BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Bitcoin ajunge la un nou record şi se apropie de o valoare de piaţă de 1 trilion de dolari

    Bitcoin a atins încă un record record vineri şi se înderaptă spre o capitalizare de piaţă de 1 trilion de dolari, relatează Reuters.

    Cea mai populară criptomonedă din lume a crescut cu 2,6% la un maxim istoric de 52.932 dolari, stabilind un salt săptămânal de peste 8%. Până acum, luna aceasta a crescut cu aproximativ 60%.

    Marşul Bitcoin este alimentat de semnele că este din ce în ce mai acceptat în rândul investitorilor şi companiilor, de la Tesla şi Mastercard la BNY Mellon.

    Cele mai recente câştiguri au dus la o capitalizare de piaţă de aproximativ 982 miliarde de dolari, potrivit site-ului CoinMarketCap, în timp ce toate monedele digitale combinate sunt evaluate la aproximativ 1,6 trilioane de dolari.

    Cu toate acestea, mulţi analişti şi investitori rămân sceptici faţă de activul digital reglementat parţial şi extrem de volatil, care este încă puţin folosit pentru comerţ.

    Analiştii de la JP Morgan au declarat că preţurile actuale ale bitcoin sunt mult peste estimările valorii juste. Bitcoin este un „spectacol economic”, spun analiştii băncii de investiţii.

    Săptămâna aceasta, alţi investitori au declarat că volatilitatea bitcoin reprezintă un obstacol pentru ambiţiile sale de a deveni un mijloc de plată larg răspândit.

    Joi, şeful Tesla Elon Musk – ale cărui tweet-uri au alimentat raliul bitcoin – a declarat că deţinerea monedei digitale este doar cu puţin mai bună decât deţinerea de numerar. De asemenea, el a apărat achiziţia recentă a companiei Tesla de bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari, ceea ce a aprins interesul general pentru moneda digitală.

  • Valoarea de piaţă a Bitcoin, aproape de 1.000 mld. dolari, după o creştere spectaculoasă în 2021. Criptomoneda se îndreaptă spre 53.000 de dolari

    Bitcoin-ul se îndreaptă către o valoare de piaţă de un trilion de dolari, după o creştere de 415 miliarde în 2021, notează Bloomberg.

    De asemenea, indicele Bloomberg Galaxy Crypto, care include Bitcoin-ul şi alte criptomonede, a reuşit să crească de două ori în aceeaşi perioadă.

    Moneda ajunge în prezent la 52.783 de dolari, în condiţiile în care valoarea unui Bitcoin atingea aproximativ 4.000 de dolari în martie 2020.

    Luna aceasta, gigantul american Tesla – cea mai valoroasă companie auto din lume, cu o capitalizare bursieră de 800 mld. dolari – a cumpărat Bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari şi a anunţat că va accepta criptomoneda ca metodă de plată pentru produsele firmei, mişcare ce a trezit apetitul mediului corporate din SUA.

    Totuşi, dacă fundamentele companiilor „vor deveni legate de mişcările efectuate de Bitcoin, ne vom confrunta imediat cu o bulă”, spune Craig Erlam, senior market analyst în cadrul grupului tech Oanda Europe.

    În schimb, CEO Tesla Elon Musk a apărat decizia producătorului de a cumpăra Bitcoin de 1,5 miliarde de dolari, subliniind faptul că moneda este pe picior de egal cu banii cash.

    Între timp, Ether – a doua cea mai valoroasă criptomonedă la nivel mondial – a ajuns la un nou maxim istoric de 1.934 de dolari, rezultat alimentat de creşterile înregistrate de Bitcoin.

    „Explozia Ether este în plin efect, de vreme ce preţul mic al monedei promite să atingă nivelul raportat de Bitcoin”, spune, Jehan Chu, cofondator al firmei de trading Kenetic Capital, specializată în criptomonede.

     

  • O PIATRĂ găsită de un puşti de 12 ani pe care a folosit-o 9 ani ca OPRITOR DE UŞĂ valorează azi 80 MILIOANE DE DOLARI. Ce au făcut cu ea

    Când Roy Spencer, un băieţel de 12 ani, a găsit în 1938, în Queensland, Australia, o piatră neagră, tatăl său, miner într-un centru de exploatare minieră a bijuteriilor, nu şi-a dat seama că ceea ce părea un simplu cristal negru era de fapt un safir de 1, 156 carate. 

