Tag: Ungaria

  • Ungaria nu duce lipsă de gaze, dar începe să se confrunte cu o penurie de benzină şi motorină

    În timp ce economii mari şi mici din Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a gazelor ruseşti, Ungaria, care şi-a păstrat prietenia cu Rusia şi primeşte din belşug gaze de la aceas­ta, începe să se confrunte cu o criză de carburanţi. Cauzele principale sunt un blocaj la cea mai mare rafi­nărie din ţară, deţinută de colosul MOL, şi plafoanele de preţ impuse de guvern care descurajează im­porturile.

    Aplicabilitatea acestor plafoane, introduse la începutul valului de in­flaţie pentru a proteja şoferii de costu­rile prea mari cu carburanţii, a fost restrânsă treptat. MOL cere de mult timp renunţarea la ele pentru că duc la penurii de benzină şi motorină şi există riscul mare ca, atunci când vor fi retrase total, să amplifice inflaţia.

    Guvernul ungar, considerat popu­list şi cu tendinţe autoritare, a crescut treptat controlul statului în sectoarele strategice pentru econo­mie şi societate cum sunt presa, băn­cile şi utilităţile. În sectorul rafinării şi carburanţilor, acest control se ma­nifestă doar prin plafonări de preţuri, iar acestea distorsionează piaţa pentru că retailerii se feresc acum să importe benzină şi motorină.

    Preţurile mici fac nerentabile importurile când preţurile sunt mari peste tot în jur. Întreruperea activită­ţii la cea mai mare rafinărie din ţară, apartinând de MOL, agravează şi mai mult situaţia.

    Lukoil, companie rusească, a limitat cantităţile de carburant care pot fi cum­părate la o alimentare la 20 de litri pentru pompele cu presiune joasă şi la 150 de litri pentru pompele cu presiu­ne ridicată, scrie Hungary Today. La benzinăriile MOL, ungurii nu mai pot alimenta decât o singură dată pe zi, dar indiferent de cantitate şi chiar dacă sunt eligibili pentru preţul plafonat la 480 de forinţi (1,21 euro).

    În general, la preţul redus pot cum­păra carburant doar şoferii cu vehicule private, înregistrate în Ungaria, cei de taxi şi cei care conduc vehicule agricole. Aceasta este aplica­bilitatea redusă hotărâtă de guvern la sfârşitul lunii iulie, când au apărut semne de penurie de combustibil.

    MOL a pornit luna aceasta cele mai ample lucrări de mentenanţă din istoria sa la principala rafinărie a grupului, cea de la Százhalombatta, acum închisă. Efortul va dura două luni. Compania şi statul încearcă să acopere gaura lăsată pe piaţă de această întrerupere prin carburanţii din rezerva strategică. Însă carburanţii nu ajung la toate bănzinăriile, în special cele mici confruntându-se cu această problemă. Multe dintre ele vor funcţiona în pierdere. Eszter Bujdos, managing director la holtankoljak.hu, un site care monitorizează activitatea şi preţurile la benzinării, spune că săptămâna aceasta este critică. La benzinăriile din zona turistică a Lacului Balaton va fi aproape imposibil de alimentat, a avertizat ea. Însă o anchetă a televiziunii RTL, care a avut în trecut probleme cu guvernul premierului Viktor Orban, a găsit că în tot mai multe locuri din ţară, inclusiv în Budapesta şi alte oraşe mari, şi nu doar pe lânga Balaton, şoferii nu mai au acces la câtă benzină ar avea nevoie sau atunci când au nevoie. Din 2.000 de benzinării verificate, 1.400 s-au confruntat cel puţin o dată cu stocuri insuficiente în ultimele şase luni. Eszter Bujdos, de la Holtankoljak.hu, a spus recent la televiziunea ATV că 100 de benzinării – 5% din totalul din Ungaria – au rămas deja complet fără carburanţi. Patronul unei astfel de benzinării a povestit că atunci când a încărcat ultima dată pompele, vineri, carburanţii au fost vânduţi în „câteva secunde“. De cele mai multe ori operatorii nu ştiu când vor mai primi benzină şi motorină sau în ce cantităţi. Situaţia este complicată de faptul că lanţurile mari şi benzinăriile aparţinând firmelor mici introduc restricţii după cum cred de cuviinţă şi nu uniform pentru că nu există o reglementare în acest sens. O veste bună vine de la Holtankoljak.hu, care estimează că în următoareze zile preţurile combustibililor se vor reduce mulţumită scăderii cotaţiilor petrolului pe pieţele internaţionale.

