie de 6.432 lei

    Veniturile medii lunare ale unei gospodării au fost în T3/2023 de 7.301 lei, în creştere cu 9,5% fată de perioada similară din 2022, în timp ce cheltuielile s-au majorat în acelaşi interval cu 10,6%, la o medie de 6.432 lei, arată datele INS publicate miercuri.

    Calculat pentru o persoană, venitul mediu lunar a fost de 2918 lei, în creştere cu 9,6%, iar cheltuielile de 2571 lei, în creştere cu 10,7% fată de T3/2022.

    Cheltuielile medii lunare reprezintă circa 88% din venituri.

    Fată de T2/2023, în trimestrul trei venitul mediu pe gospodărie s-a majorat cu 5,7%, iar pe persoană cu 5,3%.

    La nivel national, veniturile băneşti se ridică la 6829 lei lunar pe o gospodărie (2729 lei pe o persoană) în creştere cu 6,3 % faţă de trimestrul II 2023, iar veniturile în natură de 472 lei lunar pe gospodărie (189 lei pe o persoană), în scădere cu 2,3% faţă de trimestrul II 2023.

    Ca structură, în totalul veniturilor, salariile  şi celelalte venituri asociate lor au o pondere de 69%, respectiv  5034 lei lunar pe o gospodărie.

    De asemenea, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale, de 1403 lei lunar (19,2% în trimestrul III 2023, respectiv, 20,8% în trimestrul II 2023 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (6,5% în trimestrul III 2023, respectiv, 7% în trimestrul II 2023), formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,5% atât în trimestrul III 2023, cât şi în trimestrul II 2023) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,0% în trimestrul III 2023, respectiv, 5,5% în trimestrul II 2023).

    În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, în mediul urban, venitul mediu lunar pe o gospodărie a fost de 8.005 lei, de 1,2 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 3.444 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

    În ceea ce priveşte cheltuielile, cele băneşti au fost de 6071 lei pe o gospodărie (2426 lei pe o persoană), mai mari cu 8,6% faţă de trimestrul II 2023.

    Din cei 6.071 lei, 63% (3.734 lei) au reprezentat consum pentru alimente, servicii şi produse nealimentare, 32% (2.053 lei) au fost alocati pentru impozite şi taxe, iar 0,4% ( 27 de lei) pentru investitii.

    Contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii, în trimestrul III 2023, a fost, în medie, de 361 lei lunar pe o gospodărie (144 lei pe o persoană), în scădere cu 4,9% faţă de trimestrul II 2023.

    În mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6909 lei, mai mari de 1,2 ori decât în mediul rural.

    Aceasta înseamnă că o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2973 lei lunar, de 1,4 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.

    Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 35,3% în cheltuielile totale, cu 8,5 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost de 9,7% în cheltuielile totale, de 3,3 ori mai mare decât în mediul urban.

     

     

    Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1352 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (33,6%).

    Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 533 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 13,3%, de cele pentru transport în valoare de 370 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 9,2% în cheltuielile totale de consum medii lunare şi de cheltuielile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte în valoare de 290 lei pe o gospodărie precum şi de cheltuielile pentru băuturile alcoolice şi tutun în valoare fiecare de 289 lei pe o gospodărie, cu ponderi în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,2% fiecare.

    Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor gospodăriilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie de 8 lei pe o gospodărie (0,2% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

     

     

  • Măsurile de combatere a evaziunii fiscale adoptate de guvern la final de 2023: ce trebuie să ştie companiile

    Guvernul a adoptat, la final de 2023, mai multe măsuri fiscale, printre care şi unele pentru combaterea evaziunii fiscale. Recent, compania de consultanţă şi audit KPMG a publicat o sinteză a acestor modificări fiscale pe reţeaua de networking LinkedIn. Principalele modificări fiscale pentru combaterea evaziunii fiscale vizează regimul microîntreprinderilor, operaţiuni cu TVA, e-Factura şi recuperarea pierderilor fiscale.