    Tratat timp de nouă ani ca răţuşca cea urâtă din povestea lui Hans Christian Andersen, safirul stea a fost folosit ca opritor pentru uşă în casa familiei Spencer. Abia când Harry Spencer, tatăl copilului, a aflat că safirele pot fi găsite în toate culorile curcubeului (mai puţin cele roşii, acelea fiind rubine), şi-a dat seama că poate obţine o avere, găsind cumpărătorul potrivit. Acesta nu a întârziat să apară.

    Aflând de safirul scos la vânzare, bijutierul armean Harry Kazanjian a călătorit din Los Angeles în Queensland, oferindu-i minerului 18,000 de dolari (aproape 185,000 de dolari în valoarea actuală).

    Convins că sub forma brută a pietrei se află ceva mai preţios, după doua luni de gândire, Kazanjian s-a decis să taie safirul, în urma acestei operaţii găsind înăuntru modelul unei stele cu şase colţuri, care poate fi văzut privind safirul cu o singură sursă de lumină deasupra capului. 

    Chiar daca a trebuit să sacrifice 423 de carate tăind piatra, valoarea de după a safirului stea era de 1 milion de dolari în 1949.

    “The Black Star of Queensland” (Steaua neagră a Queensland-ului n-red.), cum a fost numit preţiosul safir, a fost transformat într-un pandativ încadrat de 35 de diamante şi este unul dintre cele mai faimoase din lume, valoarea lui actuală fiind de aproape 80 de milioane de dolari.
     

  • Raiffeisen Bank a obţinut în instanţă reducerea de 10 ori a unei amenzi dată de ANSPDCP privind un caz de încălcare a GDPR. Valoarea iniţială a amenzii era de 150.000 euro

    Raiffeisen Bank a obţinut admiterea în parte a plângerii formulate împotriva Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), astfel ajungând de la o valoare a amenzii de 150.000 de euro, la 15.000 de euro, potrivit informaţiilor publicate pe portalul instanţelor de judecată a Ministerului Justiţiei.

    Prin urmare, Tribunalul Bucureşti “admite în parte plângerea. Anulează în parte procesul-verbal contestat, în sensul diminuării amenzii apicate de 712.680 lei (150.000 euro) la 71.268 lei (15.000 euro).”

    ANSPDCP a amendat Raiffeisen Bank în anul 2019 cu 150.000 euro pentru că doi angajaţi ai băncii au utilizat date transmise de către personalul Vreau Credit prin intermediul aplicaţiei mobile WhatsApp la simulări de prescoring. Aceştia au efectuat interofări ale sistemului Biroului de Credit pentru a obţine datele necesare în vederea determinării eligibilităţii a persoanelor fizice. Un număr de 1.194 de simulări au fost efectuate cu privire la 1.177 de persoane fizice, potrivit informaţiilor transmise de ANSPDCP la vremea aceea.

    Ulterior, reprezentanţii Raiffeisen Bank au transmis precizări prin care menţionau că simulările de prescoring au fost efectuate prin intermediul aplicaţiei informatice utilizate de bancă în activitatea de creditare, iar decizia negativă de creditare a fost comunicată de către anagajaţii Raiffeisen Bank către angajaţii Vreau Credit, cu încălcarea procedurilor interne.

  • Nu avem buget pe 2021, dar avem finanţare: Ministerul de Finanţe a împrumutat miercuri 1,2 miliarde euro de la bănci, în două emisiuni de titluri de stat, la dobânzi anuale de 0,65%, respectiv 0,09%

    Ministerul de Finanţe a împrumutat miercuri 1,2 miliarde euro de la bănci, în două emisiuni de titluri de stat în valută în valoare de 200 milioane euro fiecare.

    La ambele licitaţii au participat şapte dealeri primari.

    Prima emisiune de obligaţiuni are scadenţa în 2026 şi o dobândă anuală de 0,65%. Valoarea totală a cererii a fost de 1,4 miliarde euro, din care ofertele competitive au fost 1,38 miliarde euro.

    În final, ministerul a vândut titluri de 936 milioane euro, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 802 milioane euro, iar 110,5 milioane euro în contul clienţilor. Ofertele necompetitive s-au ridicat la 23,5 milioane euro. 

    Rata cuponului a fost 0,70%.

