BusinessMagazin

Tag: tineri

  • Cum a reuşit creşterea ratelor să dea peste cap viaţa chiriaşilor din întreaga Europă

    Marianne şi partenerul ei deţineau apartamentul din Paris de şapte ani, când au decis să cumpere unul mai mare după naşterea celui de-al doilea copil. După îndelungi căutări, cuplul a descoperit apartamentul perfect la un preţ care se încadra în bugetul lor. Cu toate acestea, după negocierile purtate cu creditorii, cei doi au ales să se îndrepte din nou către piaţa chiriilor. Motivul? Costul crescut al creditelor.

    Financial Times prezintă pe scurt povestea celor doi tineri care, descurajaţi de costurile din ce în ce mai mari ale creditelor, au ales să-şi modifice substanţial traiectoria, departe de alternativa unui împrumut bancar. „Împrumutul de 800.000 de euro ne-ar costa 500.000 de euro [în dobânzi], faţă de 50.000 de euro pentru 500.000 de euro în 2019″, a declarat Marianne, care a cerut să nu i se folosească numele complet. „Pur şi simplu nu are sens. Va trebui să apelăm din nou la o chirie”.

    La fel ca familia lui Marianne, mulţi europeni sunt forţaţi să-şi ducă viaţa în chirii, deoarece costurile ridicate ale împrumuturilor, cerinţele de venit şi necesitatea unor depozite mari fac ca achiziţionarea de locuinţe să devină irealizabilă. Cu toate acestea, cei care fug de creditele bancare către chirii se alătură unei pieţe deja încinse.

    Chiriile în oraşe europene precum Londra, Paris şi Berlin sunt la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată; chiriaşii simt presiunea costurilor din insulele greceşti şi până în Tallinn. Pe măsură ce tot mai mulţi cumpărători din clasa de mijloc sunt forţaţi să rămână în locuinţe închiriate, această presiune suplimentară pe piaţă a crescut costurile pentru chiriaşii cu venituri mai mici din locaţiile menţionate.

    Unii dintre cei care îşi caută o locuinţă au recurs la soluţii care variază, locuitul în dube devenind din ce în ce mai la modă printre cetăţenii bătrânului continent. Cu toate acestea, există puţine soluţii; supraaglomerarea se agravează, iar lipsa de locuinţe ţine milioane de tineri acasă cu părinţii lor, ceea ce le modelează viaţa până la vârsta de a fi părinţi şi dincolo de aceasta.

    Creşterea preţurilor în Londra a determinat-o pe Emily, o artistă vizuală în vârstă de 29 de ani, să doarmă pe canapeaua surorii sale în fiecare săptămână, de luni până joi. La sfârşit de săptămână, ea doarme într-o cameră care este închiriată altcuiva în timpul săptămânii.

    „Nu pot justifica să plătesc peste 1.000 de lire sterline [pe lună] pentru o cameră”, a spus ea. „Plăteşti doar ca să exişti şi nici măcar nu plăteşti ca să te poţi bucura pe deplin de ceea ce are de oferit oraşul, pentru că încerci doar să îţi păstrezi un acoperiş deasupra capului”.

    Paul Tostevin, şeful departamentului de cercetare la nivel mondial al agenţiei imobiliare Savills, a declarat: „Chiriile cresc în întreaga Europă în faţa unei oferte limitate şi a unei cereri puternice din partea chiriaşilor din ţară, a chiriaşilor internaţionali care se mută pentru muncă şi studii şi a potenţialilor cumpărători care s-au orientat către piaţa chiriilor pe fondul ratelor ridicate ale dobânzilor.”

    În timp ce chiriile medii din unele ţări europene au scăzut în ultimii ani, costul locuinţelor din centrele de ocupare a forţei de muncă şi din zonele turistice continuă să atingă noi maxime. Dar lipsa de locuinţe face ca aceste zone să nu poată satisface cererea; la capătul lor, acest lucru reprezintă faptul că numărul persoanelor fără adăpost este în creştere.