     

  • Viktor Orban a denunţat,în SUA,politicile globaliste şi a cerut apărarea “civilizaţiei occidentale”

    Discursul lui Viktor Orban la Conferinţa Conservatoare pentru Acţiune Politică (CPAC), desfăşurată în oraşul american Dallas (Texas), s-a intitulat “Modul în care luptăm”, conform agenţiei The Associated Press. La eveniment vor participa inclusiv fostul preşedinte american Donald Trump şi alţi membri ai Partidului Republican.

    Viktor Orban şi-a început discursul comparând Ungaria cu statul american Texas, afirmând că ţara sa este “asediată zilnic de progresişti şi liberali”. “Eu sunt singurul lider politic antiimigraţie de pe continentul european. Noi am fost primii din Europa care ne-am opus imigraţiei ilegale şi am oprit invazia imigranţilor clandestini. Credem că oprirea migraţiei ilegale este necesară pentru protejarea naţiunii noastre”, a declarat Viktor Orban, conform cotidianului The Guardian.

    Premierul Ungariei a respins criticile referitoare la poziţiile sale intransigente, declarând că Ungaria “a introdus politici de toleranţă zero faţă de rasism şi antisemitism”. “Prin urmare, acuzaţiile la adresa noastră sunt ştiri false, iar cei care le fac sunt în mod categoric idioţi. Sunt parte a corporaţiei industriale de ştiri false”, a afirmat Viktor Orban.

    Liderul de la Budapesta i-a criticat pe politicienii liberali progresişti din SUA, acuzându-i că au încercat să îi oprească discursul. Orban a pledat pentru unitate între politicienii conservatori din Statele Unite şi cei din Ungaria. “Mă urăsc şi mă defăimează pe mine şi pe ţara mea la fel cum vă defăimează şi pe dumnevoastră şi transformările Americii. Ştim cu toţii cum funcţionează. Liberalii progresişti nu au vrut ca eu să fiu aici, pentru că ştiau ce vă voi spune. Mă aflu aici pentru a vă spune că trebuie să ne unim forţele, întrucât ungurii ştiu cum să învingă inamicii pe câmpul de luptă politic”, a subliniat Viktor Orban.

    Liderul de la Budapesta a vorbit şi despre efectele războiului Rusiei cu Ucraina, subliniind că Ungaria a primit peste un milion de refugiaţi şi cerând negocieri între Washington şi Moscova. “Din punctul meu de vedere, strategia liderilor globalişti escaladează şi prelungeşte războiul, afectând şansele păcii. Fără negocieri americano-ruse nu va fi niciodată pace în Ucraina. Vor muri şi vor suferi din ce în ce mai mulţi oameni, iar economiile noastre vor ajunge pe marginea prăpastiei”, a afirmat Viktor Orban.

  • Ceva este în neregulă în economia Ungariei: banca centrală foloseşte cu disperare cele mai agresive creşteri de dobânzi din UE pentru a lupta cu inflaţia, dar degeaba, iar forintul se duce în jos. Retailerii de carburanţi anunţă penurii, în timp ce Orban aruncă cu taxe şi discursuri extremiste în stânga şi în dreapta

    Banca centrală a Ungariei a dus dobânda de politică monetară în doar doi ani de la 0,6%, una dintre cele mai scăzute cote din regiune, la 10,75%, unul dintre cele mai ridicate niveluri, aproape niciodată folosit de băncile centrale moderne. În 2020 trebuia combătute presiuni deflaţioniste puternice. Anul acesta inflaţia accelerează şi a scăpat de sub control chiar dacă guvernul a plafonat preţurile energiei şi carburanţilor.

    Pentru că rămâne fără bani, cheltuiţi cu generozitate în campania electorală din 2022, executivul de la Budapesta restrânge treptat plafonările de preţuri, dar îi asigură pe unguri că plătesc cea mai ieftină energie din Uniunea Europeană, avertizându-i, totodată, că Europa a intrat într-o eră a crizelor.

    Între timp, retailerii de carburanţi anunţă probleme de furnizare şi producţie şi că există pericolul apariţiei unor penurii de benzină şi motorină dacă nu sunt înlesnite importurile şi dacă guvernul nu renunţă la a mai plafona preţurile. Importurile sunt scumpe, ceea ce ar însemna presiuni mai mari pe buget şi pe vânzători dacă limitele de preţ sunt menţi­nute. Forintul a ajuns în urmă cu câteva luni una dintre cele mai slabe monede din lume. O monedă naţională în de­preciere înseamnă infla­ţie mai puternică.