    A doua licitaţie organizată miercuri a vizat obligaţiuni scadente în 2023, în valoare de 200 milioane euro, cu o rată a cuponului de 1%. 

    Valoarea totală a cererii s-a ridicat la 867 milioane lei, din care ofertele competitive au fost 856 milioane euro.

    Suma adjudecată în final s-a ridicat la 309,6 milioane euro, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 287 milioane euro, iar 12 milioane euro în contul clienţilor. Ofertele necompetitive s-au ridicat la 10,5 milioane euro. 

    Randamentul până la maturitate este de 0,09% .

     

  • Economistul care a prezis criza economică din 2008 atacă dur bitcoin: Are valoare fundamentală zero, nu e destul de rapid sau stabil pentru plăţi

    Nouriel Roubini, economistul care a prezis prăbuşirea pieţei imobiliare şi criza economică din 2008, a scris în Financial Times argumente prin care încearcă să demonteze bitcoin şi să sublinieze că este o bulă care se va sparge.

    „Cei care susţin că bitcoin este noul aur digital alimentează o nouă bulă atât pe bitcoin, cât şi pe alte criptomonede. Ultima bulă a fost în 2017-2018 când bitcoin a crescut de la 1.000 de dolari la 20.000 de dolari, iar mai apoi a scăzut spre 3.000 de dolari până la finalul lui 2018”, notează Roubini, care este profesor de economie la Stern School of Business, NYU.

    El continuă prin a argumenta că valoarea fundamentală a bitcoin este zero şi ar putea fi chiar negativă.

    „Din moment ce valoarea fundamentală a bitcoin este zero şi ar fi chiar negativă dacă s-ar aplica o taxă de poluare în condiţiile în care producţia de bitcoin consumă cantităţi imense de energie şi poluează masiv, eu estimez că actuala bulă se va sparge eventual”.

    Roubini consideră că denumirea de „monede” nu este potrivită pentru criptomonede, întrucât nu există niciun bun sau serviciu al cărui preţ să fie exprimat doar în bitcoin sau altă criptomonedă.

    „Nici nu sunt o metodă de plată scalabilă: cu bitcoin poţi face cinci tranzacţii pe secundă, în timp ce reţeaua Visa face 24.000 de tranzacţii pe secundă. Bitcoinii abia sunt utilizaţi de companii importante ca mijloc de plată pentru bunuri şi servicii, deşi Tesla a oferit un exemplu proeminent recent”.

    În opinia lui, criptomonedele nu pot oferi stabilitate ca mijloc de stocare a valorii.

    „Există până şi conferinţe pe teme din piaţa criptomonedelor care refuză să accepte plata de înscriere în criptomonede. Mişcările volatile de preţuri pot elimina întreaga marjă de profit a unui comerciant în doar câteva ore. Nici măcar nu sunt denominate într-un mod consistent care să le permită utilizatorilor să compare preţurile bunurilor. Această situaţie în care există multe monede digitale diferite reprezintă efectiv o întoarcere la barter. Până şi Familia Flinstones avea un sistem monetar mai sofisticat bazat pe un indice de referinţă: scoici”.

    Roubini subliniază ideea că este greşită chiar şi catalogarea criptomonedelor drept „active”.

    „Majoritatea activelor au un flux de venit (acţiuni, obligaţiuni, piaţa de birouri şi spaţii comerciale) sau o utilizare (piaţa rezidenţială), ori o utilitate (banii fiat furnizează lichiditate care poate fi utilizată pentru plăţi). Aurul nu are venituri dar are o utilizare industrială. De asemenea, are utilitate ca mijloc de stocare şi oferă protecţie în faţa inflaţiei, a devalorizării monedelor şi a riscului de coadă”

    Economistul repetă ideea conform căreia criptomonedele nu aduc venituri, nu au o utilitate, nu inovează plăţile sau alte servicii.

    „Nu este nici măcar vorba de anonimat pentru că tehnologia blockchain îţi permite să urmăreşti plăţile cu uşurinţă. Este doar o joacă cu o bulă formată în jurul unui activ speculativ, mai rău decât nebunia lalelelor întrucât florile au avut şi încă au o utilitate. (…) Şi, mai rău, anumite criptomonede cunoscute drept <<shitcoins>> sunt de fapt ţepe financiare încă din faza de proiect. Volatilitatea pe preţul bitcoin este extrem de ridicată, iar acuzaţiile legate de comportament inadecvat în piaţă – inclusiv schemele cunoscute drept pump and dump – sunt din ce în ce mai larg răspândite”.

