Grupul Orange va majora investiţiile în România odată cu finalizarea achiziţiei Telekom Fix pentru a susţine obiectivul de a ajunge cel mai mare operator de servicii de comunicaţii integrate.
“Vom mări investiţiile la 200 de milioane de euro pe an”, a declarat Liudmila Climoc, CEO al Orange România, în cadrul unei conferinţe de presă.
Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, a semnat în ianuarie cu Grupul Ţiriac pentru preluarea companiei Ţiriac Leasing, cu active de 213 mil. euro (circa 1 mld. lei).
“În conformitate cu prevederile legii concurenţei, această operaţiune trebuie autorizată de Consiliului Concurenţei. Ca urmare, autoritatea de concurenţă va evalua această tranzacţie în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
Ţiriac Leasing activează pe piaţa românească de peste 20 de ani, timp în care a dezvoltat un portofoliu diversificat de produse de leasing, prezentând o specializare semnificativă şi recunoscută în sectorul auto, care va genera un aport relevant pentru Grupul Financiar Banca Transilvania, potrivit informaţiilor transmise de bancă în momentul tranzacţiei.
Compania de leasing din Grupul Financiar Banca Transilvania, BT Leasing (BTL), este şi ea prezentă pe piaţă de peste 20 de ani, timp în care a susţinut peste 10.000 de clienţi şi a încheiat peste 20.000 de contracte.
BT Leasing are active de 1,366 mld. lei.
În 2018, BT Leasing a fuzionat cu ERB Leasing, care a fost achiziţionată de grupul Banca Transilvania de la grecii de la Eurobank Group. Iar în 2021, o altă companie de profil a intrat în Grupul BT, Idea Leasing.
Odată cu această tranzacţie, Banca Transilvania continuă seria achiziţiilor, după ce în 2015 a cumpărat Volksbank, în 2018 a cumpărat Bancpost, ERB Retail Services şi ERB Leasing, iar în 2021 a achiziţionat Idea Bank, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare.
Banca Transilvania a încheiat 2021 cu profit de 1,8 mld. lei, în creştere cu 49%, la venituri de 4,3 mld. lei
Astăzi are loc o discuţie între producătorul de gaze naturale Romgaz – “perla” statului român la Bursa de la Bucureşti şi americanii de la Exxon pentru finalizarea tranzacţiei de 1 mld. de dolari prin care compania românească intră în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.
“Au fost nişte taxe care au apărut în perioada de negociere, s-a finalizat inclusiv acest lucru. Se vor modifica înţelegerile care au fost făcute înainte de apariţia acestor taxe. Romgaz nu va plăti absolut nimic în plus faţă de ce s-a negociat şi sunt convins că se va semna şi contractul între Romgaz şi Exxon în perioada imediat următoare. Îmi doresc ca decizia de investiţie în Marea Neagră să fie luată anul acesta între OMV Petrom şi Romgaz şi să avem primele gaze în 2026”, spune ministrul Virgil Popescu într-o conferinţă la Antena 3.
La jumătatea lunii decembrie acţionarii Romgaz au aprobat tranzacţia de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă.
Romgaz a anunţat că tranzacţia este aşteptată a fi finalizată în T1/2022. Compania este aşteptată să plătească 1,06 mld. dolari pentru ExxonMobil Exploration and Production Romania, sumă ce ar putea fi ajustată cu 10 mil. dolari.
Romgaz a anunţat la finele lunii octombrie că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, devenind astfel partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local.
ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare.
Pe de altă parte, acţionarii au aprobat contractarea unui împrumut de 325 mil. euro de la una sau mai multe bănci pentru finanţarea unei părţi din preţul tranzacţiei.
Meta Platforms, anterior Facebook, a decis să vândă divizia care gestiona proiectul de criptomonedă Diem, într-o tranzacţie de 200 de milioane de dolari cu Silvergate Capital, potrivit unor surse Wall Street Journal.
Proiectul a fost lansat iniţial sub conceptul de Libra şi marca un efort al gigantului de a intra puternic în piaţa de plăţi şi de comerţ online.
Iniţiativa lui Mark Zuckerberg a declanşat un val de critici la nivel global, în special din partea autorităţilor din diferite ţări care reclamau că proiectul companiei ar putea ameninţa nivelul de control care există asupra sistemului monetar, încurajând activităţile criminale, potrivit Reuters.
După ce proiectul Libra a fost criticat, Facebook a redenumit proiectul „Diem” şi a diminuat ambiţiile globale până în punctul în care a devenit un proiect gândit iniţial pentru piaţa din SUA, ca o monedă stabilă la paritate cu dolarul.