    Cele mai importante prevederi în vederea combaterii evaziunii fiscale, enumarate de KPMG:

    Despre contribuţii sociale:

    Prevederile referitoare la obligaţia de calcul, reţinere, declarare şi plată a contribuţiilor sociale obligatorii, datorate potrivit legii în cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi, se extind asupra oricărui tip de venituri în bani şi/sau în natură primite de la terţi în baza contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi;

    Microîntreprinderi:

    Nu se mai pot deţine 3 microîntreprinderi, aşa cum era stabilit regimul curent, prin Codul fiscal;

    • Pentru a putea aplica sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, este obligatoriu ca până la 31 martie 2024, contribuabilul să aibă depuse situaţiile financiare la zi;

    • Începând cu 2024, limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de microîntreprindere cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta;

    TVA:

    • Ordonanţa introduce limitarea deductibilităţii TVA pentru cumpărarea, închirierea sau leasing-ul de clădiri/spaţii de locuit, situate în zone rezidenţiale sau în blocuri de locuinţe, precum şi TVA aferentă cheltuielilor legate de acestea;

    • Se elimină posibilitatea de a aplica taxarea inversă pentru TVA datorat la import pentru acele persoane care deţin autorizaţia de operator economic autorizat;

    E-factura:

    • Se introduce un termen de raportare pentru facturile emise în relaţia B2B valabil începând cu 01.07.2024 – 5 zile calendaristice;

    • Nerespectarea de către emitentul facturii a obligaţiei de transmitere prin intermediul sistemului va fi sancţionată cu o amendă egală cu 15% din valoarea facturii;

     

    • Transmiterea cu întârziere a facturilor emise (peste termenul de 5 zile calendaristice) se va sancţiona cu amendă în funcţie de tipul contribuabilului;

    Alte măsuri:

    • Se reintroduce cota forfetară în cazul determinării venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor. Astfel, venitul anual din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de 20%;

    • Pierderile fiscale înregistrate din activităţi independente din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, se vor reporta şi compensa în limita a 70% din veniturile nete anuale, obţinute din aceeaşi sursă de venit în următorii 5 ani fiscali consecutivi. Legislaţia actuală ar fi permis posibilitatea reportării şi compensării integrale în următorii 7 ani;

    Ioana Arsenie, consultant fiscal şi strateg financiar la compania de consultanţă şi audit Trusted Advisor, a transmis de asemenea un punct de vedere privitor la ce trebuie să ştie mediul de business despre modificările care vizează combaterea evaziunii fiscale:

    „La nivelul IMM-urilor aceste masuri atrag atentia asupra nevoii de digitalizare si control asupra proceselor din departamentele financiar-contabile si suport.

    Mai mult, functia contabila se repozitioneaza si preia modelul multinationalelor, intrucat este nevoie sa fie mapate alerte si sa fie foarte bine documentate tranzactiile. 

    Principalele aspecte vizate sunt e-factura, TVA-ul si fiscalizarea caselor de marcat.

    Stabilirea intentiei in procesul de control si stabilire a evaziunii fiscale devine un subiect sensibil in situatia in care sistemele informatice nu sunt integrate si corect configurate in raport cu fluxurile operationale.

    Toate acestea cresc nivelul de exigenta pentru IMM-uri, dar si pentru firmele de consultanta si contabilitate.”

  • Măsurile de combatere a evaziunii fiscale adoptate de guvern la final de 2023: ce trebuie să ştie companiile

    Guvernul a adoptat, la final de 2023, mai multe măsuri fiscale, printre care şi unele pentru combaterea evaziunii fiscale. Recent, compania de consultanţă şi audit KPMG a publicat o sinteză a acestor modificări fiscale pe reţeaua de networking LinkedIn. Principalele modificări fiscale pentru combaterea evaziunii fiscale vizează regimul microîntreprinderilor, operaţiuni cu TVA, e-Factura şi recuperarea pierderilor fiscale.