    Nouriel Roubini susţine că nici aşa-numitele stablecoins nu sunt mai bune, în contextul în care autorităţile din New York au lansat deja o investigaţie complexă asupra theter, urmărind dacă este utilizată pentru a manipula preţul bitcoin.

    „Vitalik Buterin, co-fondator al criptomonedei ethereum, a explicat că nicio criptomonedă nu poate fi în acelaşi timp şi scalabilă şi sigură şi descentralizată. Sisteme financiare tradiţionale sunt scalabile şi sigure: în cazul în care cardul tău sau contul tău sunt furate, îţi poţi recupera banii. Însă acestea sunt centralizate pentru că participanţii şi activele sunt verificate de anumite instituţii. În acest moment, criptomonedele nu sunt nici scalabile nici sigure. Dacă îţi pierzi cheia privată sau îţi este furată, activele au dispărut pentru totdeauna”.

    Economistul spune că nici în cazul bitcoin nu există o descentralizare clară.

    „Există un oligopol în minarea de bitcoin. Majoritatea nu se supun regulilor din vest şi sunt situate în locuri precum China, Rusia şi Belarus, ceea ce generează un coşmar în privinţa securităţii. Circa 99% din tranzacţiile cu bitcoin se realizează prin platforme de exchange centralizate, care nu sunt total ferite de atacuri cibernetice. Mai mult, primii programatori rămân cu un control foarte mare asupra proiectelor pe care le construiesc. De multe ori ei acţionează ca poliţist, procuror şi judecător şi ajung chiar să întoarcă nişte tranzacţii care ar trebui să fie imuabile”.

    În opinia lui Roubini, toate acestea subminează ideea că piaţa criptomonedelor va aduce un sistem financiar descentralizat, va furniza servicii bancare către cei la care băncile nu au ajuns, sau că îi va îmbogăţi pe cei săraci.

    „Lumea noastră este lovită de crize financiare, riscuri geopolitice şi o politică monetară foarte relaxată. Există o goană din ce în ce mai mare după active sigure care să protejeze investitorii în faţa inflaţiei şi a deprecierilor, iar aurul, obligaţiunile, bunurile, imobiliarele şi chiar acţiunile sunt candidaţi rezonabili. Un activ volatil şi riscant ca bitcoin nu îşi are locul în portofoliul investitorilor instituţionali serioşi. (…) Elon Musk cu Tesla şi Michael Saylor de la MicroStrategy ar putea paria masiv pe bitcoin, dar asta nu înseamnă că trebuie să o faci şi tu”.

  • Cel mai longeviv CEO al unuia dintre principalii creditori europeni deţine una dintre cele mai slabe performanţe posibile: „A sosit momentul ca bancă să îşi regândească strategia”

    CEO-ul Societe Generale Frederic Oudea, cel mai longeviv director executiv al unei bănci majore din Europa, a reuşit să atingă acest prag în ciuda faptului că acţiunile companiei au scăzut cu 75% sub cârma francezului, reprezentând una dintre cele mai slabe performanţe pentru o bancă din Hexagon, scrie Bloomberg.

    Totuşi, creditorii din regiune s-au descurcat mai rău de-a lungul celor 13 ani în care Oudea a condus SocGen, de vreme ce UniCredit, Deutsche Bank şi Santander şi-au schimbat directorii executivi în acest interval de timp.

    Cu 0,24, SocGen are cea mai joasă valoare contabilă (price-to-book value – raportul dintre preţ şi valoarea contabilă) din rândul tuturor băncilor europene, iar investitorii încep să creadă că banca îşi reduce treptat din valoare.

    Chiar dacă unii analişti cred că firma se teme că schimbarea CEO-ului prezintă un risc masiv într-o perioadă de criză, există critici care spun că banca duce lipsă de iniţiativă şi trebuie să ia măsuri drastice dacă vrea să se redreseze.

    „Mă surprinde faptul că Oudea este încă în funcţie. A sosit momentul ca banca să îşi regândească strategia”, spune Peter Hahn, profesor emerit al Institutul pentru Banking şi Finanţe din Londra.