    Presa străină scrie cum ungurii îşi pierd în­crederea în forint şi trec la euro. În unele sec­toa­re economice, com­panii­le au început să-şi ancoreze preţurile de moneda unică eu­ropeană, deşi guvernanţii unguri nici nu vor să audă de adoptarea euro, notează Reuters. Premierul Viktor Orban, în schimb, îşi radicalizează discur­surile populiste şi extremiste, neliniştindu-şi vecinii, dar şi atrăgând atenţia lumii asupra sa.

    Premierul maghiar a ajuns cel mai cu­nos­cut lider politic est-european. Orban a preluat conducerea guvernului în 2010, stabilind ca obiectiv principal crearea de locuri de muncă şi reindustrializarea economiei. Ungaria i-a atras astfel, printre alţii, pe toţi marii con­structori auto germani, devenind o economie concentrată pe sectorul auto.

    Aceştia au ajutat la crearea a zeci de mii de locuri de muncă, dar o mare parte din ele sunt subvenţionate de stat.  De asemenea, Orban a încurajat creşterea economică pe dato­rie, prin credit ieftin, şi prin ex­porturi, ajutate prin devalori­za­rea forintului. Din 2010, mo­neda ungurească şi-a pier­dut mai mult de jumătate din valoare, în timp ce deficitul bu­getar şi cel comercial au crescut.


    Analiştii avertizează că dacă plafoanele de preţ cedează, inflaţia va exploda. Site-ul de ştiri independent Válasz Online scrie, citând doi economişti maghiari de prestigiu, că în 2023 Ungaria va avea cea mai rapidă inflaţie din Europa.


    Instabilitatea forintului este pe măsura instabilităţii preţurilor. Banca centrală este prima din UE care a început în actualul puseu inflaţionist să majoreze do­bânzile. Cea mai recentă majorare a fost de un punct procentual, un pas enorm, la 10,75%, un nivel extrem, rar folosit de băncile centrale în era modernă, arată Budapest Business Journal.

    Inflaţia „extraordinar de puternică“ face ca moneda de 5 forinţi să valoreze mai mult ca materie primă decât ca instrument de plată. De aceea, un politician maghiar a cerut re­tragerea ei din circulaţie. Guvernul a încercat să tempereze şocul inflaţiei asupra puterii de cumpărare prin plafonări de preţuri la unele alimente şi servicii de bază.

    Cu energia şi gazele naturale este mai uşor, pentru că sectoarele de profil sunt controlate de stat.

    Însă situaţia este complicată şi se complică şi mai mult pe piaţa carburanţilor. Acolo, numărul de beneficiari ai plafonărilor a fost restrâns treptat, prioritari fiind populaţia şi agricultorii.

    Mai multe benzinării independente mici s-au plâns că astfel de politici le vor duce în faliment. Mai recent, cel mai mare producător de carburanţi, Mol, care asigură în totalitate consumul din Ungaria, a anunţat că trebuie să-şi închidă de urgenţă rafinăria pentru reparaţii şi a atenţionat că pot să apară penurii dacă pe piaţă nu vor ajunge benzină şi motorină din import.

    Guvernul a intervenit prin dispunerea eliberării a un sfert din rezervele strategice de carburanţi, dar acestea nu sunt suficiente pentru acoperirea cererii interne.

    Dacă actualele plafonări de preţ sunt menţinute, nimeni din Ungaria nu va importa carburanţi, au avertizat oficialii de la Mol. Luna trecută, lanţul de benzinării al grupului a înjumătăţit limita de cantitate  de carburanţi cu care poate fi alimentată o maşină pe zi.

    Ca răspuns la problemele de aprovizionare, gigantul occidental Shell a închis activitatea la cinci benzinării.

    Plafonările ar trebui să dureze până în octombrie, dar guvernul rămâne fără bani. Pentru a face rost de noi resurse financiare, Budapesta a reformat rapid codul fiscal pentru a putea taxa mai mult afacerile mici. Este supraimpozitat şi Mol. Analiştii avertizează că dacă plafoanele de preţ cedează, inflaţia va exploda. Site-ul de ştiri independent Válasz Online scrie, citând doi economişti maghiari de prestigiu, că în 2023 Ungaria va avea cea mai rapidă inflaţie din Europa. O salvare pentru guvernul lui Orban ar fi bani din fondurile europene, dar pentru a-i primi trebuie să pună capăt disputei cu Comisia Europeană privind protejarea valorilor democratice în Ungaria. Sunt semne că Orban cedează.