    Cele mai importante prevederi în vederea combaterii evaziunii fiscale, enumarate de KPMG:

    Despre contribuţii sociale:

    Prevederile referitoare la obligaţia de calcul, reţinere, declarare şi plată a contribuţiilor sociale obligatorii, datorate potrivit legii în cazul avantajelor în bani şi/sau în natură primite de la terţi, se extind asupra oricărui tip de venituri în bani şi/sau în natură primite de la terţi în baza contractului individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege ori a unei relaţii contractuale între părţi;

    Microîntreprinderi:

    Nu se mai pot deţine 3 microîntreprinderi, aşa cum era stabilit regimul curent, prin Codul fiscal;

    • Pentru a putea aplica sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, este obligatoriu ca până la 31 martie 2024, contribuabilul să aibă depuse situaţiile financiare la zi;

    • Începând cu 2024, limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de microîntreprindere cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta;

    TVA:

    • Ordonanţa introduce limitarea deductibilităţii TVA pentru cumpărarea, închirierea sau leasing-ul de clădiri/spaţii de locuit, situate în zone rezidenţiale sau în blocuri de locuinţe, precum şi TVA aferentă cheltuielilor legate de acestea;

    • Se elimină posibilitatea de a aplica taxarea inversă pentru TVA datorat la import pentru acele persoane care deţin autorizaţia de operator economic autorizat;

    E-factura:

    • Se introduce un termen de raportare pentru facturile emise în relaţia B2B valabil începând cu 01.07.2024 – 5 zile calendaristice;

    • Nerespectarea de către emitentul facturii a obligaţiei de transmitere prin intermediul sistemului va fi sancţionată cu o amendă egală cu 15% din valoarea facturii;

     

    • Transmiterea cu întârziere a facturilor emise (peste termenul de 5 zile calendaristice) se va sancţiona cu amendă în funcţie de tipul contribuabilului;

    Alte măsuri:

    • Se reintroduce cota forfetară în cazul determinării venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor. Astfel, venitul anual din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de 20%;

    • Pierderile fiscale înregistrate din activităţi independente din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, se vor reporta şi compensa în limita a 70% din veniturile nete anuale, obţinute din aceeaşi sursă de venit în următorii 5 ani fiscali consecutivi. Legislaţia actuală ar fi permis posibilitatea reportării şi compensării integrale în următorii 7 ani;

    Ioana Arsenie, consultant fiscal şi strateg financiar la compania de consultanţă şi audit Trusted Advisor, a transmis de asemenea un punct de vedere privitor la ce trebuie să ştie mediul de business despre modificările care vizează combaterea evaziunii fiscale:

    „La nivelul IMM-urilor aceste masuri atrag atentia asupra nevoii de digitalizare si control asupra proceselor din departamentele financiar-contabile si suport.

    Mai mult, functia contabila se repozitioneaza si preia modelul multinationalelor, intrucat este nevoie sa fie mapate alerte si sa fie foarte bine documentate tranzactiile. 

    Principalele aspecte vizate sunt e-factura, TVA-ul si fiscalizarea caselor de marcat.

    Stabilirea intentiei in procesul de control si stabilire a evaziunii fiscale devine un subiect sensibil in situatia in care sistemele informatice nu sunt integrate si corect configurate in raport cu fluxurile operationale.

    Toate acestea cresc nivelul de exigenta pentru IMM-uri, dar si pentru firmele de consultanta si contabilitate.”

  • Polonezii de la Amrest păstrează franciza Starbucks pe piaţa din România pentru încă cinci ani. Ce taxe plătesc către gigantul american pentru a putea dezvolta brandul?

    ♦ Pentru a deveni francizatul brandului american de cafenele Starbucks, Amrest a plătit o taxă iniţală de 25.000 de dolari, la care se adaugă un royalty fee, care este echivalentul a 6% din vânzări ♦ Suplimentar, polonezii plătesc şi o taxă de marketing, însă ei nu dezvăluie suma, vorbind de o „valoare agreată în fiecare an“ ♦ La venituri de 179 mil. lei în 2022, doar royalty fee-ul este de aproape 11 mil. lei, conform calculelor ZF.

    Grupul polonez Amrest păstrează franciza Starbucks pentru piaţa din România pentru încă cinci ani, după ce acordul dintre părţi a fost prelungit re­cent. Deal-ul iniţial a expirat în octom­brie 2023. Grupul a preluat operarea brandu­lui în România şi Bulgaria în 2015, dar pentru piaţa de la sud de Dunăre acordul de franciză expiră în 2027. „Acordul de licenţă dintre Amrest şi Starbucks EMEA Limited a fost extins cu încă cinci ani pentru pieţele din Polonia, Ungaria, Cehia şi Româ­nia“, conform unor informaţii Amrest consul­tate de ZF. În total, polonezii deţin franciza pentru Starbucks pe opt pieţe, cele patru menţionate anterior, dar şi Bulgaria, Slovacia, Serbia şi Germania.