    „Dacă ar trebui să dau o explicaţie într-un singur cuvânt, aceasta ar fi: oferta”, a declarat Boris Cournède, şeful interimar al departamentului de economie publică al OCDE. Yolande Barnes, profesor la Institutul Bartlett Real Estate de la University College din Londra, a declarat: „Aceste oraşe sunt victimele propriului lor succes”.

    Sarah Coupechoux, şefa pentru Europa a fundaţiei Abbé Pierre, o organizaţie caritabilă pentru locuinţe, a declarat că lipsa de locuinţe la preţuri accesibile a declanşat un proces de „selecţie naturală” a chiriaşilor care îi afectează în mod deosebit pe tinerii europeni.

    „Persoanele care nu sunt bine pregătite din punct de vedere financiar se luptă pentru a avea acces la locuinţe de bună calitate”, a spus ea. „Printre aceştia se numără şi tinerii care au mai multe şanse să aibă un loc de muncă precar, fără un venit stabil, mai ales dacă şi studiază.” 

    Creşterea chiriilor înseamnă că spaţiile accesibile pentru tineri sunt în scădere. Cei cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani sunt mai predispuşi să locuiască în locuinţe supraaglomerate, definite ca locuinţe care nu au suficiente camere pentru a găzdui în mod rezonabil toţi membrii gospodăriei.

  • Cum rămânem tineri mai mult timp?

    Studiile ne arată din ce în ce mai mult că mişcarea este unul din factorii principali pentru a opri procesul de îmbătrânire.
    Horaţiu Dumitrescu susţine că oamenii care vor un stil de viaţă sănătos trebuie să îşi impună o disciplină alimentară.
    Hidratarea este, de asemenea, un punct cheie în stilul de viaţă sănătos.

    Ştii deja că sportul îţi aduce multe beneficii şi te ajută să fii sănătos. Bătrâneţea vine fără milă şi te întrebi mereu cum poţi să rămâi tânăr cât mai mult timp.

    „Consider că acesta este obiectivul tuturor, de a rămâne tineri, iar procesul de îmbătrânire, oricât am încerca noi tot felul de metode mai moderne sau mai puţin moderne nu-l putem încetini. Studiile ne arată din ce în ce mai mult că mişcarea este unul din factorii principali pentru a opri procesul de îmbătrânire. Ce ar însemna acest lucru? Sunt foarte multe aspecte pe care orice persoană trebuie să le ia în considerare. A adopta un stil de viaţă, aici e vorba de la mişcare până la o dietă corectă”, a explicat Horaţiu Dumitrescu, antrenor de fitness, la Aleph News.

    Horaţiu Dumitrescu susţine că oamenii care vor un stil de viaţă sănătos trebuie să îşi impună o disciplină alimentară. Hidratarea este, de asemenea, un punct cheie în stilul de viaţă sănătos, având în vedere valurile de căldură din această vară.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Îndemn către tineri: Mergeţi spre ramuri ale ingineriei precum petrol şi gaze, robotică, electronică, sunt cele mai ofertante

    ♦ Un inginer la început de drum are un salariu brut de circa 1.000 de euro ♦ După cinci ani poate ajunge la un salariu brut de 2.000-3.000 de euro pe lună.

    Ciprian Păltineanu, CEO al companiei Inspet Ploieşti, specializată în construcţia şi întreţinerea echipamentelor de petrol şi gaz, spune că una dintre cele mai mari provocări din industrie este găsirea şi reţinerea angajaţilor tineri.

    „Această criză a forţei de muncă  este diferenţiată pe judeţe. În unele este o criză mare de forţă de muncă, în timp ce în altele este criză de locuri de muncă. Noi avem mulţi oameni din Prahova, dar şi din Oltenia sau Moldova, pe care îi aducem pentru că am observat că aduc rezultate bune“, a spus Ciprian Păltineanu, CEO al Inspet, la ZF Live. Studenţii facultăţilor de inginerie şi absolvenţii acestora, mai adaugă Ciprian Păltineanu, e bine să se orienteze către ramuri ale ingineriei precum petrol şi gaze, robotică, electronică sau mecanică, acestea fiind cele mai ofertante.