Un semnal negativ în privinţa proiectului a venit recent când David Marcus, executivul care supraveghea proiectul Diem, a părăsit compania pentru a lucra la ceva nou.
Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Autonet Group Holding (AGH), parte a grupului elveţian Swiss Automotive Group, a preluat anul trecut, în octombrie, pachetul majoritar de acţiuni al distribuitorul de piese auto Augsburg International (AL), controlat de antreprenorii Marius Constantinoiu şi Gina Iordache.
“În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
În urma tranzacţiei, Autonet Group Holding (AGH) va avea o participaţie de 51% din Augsburg International (AL), în timp ce actualii acţionari ai AI vor deţine 49% din acţiuni.
Furnizorul Augsburg International Impex, fondat în urmă cu 25 de ani de către antreprenorul Marius Constantinoiu, a realizat în 2020 o cifră de afaceri de 566,8 mil. lei (117,6 mil. euro), un profit net de peste 7,8 mil. lei (1,6 mil. euro), având un număr mediu de 473 de angajaţi, conform celor mai recente date raportate la Ministerul Finanţelor.
Compania se ocupă de importul şi distribuţia en-gros a pieselor de schimb, mecanică şi caroserie, echipamente de service, servicii de managementul flotei, pentru autoturisme şi vehicule comerciale. AI deţine un depozit central de peste 20.000 mp şi 36 de depozite regionale. Sediul central al companiei este în Bucureşti.
Autonet Group Holding (AGH) este unul dintre cei mai importanţi jucători din segmentul aftermarket auto din Europa Centrală şi de Est, fiind prezent în 5 ţări (România, Ungaria, Slovacia, Slovenia şi Serbia) şi este compus din 14 companii. AGH este prezent pe piaţă locală prin companiile Autonet Import şi Lubexpert România. AGH face parte din grupul elveţian Swiss Automotive Group (SAG).
Compania Autonet Import a fost fondată în anul 1996, în plin avânt antreprenorial pe piaţa locală, de oamenii de afaceri Zoltan Kondor şi Mihaly Lieb din Satu Mare. În urmă cu şase ani, 51% din capitalul companiei Autonet Import a fost preluat de elveţienii de la Swiss Automotive Group, într-o tranzacţie de câteva zeci de milioane de euro, potrivit datelor de la acel moment. Mihaly Lieb şi Zoltan Kondor sunt unii dintre cei mai discreţi antreprenori locali, astfel că există puţine informaţii despre ei. Compania Autonet Import a realizat în 2020 o cifră de afaceri de 1,346 mld. lei (279,3 mil. euro), un profit net de 33 mil. lei (6,8 mil. euro), având un număr mediu de 1.150 de angajaţi, conform datelor publice.
Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Autonet Group Holding (AGH), parte a grupului elveţian Swiss Automotive Group, a preluat anul trecut, în octombrie, pachetul majoritar de acţiuni al distribuitorul de piese auto Augsburg International (AL), controlat de antreprenorii Marius Constantinoiu şi Gina Iordache.
“În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.
În urma tranzacţiei, Autonet Group Holding (AGH) va avea o participaţie de 51% din Augsburg International (AL), în timp ce actualii acţionari ai AI vor deţine 49% din acţiuni.
Furnizorul Augsburg International Impex, fondat în urmă cu 25 de ani de către antreprenorul Marius Constantinoiu, a realizat în 2020 o cifră de afaceri de 566,8 mil. lei (117,6 mil. euro), un profit net de peste 7,8 mil. lei (1,6 mil. euro), având un număr mediu de 473 de angajaţi, conform celor mai recente date raportate la Ministerul Finanţelor.
Compania se ocupă de importul şi distribuţia en-gros a pieselor de schimb, mecanică şi caroserie, echipamente de service, servicii de managementul flotei, pentru autoturisme şi vehicule comerciale. AI deţine un depozit central de peste 20.000 mp şi 36 de depozite regionale. Sediul central al companiei este în Bucureşti.
Autonet Group Holding (AGH) este unul dintre cei mai importanţi jucători din segmentul aftermarket auto din Europa Centrală şi de Est, fiind prezent în 5 ţări (România, Ungaria, Slovacia, Slovenia şi Serbia) şi este compus din 14 companii. AGH este prezent pe piaţă locală prin companiile Autonet Import şi Lubexpert România. AGH face parte din grupul elveţian Swiss Automotive Group (SAG).