    Pentru a deveni francizatul bran­du­lui american de cafenele Starbucks, Amrest a plătit o taxă iniţală de 25.000 de dolari, la care se adaugă un royalty fee, care este echivalentul a 6% din vânzări. Suplimentar, polonezii plătesc şi o taxă de marketing, însă ei nu dez­vă­luie suma, vorbind de o „valoare agre­ată în fiecare an“. Este pentru prima dată când aceste date sunt publicate de ZF, de cele mai multe ori, detaliile con­tractuale pentru franciză – mai ales în cazul unor branduri gigantice, precum Starbucks – fiind ţinute la secret.

    La venituri de 179 mil. lei în 2022, doar royalty fee-ul pentru România este de aproape 11 mil. lei, conform calculelor ZF.

    Decizia Amrest de a prelungi contractul de franciză vine în contextul în care piaţa autohtonă de cafenele, mai ales cafenele de lanţ, e subdezvoltată. În România există un număr relativ mic de lanţuri de cafenele, mai ales când vine vorba de nume globale. Astfel, local sunt prezente Starbucks şi McCafe (parte din grupul McDonald’s), fiecare cu câteva zeci de unităţi. Există însă multe reţele internaţionale, în frunte cu Costa Coffee (brandul e prezent pe piaţa de cafea, dar nu pe cea de cafenele), care nu sunt sau nu mai sunt active în România. Unul dintre motivele invocate e că piaţa e prea mică. Lipsa lor a fost compensată de apariţia unor nume româneşti precum 5 to Go sau Ted’s. Totuşi, loc de creştere există şi mult.

    Astăzi, din punct de vedere al veniturilor, Starbucks este liderul pieţei de cafenele din România cu afaceri de aproape 179 mil. lei în 2022, plus 35,6% versus anul anterior. Reţeaua numără 56 de unităţi deschise în marile ora?e ale ţării, conform datelor disponibile pe site-ul Amrest.

    Americanii de la Starbucks sunt prezenţi pe piaţa locală de mai bine de 15 ani, însă încă de la început s-au dezvoltat în sistem de franciză, având mai mulţi parteneri. Acum, franciza pe România o are grupul polonez Amrest, un gigant cu prezenţă pe mai multe pieţe. Polonezii au în portofoliu pe lângă Starbucks şi alte francize precum KFC, Pizza Hut şi Burger King, dar şi alte branduri.

    În România. ei au momentan doar lanţul de cafenele pe care l-au preluat în 2015 împreună cu unităţile din Bulgaria şi o serie de restaurante Burger King (10), însă sub acest brand din urmă compania nu se mai dezvoltă. Amrest a pierdut franciza Burger King în regiune, brandul american de fast-food urmând a fi dezvoltat în continuare printr-un alt partener. Cele zece restaurante deja deschise iniţial rămân în portofoliul polonezilor.

    Pentru KFC şi Pizza Hut, în România, există un alt francizat – grupul Sphera, care se ocupă de dezvoltare încă de la intrarea brandurilor pe piaţă. În ceea ce priveşte brandurile proprii, Amrest nu le-au adus. În total însă, la nivel de grup, există aproape 2.200 de unităţi.

  • Se înrăutăţeşte situaţia din finanţele publice: veniturile frânează din nou şi guvernul sacrifică investiţiile. Guvernele Ciolacu şi Ciucă au cheltuit 482 mld. lei în primele 10 luni din 2023 şi au încasat 419 mld. lei. Deficitul bugetar, 63 mld. lei

    Veniturile la bugetul de stat au crescut cu 10,6% în primele 10 luni din an şi au fost de 419 mld. lei, conform execuţiei bugetare publicate de Ministerul Finanţelor. Cheltuielile au fost, în acelaşi timp, de 482 mld. lei, o creştere de 13,1%. Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 63 mld. lei în primele 10 luni din an (4% din PIB), cu 16 mld. lei peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Dinamica veniturilor a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA”, scriu reprezentanţii Finanţelor.