    Ziarul Financiar a publicat recent o analiză legată de piaţa salariilor pentru ingineri. Cele mai mari salarii sunt în IT, metalurgie, chimie, auto, energie, în schimb cele mai mici salarii pentru ingineri sunt în industria alimentară sau industria textilă.

  • Consumăm cantitate, nu calitate. ,,Tinerii mănâncă mai nesănătos decât părinţii lor”, avertizează Dragoş Dumitrescu, manager general al unui restaurant faimos

    Obezitatea a devenit epidemie, provocând peste 1 milion de decese anual. ,,Ne îndreptăm spre un consumerism avansat” , declară Andreea Chiriţescu, instructor de fitness.

    În 2021, în Bucureşti, în plină pandemie de coronavirus, sute de tineri s-au îngrămădit pentru un burger gratis, riscând să fie infectaţi de virusul mortal.
    Biscuiţii, prăjiturile şi băuturile carbogazoase ar putea creşte riscul de a face pietre la rinichi, au avertizat cercetătorii britanici.
    Burgerii, pizza, ,,shaorma cu de toate”… şi în general, dulciurile cu mult zahăr, dacă sunt consumate în exces, pot provoca obezitate, cancer, boli cardiovasculare şi diabet.
    Mulţi instructori de fitness sunt îngrijoraţi în privinţa sănătăţii oamenilor la nivel global din cauza mâncatului pe fond emoţional.
    ,,Din păcate ne îndreptăm spre un consumerism avansat. Consider că majoritatea clienţilor cu care eu lucrez şi oameni cu care lucrez îşi dau seama că mănâncă compulsiv şi nu au o limită în privinţa mâncării. Mănâncă mult peste limita saţietăţii şi în secunda aceea nu mai putem spune că ne hrănim sănătos şi pur şi simplu psihicul simte nevoia să mănânce permanent pentru că atunci când faci sport, îţi dă poftă de mâncare”, declară Andreea Chiriţescu, instructor de fitness.
    De altfel, managerii de restaurante avertizează că tinerii sunt categoria care este cea mai atrasă de preparatele fast food, în vreme ce generaţiile anterioare mai consumă ocazional preparate sănătoase de tip ,,fine dining”.
    ,,Am văzut în general tineretul e mai mult îndreptat către partea asta de burgeri , tot ce înseamnă rapid, prăjeală. Cei mai în vârstă sunt tot în partea aceea, mai o friptură, mai o salată, dar tineretul n-am văzut să fie îndreptat spre partea sănătoasă”, raportează Dragoş Dumitrescu, general manager de la restaurantul ,,Terasa Florilor”, pentru ALEPH NEWS.


     

  • O nouă problemă mondială sperie toate guvernele lumii, care încă nu au nicio soluţie pentru aceasta, iar în viitor lucrurile se vor tot înrăutăţi

    Societăţi şi companii, guverne, executivi şi investitori deopotrivă au în faţă o criză a îmbătrânirii. Pe măsură ce longevitatea creşte, numărul bătrânilor sau al persoanelor în vârstă tinde să crească în comparaţie cu cel al tinerilor. Iar această problemă pare că nu are graniţe.

    Politica de frânare a înmulţirii populaţiei a afectat China. În Franţa, zeci de mii de muncitori au protestat zile de-a rândul împotriva reformelor din sistemul de pensii – guvernul vrea vârsta de pensionare majorată cu doar doi ani, şi nu dintr-o dată, însă oamenii se tem că astfel vor fi expuşi mai mult la discriminarea de vârstă. Se tem că dacă sunt prea bătrâni nicio companie din Franţa nu-i va mai angaja.

    Într-o societate îmbătrânită, cea mai mare parte din alegători tind să fie conservatori, cu preferinţe electorale adesea opuse intereselor tinerilor. Apare polarizarea politică. Ce construieşte unul dărâmă celălalt. Prin urmare, politicienii, guvernele, cei care fac legi, cei care conduc băncile centrale şi liderii din afaceri trebuie să regândească politicile pentru oamenii în vârstă, scrie The New York Times.