    Dacă actualele plafonări de preţ sunt menţinute, nimeni din Ungaria nu va importa carburanţi, au avertizat oficialii de la Mol. Luna trecută, lanţul de benzinării al grupului a înjumătăţit limita de cantitate  de carburanţi cu care poate fi alimentată o maşină pe zi.


     

     

  • Piaţa financiară din Ungaria este în situaţie critică: Banca Naţională a fost nevoită să majoreze din nou dobânda de referinţă, de la 9,75% la 10,75%, în încercarea de a opri căderea forintului

    Banca Naţională a Ungariei a majorat marţi dobânda de referinţă de la 9,75% la 10,75%, pe fondul creşterii inflaţiei şi al devalorizării monedei naţionale.

     ”Principalul obiectiv al Magyar Nemzeti Bank (Banca Naţională Ungară) este să atingă şi să menţină stabilitatea preţurilor”, se arată în comunicatul instituţiei.

    Majorarea de astăzi vine după ce MNB a crescut pe 12 iulie dobânda de referinţă cu 2 puncte procentuale, de la 7,75% la 9,75%.

    În luna iunie, rata anuală a inflaţiei a ajuns în Ungaria la 11,7%, iar preţurile alimentelor erau cu 20% peste nivelul din perioada similară din 2021.

    Forintul ungar s-a devalorizat constant în ultimele luni, cursul fiind marţi de circa 400 forinţi/euro. 

    Moneda ungară era cotată la 369 forinti/euro la începutul anului, cursul ajungând la un minim de 355 forinti/euro la începutul lunii februarie. La începutul lunii iulie, cursul urcase la un maxim de 410 forinţi/euro.

    Măsura luată de Banca Naţională a Ungariei încearcă să stabilizeze preţurile şi să tempereze temerile investitorilor, pentru a păstra sursele de finanţare.

    În România, dobânda de referinţă a BNR este de 4,75%.

     

  • Comisia deferă Ungaria Curţii pentru încălcarea drepturilor persoanelor gay

    Comisia Europeană deferă Ungaria Curţii pentru încălcarea drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, non-binare, intersexuale şi queer.

    Comisia a decis vineri să defere Ungaria Curţii de Justiţie a UE din cauza unei legi maghiare care discriminează persoanele pe baza orientării sexuale şi a identităţii de gen.

    Comisia consideră că legea încalcă normele pieţei interne, drepturile fundamentale ale persoanelor (îndeosebi persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen, non-binare, intersexuale şi queer,) precum şi – în legătură cu aceste drepturi fundamentale – valorile UE.

    În special, legea maghiară evidenţiază şi vizează conţinutul care promovează sau prezintă ceea ce numeşte „divergenţe faţă de identitatea de sine corespunzătoare sexului la naştere, schimbarea sexului sau homosexualitatea” în cazul persoanelor cu vârsta sub 18 ani.

    Această trimitere în faţa Curţii este următoarea etapă din procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor iniţiată de Comisie la 15 iulie 2021 împotriva Ungariei printr-o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât autorităţile maghiare nu au răspuns într-o măsură suficientă preocupărilor Comisiei în legătură cu egalitatea şi protecţia drepturilor fundamentale şi nu s-au angajat în niciun fel să remedieze incompatibilitatea, Comisia a trimis Ungariei un aviz motivat la 2 decembrie 2021.

    „Protecţia copiilor este o prioritate absolută pentru UE şi statele sale membre. Legea maghiară conţine însă dispoziţii care nu sunt justificate pe baza promovării acestui interes fundamental sau sunt disproporţionate pentru realizarea obiectivului enunţat”, arată CE.

    Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.

  • Angajaţii din sectorul public din Ungaria vor o creştere imediată a salariilor de 20%

    Reprezentanţii guvernului maghiar, ai angajaţilor şi autorităţilor locale s-au întâlnit pentru prima dată după alegerile generale câştigate de partidul premierului Viktor Orban, dar nu au ajuns la niciun rezultat în negocierile pentru salarii mai mari, scrie Hungary Today. Ungaria are una dintre cele mai puternice inflaţii din Uniunea Europeană, iar pentru a se proteja de scumpiri, angajaţii din sectorul public se aşteaptă la o majorare imediată a salariilor de 20%. Un sfert dintre angajaţii instituţiilor care depind de bugetul de stat au primit majorări de salarii doar mulţumită creşterii salariului minim pe economie şi a salariului minim garantat.