    Cheltuielile cu investiţiile de la bugetul de stat au frânat puternic în octombrie. Dacă la 9 luni din an cheltuielile de capital creşteau cu 22,3%, la 10 luni din an creşterea a fost de numai 17,9%, semn că guvernul a pus frână puternică la propriile cheltuieli cu investiţiile în octombrie. În schimb, cheltuielile de personal şi cele cu dobânzile au accelerat.

    Cum arată veniturile statului:

    • Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 33,30 mld lei, consemnând o creştere de 21,2% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (51,1%)  şi impozitul pe veniturile din pensii (42,0% ), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,4%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,8%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,3% ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale
    • Contribuţiile de asigurări au înregistrat 130,34 mld lei, în creştere cu 12,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii,
    • Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,49 mld lei, consemnând o creştere de 10,6% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (12,8%) şi de la băncile comerciale (12,05%), atenuant însă de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei de -0,6 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private
    • Încasările nete din TVA  au înregistrat 84,79 mld lei, în creştere cu 10,1% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele zece luni a.c. se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (şi pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 6,5%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (24,8 mld. lei în ian-sept 2023, comparativ cu 23,3 mld lei în ian-sept 2022).
    • Veniturile din accize au însumat 30,45 mld lei, consemnând o creştere de 2,8% faţă de nivelul de anul trecut. În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 7,1% (influenţată şi de creşterea accizei la ţigarete de la 1 aprilie 2023), în timp ce dinamica anuală a încasărilor din accizele pentru produsele energetice se menţine în teritoriul negativ (-1,1%), pe fondul scăderii comerţului cu amănuntul al carburanţilor.
    • Veniturile nefiscale au însumat 37,35 mld lei, consemnând un avans de 3,9% (an/an), susţinut de încasările din dividende şi sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

     

    Cum arată cheltuielile:

    Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 481,66 mld lei au crescut în termeni nominali cu 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    • Cheltuielile de personal au însumat 108,05 mld lei, în creştere cu 10,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
    • Cheltuielile cu bunuri şi servicii  au fost 62,48 mld lei, în creştere cu 12,1% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 13,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 15,5% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
    • Cheltuielile cu dobânzile au fost de 28,13 mld lei, cu 3,72 mld lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 15,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
    • Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 161,52 mld lei în creştere cu 10,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%
    • Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 15,38 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi
    • pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,76 mld lei) care reprezintă 37,46% din total subvenţii.
    • Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 63,99 mld lei, în creştere cu 34,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 47,56 mld lei.

     

  • Date din Rusia sugerează că sancţiunile petroliere occidentale nu funcţionează

    Sancţiunile Vestului împotriva exporturilor petroliere ale Rusiei nu reuşesc să priveze Kremlinul de venituri pentru finanţarea războiului din Ucraina, relatează Bloomberg. Fie în dolari sau ruble, net sau brut, datele ministerului rus de finanţe arată că veniturile ce intră în vistieria guvernului rus sunt în creştere de luni întregi.

  • ANAF a publicat ghidul facilităţilor fiscale acordate IT-iştilor începând cu veniturile din noiembrie. Proiectul elimină scutirea de impozit pentru IT-iştii cu salariu brut peste 10.000 lei

    ANAF a publicat pe site-ul instituţiei ghidul privind modalitatea de aplicare a facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator, începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023.

    În materialul realizat de specialiştii ANAF sunt prezentate informaţii referitoare la modalitatea de calcul privind determinarea impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi de creare de programe pentru calculator şi beneficiază de facilităţi fiscale sau modalitatea de calcul al impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale obligatorii pentru un venit brut mai mare de 10.000 lei.

    În concluzie, persoanele fizice prevăzute la art. 60 pct. 2 din Codul fiscal sunt scutite de la plata impozitului lunar pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor la locul unde se află funcţia de bază, pentru venituri brute lunare de până la 10.000 lei, inclusiv.            

    Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei, impozitul se determină prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut lunar a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, diminuat cu impozitul aferent părţii din venitul brut lunar de până la 10.000 lei inclusiv.