Compania Autonet Import a fost fondată în anul 1996, în plin avânt antreprenorial pe piaţa locală, de oamenii de afaceri Zoltan Kondor şi Mihaly Lieb din Satu Mare. În urmă cu şase ani, 51% din capitalul companiei Autonet Import a fost preluat de elveţienii de la Swiss Automotive Group, într-o tranzacţie de câteva zeci de milioane de euro, potrivit datelor de la acel moment. Mihaly Lieb şi Zoltan Kondor sunt unii dintre cei mai discreţi antreprenori locali, astfel că există puţine informaţii despre ei. Compania Autonet Import a realizat în 2020 o cifră de afaceri de 1,346 mld. lei (279,3 mil. euro), un profit net de 33 mil. lei (6,8 mil. euro), având un număr mediu de 1.150 de angajaţi, conform datelor publice.
Grupul de comunicaţii fixe şi mobile Digi, controlat de miliardarul Zoltan Teszari din Oradea, anunţă încheierea contractului de vânzare-cumpărare privind operaţiunile sale din Ungaria către 4iG.
Digi este listat la Bursa de Valori Bucureşti şi are o capitalizare de 3,57 miliarde lei (722 milioane euro).
RCS & RDS, filiala din România a DIGI, şi 4iG, companie care activează pe piaţa de IT şi telecomunicaţii din Ungaria, au agreat la finalul lunii martie 2021 termenii unui acord preliminar care vizau o eventuală tranzacţie pentru cumpărarea DIGI Távközlési Szolgáltató Ltd. şi a filialelor Invitel, I TV si DIGI Infrastructure.
În 29 noiembrie, părţile au finalizat negocierile şi au încheiat documentele tranzacţiei pentru transferul filialelor şi operaţiunilor DIGI din Ungaria către 4iG pentru 625 de milioane de euro.
Tranzacţia este supusă unor condiţii, inclusiv aprobării autorităţilor de concurenţă, anunţă compania.
Grupul DIGI a fost prezent timp de 23 de ani în Ungaria, perioadă în care a construit un operator de servicii de telecomunicaţii cu o poziţie de top pe piaţa locală, oferind un portfoliu complet de servicii de televiziune prin cablu şi satelit (DTH), date fixe şi mobile, precum şi telefonie fixă şi mobilă. Totodată, DIGI este primul furnizor de servicii de telecomunicaţii din Ungaria care a lansat serviciul Fiberlink 10G, pachetul cu cea mai mare lăţime de bandă, lansând astfel un nou capitol de dezvoltare tehnologică pe această piaţă.
La nivelul anului 2020, abonaţii DIGI pe piaţa din Ungaria erau în număr de 1,1 milioane la nivel naţional şi unităţile generatoare de venituri (RGU) de peste 2,5 milioane. Tot atunci, operaţiunile din Ungaria ale DIGI au înregistrat venituri consolidate de 70 miliarde HUF (200 milioane EUR) şi EBITDA ajustată de 19 miliarde HUF (54 milioane EUR).
“Ungaria este o piaţă în care ne-am desfăşurat activitatea cea mai mare parte a existenţei noastre. Am construit acolo, împreună cu echipa locală, o afacere de care suntem foarte mândri şi care este unul dintre operatorii cei mai mari, mai avansaţi tehnologic şi mai de succes din această piaţă. Cu toate acestea, în condiţiile reorientării strategiei noastre către pieţe din vestul Europei, a venit momentul să îi lăsăm pe partenerii noştri de la 4iG să continue această frumoasă poveste şi avem încredere că vor continua munca noastră şi vor amplifica succesul acestui operator.” spune Serghei Bulgac, CEO al Digi Communications N.V.
Potrivit Autorităţii Naţionale Ungare de Media şi Telecomunicaţii (NMHH), DIGI este al doilea operator, după cota de piaţă deţinută, pe segmentele de servicii pay-TV, internet broadband şi telefonie fixă. Cu un model de business unic pe piaţa locală, activităţile Grupului DIGI în Ungaria au inclus operarea mai multor staţii de televiziune, canale de sport şi a altor patru canale tematice. Dimensiunea extinsă a activităţilor din Ungaria a fost în bună măsură sprijinită şi de numărul mare de angajaţi, aproximativ 3.000.
4iG, cumpărătorul operaţiunilor Digi, are în spate un vehicul de investiţii (Konzum Management) în care este acţionar unul dintre aliaţii din business ai premierului Viktor Orban – Lorinc Meszaros.
Producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (simbol bursier SNG) a anunţat marţi seară la Bursa de Valori Bucureşti că administratorii societăţii au avizat achiziţia a 50% din perimetrul Neptun Deep de la ExxonMobil Corporations and Production Romania Limited, iar contractul de vânzare-cumpărare va fi semnat după aprobarea de către acţionarii companiei de stat în AGEA convocată pentru 9 decembrie.
„Preţul de achiziţie care va fi achitat de către S.N.G.N. ROMGAZ S.A. pentru contravaloarea tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited va fi de 1.060.000.000 USD“, se arată în raportul publicat la BVB.
ZF a scris săptămâna trecută că, potrivit unor surse neoficiale, tranzacţia s-a ridicat la un miliard de dolari. La semnarea contractului, Romgaz va avea obligaţia de a achita vânzătorilor o suma egală cu 106 milioane de dolari, reprezentând avans/depozit.
Preluarea a fost parafată pe 30 septembrie 2021, după obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor competente.
Antreprenorul Daniel Guzu şi producătorul francez de materiale de construcţii Saint-Gobain au finalizat tranzacţia prin care francezii preiau Duraziv, producător de adezivi, mortare, vopsele şi profiluri metalice.
„În ultimii ani am avut câteva tentative de vânzare a companiei care au eşuat. Sunt mulţumit că fabrica pe care am creat-o ajunge sub managementul unui lider mondial, care poate să facă din ea un jucător important pe piaţa europeană“, a spus Daniel Guzu, fondator al grupului Duraziv.
În această tranzacţie, fondatorii Duraziv – Daniel şi Irina Guzu – au fost asistaţi de echipa Deloitte Corporate Finance, preluarea fiind parafată pe 30 septembrie 2021, după obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor competente.
Saint-Gobain, noul proprietar al Duraziv, este o companie multinaţională franceză cu venituri de 38 de miliarde de euro în 2020, iar prin această tranzacţie îşi va creşte cota de piaţă pe plan local.
Antreprenorul Daniel Guzu a mai rămas doar cu afacerile cu vin şi cu fructe după ce a decis să vândă producătorul de materiale de construcţii Duraziv către francezii de la Saint-Gobain. El a pornit în business în 1994, când a fondat Guzu Chim, o companie care producea lacuri şi vopsele. A gestionat-o integral vreme de 12 ani, până în 2006, când a început să vândă treptat pachete de acţiuni către fondul de investiţii Oresa Ventures, care în 2009 a cumpărat integral compania – redenumită între timp Fabryo Corporation.
În 2021, Daniel Guzu a luat decizia de a face exitul şi din Duraziv, vânzând compania către grupul Saint-Gobain. Duraziv este fosta companie Bau Profil, pe care Daniel Guzu a fondat-o în 2003.
Zvonuri cu privire la vânzarea Duraziv existau de multă vreme, însă concretizarea lor a avut loc abia acum, după un an 2020 în care compania a ajuns la afaceri de 31 mil. euro. În ultimii doi ani, Duraziv, care are peste 200 de angajaţi, a investit circa 2 mil. euro într-o hală nouă de profiluri metalice, dar şi în modernizarea utilajelor şi creşterea productivităţii. Fabrica de profiluri metalice a fost mutată pe un teren adiacent celui pe care se afla anterior, în Popeşti-Leordeni, într-o clădire nouă.
În agricultură, antreprenorul are, în Vrancea, 120 de hectare de viţă-de-vie, pe care le-a cumpărat treptat, de la mai mulţi mici proprietari, începând cu anul 2006. Acolo sunt cultivate trei soiuri de struguri – Fetească neagră (cu o producţie de 7 tone de vin la hectar), Sauvignon blanc (9-10 tone de vin la hectar) şi Fetească regală (12 tone de vin la hectar). Vinul produs se vinde sub trei branduri diferite – Casa Panciu, Panciu Riserva şi Domeniile Panciu-Podgorie Domnească, toate grupate sub brandul-umbrelă Casa Panciu.
Daniel Guzu mai deţine în comuna Ţifeşti din judeţul Vrancea 67 de hectare de meri, 16 hectare de cătină, 10 hectare de afini, 20 de hectare de cireşi, 50 de hectare de vişini şi 12 hectare de struguri de masă, folosiţi pentru producţia de suc sub brandul „Ana are“. De asemenea, în vara anului 2019, Daniel Guzu a deschis un hotel cu 30 de camere în podgoria din Vrancea, după investiţii de peste trei milioane de euro. Hotelul poartă numele satului Sârbi, în care se află, din comuna Ţifeşti şi este parte a unui proiect din care mai fac parte o piscină (încă în construcţie), un teren de tenis şi sală de evenimente în care încap până la 450 de persoane.