    Oudea a refuzat să comenteze rezultatele, iar preşedintele SocGen Bini Smaghi a dezminţit zvonurile conform cărora boardul se teme de CEO, iar investitorii îl vor în afara companeii.

    În 2015, Oudea a vândut participaţia de 20% la Amundi, care a devenit între timp cel mai mare administrator de investiţii din Europa. Cu o creştere de aproape 48% de la debutul pe bursă, Amundi a ajuns la o valoare de piaţă de 13 miliarde de euro, cu doar 1,6 miliarde sub capitalizarea SocGen.

     

  • Elrond, la 3 miliarde de dolari. În doar 24 de ore, valoarea de piaţă a monedei lansate de românii de la Elrond Network a urcat cu 1 mld. dolari

    Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, arată datele agregate de ZF.

    Astfel, în doar 24 de ore, valoarea de piaţă a acestei monede a urcat cu circa 1 mld. dolari, arată datele coinmarketcap.com, care calculează o medie între mai multe platforme.

    Preţul unei monede ELGD este la ora redactării acestei ştiri de 174 de dolari pe unitate, faţă de circa 130 de dolari duminică după-amiază.


     

  • Lumea lui Elon: Bitcoin înregistrează o creştere de 20% după ce şeful Tesla a adăugat „bitcoin” în descrierea sa de pe Twitter

    Bitcoin-ul a crescut cu până la 20% după ce Elon Musk a adăugat „#bitcoin” în descrierea sa de pe Twitter. Astfel, valoarea criptomonedei a ajuns la 36.686 de dolari, după ce scăzuse sub pragul de 30.000 de două ori în ultima săptămână, conform CNBC.

    „Privind în urmă, era inevitabil”, a declarat ulterior şeful Tesla.

    Schimbările vin într-o săptămână marcată de volatilitate în Statele Unite, în condiţiile în care acţiunile unor companii precum GameStop şi AMC au înregistrat creşteri masive datorită micilor investitori din cadrul platformei Reddit, care au luat în vizor fondurile de hedging de pe Wall Street.

    Într-o mişcare asemănătoare, criptomoneda Dogecoin a raportat la un moment dat un plus de 800% în doar câteva ore.

    Bitcoin-ul rămâne la 13% sub recordul înregistrat pe 8 ianuarie – circa 41.980 de dolari –, însă a este pe plus cu 25% din prima zi a anului până în prezent.

    Anterior, Elon Musk a postat pe Twitter „gamestonk”, un joc de cuvinte  format din GameStop şi stonk, termen alternativ pentru „stocks” (acţiuni), iar compania a raportat un plus de aproximativ 150%.

    Postările miliardarului continuă să creeze speculaţii cu privire la situaţia în care CEO-ul Tesla va cumpăra cantităţi mari de bitcoin sau va adăuga criptomoneda în bilanţul contabil al companiei auto.

    Elon Musk l-a depăşit recent pe şeful Amazon Jeff Bezos şi a devenit cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 199 de miliarde de dolari.

     

  • Datoria externă totală a României a crescut cu peste 10 mld. euro în primele 11 luni din 2020, la aproape 120 mld. euro. Datoria publică directă a fost de 51,6 mld. euro

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în primele 11 luni din 2020 cu 10,18 miliarde euro, la un total de 119,9 miliarde euro, după ce datoria publică directă a ajuns la 51,6 miliarde euro, în creştere cu 31,8% faţă de finalul anului trecut, arată datele publicate miercuri de BNR.

    “Creşterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 6,3 mld. euro şi respectiv de 3,3  mld. dolari (2,76 echivalent mld. euro), din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 514 milioane euro, precum şi din variaţia preţurilor titlurilor de valoare de circa 1,5 mld. euro”, menţionează raportul BNR.

    În perioada ianuarie-noiembrie 2020, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,72 miliarde euro, în scădere cu 904 mil. euro faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2019, din care 144 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 85,79 mld. euro , adică 71,5% din totalul datoriei externe, în creştere cu 15,4% faţă de 31 decembrie 2019, iar datoria externă pe termen scurt a fost de 34,17 mld. euro, respectiv 28,5% din totalul datoriei externe, în scădere cu 3,6%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 19% în perioada ianuarie – noiembrie 2020, comparativ cu 19,3% în 2019. La 30 noiembrie, gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 5,2 luni, în comparaţie cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2020 a fost de 74%, comparativ cu 68,8% la 31 decembrie 2019.