  • Protestatarii maghiari blochează un pod din Budapesta din cauza creşterii planificate a taxelor

    Demonstranţii s-au adunat iniţial într-o piaţă principală din faţa parlamentului înainte de a mărşălui spre un pod din apropiere, peste fluviul Dunărea, blocând traficul în ambele direcţii între cele două părţi ale Budapestei, pe fondul unei prezenţe intense a poliţiei.

     

  • Ungaria: MOL introduce noi restricţii privind realimentarea în benzinării

    Potrivit acestora, numai 50 de litri pe zi pot fi folosiţi pentru realimentare.

    Pentru autovehiculele înmatriculate în Ungaria ce cântăresc între 3,5 şi 7,5 tone, cât şi pentru utilajele agricole nu vor există limite de realimentare.

  • Ungaria: Dobânda de referinţă s-a majorat, după ce forintul s-a depreciat la un nivel record

    Aceasta este cea de a treia majorare a dobânzii din ultimele trei săptămâni. Banca intenţionează să continue majorarea cu câte 30 de puncte de bază în fiecare lună.

    Pieţele financiare continuă să urmărească evoluţia tensiunilor dintre Ungaria şi Uniunea Europeană, care în ciuda derapajelor acestei ţări continuă să pompeze miliarde de euro.

    Decizia Fed de a implementa cea mai mare creştere a dobânzii din ultimii 30 de ani, pune tot mai multă presiune pe băncile centrale pentru a merge în aceeaşi direcţie.

    După decizia Băncii Centrale a Ungariei de a majora dobânda de referinţă randamentul pentru obligaţiunile guvernamentale denominate în forinţi a crescut până la 8,6%.

    În România dobânda de referinţă este situată la nivelul de 3,75%, potrivit datelor BNR.

  • Avionul suspect care a survolat Ungaria şi România, abandonat pe un aerodrom din centrul Bulgariei

    Avionul privat care a pătruns în mod neautorizat miercuri după-amiază în Ungaria, România şi Serbia a aterizat în Bulgaria, pe o pistă neutilizată, iar autorităţile bulgare încearcă să afle cui aparţine şi să clarifice situaţia.

    Ministerul Apărării de la Sofia a anunţat că avionul privat, de tip Beechcraft, a pătruns în mod neautorizat în spaţiul aerian al Bulgariei miercuri la ora 19.09 (19.09, ora României), după ce survolase Ungaria, România şi Serbia, unde fusese escortat de avioane de vânătoare.

    Avionul suspect a aterizat pe un aerodrom neutilizat situat în localitatea Buhovţi, în apropierea orăşelului Târgovişte, în centrul Bulgariei. Aerodromul este civil, dar nu a mai fost utilizat de câteva decenii, conform site-ului Novinite.com.

    Procuratura din Târgovişte (Bulgaria) încearcă să clarifice situaţia avionului de două locuri găsit abandonat pe un aerodrom vechi din satul Buhovţki, a declarat joi Ivana Mileva, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii din Varna.

    Şi Ungaria a iniţiat o investigaţie în acest caz. Janos Vajda, directorul Aeroportului din Debreţin, a declarat că, în pofida informaţiilor apărute iniţial, avionul privat nu a decolat de acolo, relatează site-ul Dehir.hu. Potrivit presei ungare, aeronava ar fi venit de fapt din Lituania şi făcuse o escală neautorizată la Aeroclubul ungar Hajduszoboszlo. Poliţia ungară a încercat să oprească echipajul pe durata escalei, care a fost de doar 10-15 minute, dar nu a reuşit.

    La opt minute după escala de la Hajduszoboszlo, aerodrom situat la zece kilometri sud-vest de oraşul Debreţin, avionul Beechcraft a fost interceptat de avioane de vânătoare Gripen ale Forţelor Aeriene Ungare. Dar piloţii nu au comunicat deloc cu autorităţile ungare. Aparatul de tip transponder a fost oprit la ora 17.49 (18.49, ora României), iar avionul a pătruns apoi în spaţiul aerian al României.