Orange, liderul pieţei de telecom din România, ar putea anunţa săptămâna aceasta preluarea oficială a pachetului majoritar de acţiuni al diviziei fixe a grupului Telekom România – fostul Romtelecom, o mutare cu un cost de 268 mil. euro prin care subsidiara grupului francez Orange devine un gigant cu afaceri anuale de aproape două miliarde de euro, aproape dublu faţă de competitorii săi. Orange a anunţat în noiembrie 2020 că a ajuns la un acord cu nemţii de la Deutsche Telekom pentru preluarea diviziei fixe a Telekom, însă abia acum au fost depăşite toate barierele legale şi operaţionale pentru ca fostul Romtelecom să treacă efectiv sub conducere franceză.
Anunţul va sosi după ce în perioada 23-28 septembrie 2021 echipele tehnice ale grupului Telekom au lucrat contra cronometru pentru a finaliza una dintre cele mai importante sarcini generate de tranzacţia de vânzare: ruperea în două a sistemelor de IT dintre companiile de comunicaţii fixe şi mobile, şi întreruperea oricărei comunicări între sistemele de IT. Practic, în mai puţin de un an de zile, Telekom a fost nevoită să anuleze eforturile făcute începând cu anii 2013 / 2014 de a unifica sistemele celor două companii.
După ruperea celor două infrastructuri de IT în două, mai multe module şi funcţionalităţi sunt asigurate din Grecia, de echipa grupului elen OTE, acţionarul majoritar, au precizat pentru ZF surse din industrie. “În aceste zile s-a produs segregarea finală a sistemelor de IT, iar pentru compania de telefonie mobilă unele servicii sunt asigurate acum din Grecia. Următoarele săptămâni vor arăta rezultatele acestei operaţiuni extrem de complexe, dacă sistemele vor funcţiona fără probleme”, a declarat pentru ZF o sursă din industrie.
Francezii au luat o decizie şi în ceea ce priveşte echipa care va conduce fostul Romtelecom: poziţia de CEO a companiei va fi preluată de românul Andrei Popovici – un executiv cu experienţă în banking (BRCI Bank) şi consultanţă (McKinsey) care a fost recrutat în 2015 de Telekom, au declarat pentru ZF mai multe surse din industrie. El ocupă în prezent poziţia de director executiv vânzări locale şi operaţiuni clienţi în cadrul Telekom România.
Parte din echipa de conducere a companiei va rămâne şi Ladislav Petényi, director executiv strategie, transformare şi servicii wholesale România. Structura de conducere va fi una mai complexă, care va include şi un board, dar opţiunea Orange de a îi nominaliza pe cei doi foşti executivi Telekom în echipa de conducere din noua eră în care intră compania arată că francezii îşi doresc în primul rând stabilitate şi o continuitate a operaţiunilor dar şi doi oameni care cunosc bine “măruntaiele” Telekom pentru a fi implicaţi în procesul complex de integrare dintre cele două entităţi, a comentat pentru ZF o sursă din industrie.
Orange România, companie care avea deja 11 milioane de clienţi pentru servicii fixe şi mobile şi afaceri de 1,2 mld. euro pe an, câştigă din tranzacţie afaceri de circa 500 mil. euro pe an, 5 milioane de clienţi pentru net, telefonie fixă şi TV plus 900.000 de abonaţi la telefonie mobilă, şi o reţea de fibră optică de 90.000 de kilometri ce ajunge la 3 milioane de gospodării, la un preţ de 268 mil. euro.
Odată cu anunţul oficial al preluării Orange devine proprietarul a 54% din acţiunile fostului Romtelecom, diferenţa fiind deţinută de statul român, prin intermediul ministerului digitalizării. În viitor, Orange România va fuziona cu fosta companie Romtelecom, statul român urmând să deţină un procent minoritar din companie. Guvernele Orban şi Cîţu, care au gestionat discuţiile cu Orange, au fost şi continuă să fie complet netransparente în legătură cu tranzacţia, refuzând să ofere informaţii despre acord sau despre cum şi cine a evaluat valoarea acţiunilor deţinute de stat la fostul Romtelecom.
Joi 30 septembrie, premierul Florin Cîţu are programate o întâlnire la Palatul Victoria cu reprezentanţi ai grupului Orange, conform datelor comunicate de Guvern.