    Unde suntem acum? La nivel global, doar 7% din oameni au peste 65 de ani. În următoarele câteva decenii, ponderea va creşte de trei ori. Vor fi mai mulţi bătrâni în comparaţie cu tinerii. Din fericire, progresul în materie de medicină şi nivel de trai face ca oamenii să trăiască din ce în ce mai mult. Din nefericire pentru guverne şi companiile care plătesc pensii, acest lucru înseamnă mai mulţi bani de dat pentru pensionari. Unde vom fi? Un copil care astăzi are cinci ani va ajunge mult mai departe decât noi.

    În cele mai bogate naţiuni, mai mult de jumătate dintre aceşti oameni vor trăi până la cel puţin 100 de ani, după cum se aşteaptă Centrul Stanford pentru Longevitate. O societate plină de centenari reprezintă o provocare profundă pentru economiile avansate ale lumii şi pentru multe dintre companii: cum te adaptezi la o lume mai bătrână şi cum plăteşti pentru inevitabila bombă cu ceas a pensiilor care ticăie în fundal pe măsură ce acest grup  de viitori superbătrâni se apropie de vârsta de pensionare? După cum spune centrul Stanford: „Viaţa până la 100 de ani şi mai departe este aici.

    Dar nu suntem pregătiţi”. În lumea reală, efectul îngrijorărilor cu privire la paradoxul vieţii lungi a fost pe deplin observat în Franţa – grevele şi protestele la nivel naţional au blocat ţara după încercarea profund nepopulară a guvernului de a schimba regulile de pensionare; în China, autorităţile au raportat o populaţie în scădere pentru prima dată în şase decenii; iar la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, din Elveţia, liderii de afaceri şi factorii de decizie politică s-au confruntat cu consecinţele acestei probleme demografice.

    În Franţa (speranţa de viaţă: 82 de ani), muncitorii şi studenţii au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva impulsului preşedintelui Emmanuel Macron de a revizui sistemul de pensii şi de a ridica vârsta minimă de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani până în 2030, o încercare de a îmblânzi costurile în creştere cu asistenţa socială. (În Statele Unite, unde speranţa de viaţă este de 77 de ani, vârsta obişnuită de pensionare este de 67 de ani, dar angajaţii pot începe să colecteze prestaţii de securitate socială de la 62 de ani încolo.) Franţa cheltuieşte puţin peste 14% din PIB pe pensii, una dintre cele mai mari rate din grupul de ţări bogate care compun Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    „Trebuie să muncim mai mult”, a spus Macron într-un discurs de Anul Nou, pentru a „transmite copiilor noştri un model social corect şi durabil, pentru că doar astfel va fi credibil şi finanţat pe termen lung”. Situaţia este mai sumbră în China (speranţa de viaţă: 78 de ani), care se confruntă cu scăderea populaţiei. Un motiv: costă mai mult să creşti un copil în anumite părţi ale Chinei decât în Statele Unite, o realitate care împinge familiile şi femeile cu carieră să aleagă să nu aibă copii (în ciuda mai multor stimulente guvernamentale pronatalitate).

    Impactul nu prea îndepărtat: o penurie de muncitori ar putea pune în pericol creşterea economică şi ar putea distruge capacitatea Beijingului de a strânge fonduri suficiente prin impozitarea populaţiei mai tinere, active, necesare pentru a susţine cea mai numeroasă populaţie de pensionari de pe planetă. Agenţia de evaluare financiară S&P Global vede semne de avertizare asemănătoare cu cele din China şi Franţa în întreaga lume. Ratele scăzute de fertilitate, finanţele publice în dificultate şi creşterea ratelor dobânzilor combinate cu speranţa de viaţă mai lungă creează o „criză globală a îmbătrânirii”.

    Dacă ţările nu încep „acţiuni politice serioase pentru a reduce cheltuielile legate de vârstă”, scriu analiştii de la Standard & Poor’s Samuel Tilleray şi Marko Mrsnik, ar putea urma o avalanşă de ratinguri nedorite alimentate de longevitate, crescând şi mai mult costurile pentru viitoarele generatii. „Puţin peste jumătate din cele 81 de ratinguri suverane pe care le-am analizat ar avea valori de credit pe care le asociem cu gradele speculative (BBĂ sau mai jos) până în 2060.”

    Cititi aici materialul integral

  • Sustainability Talks: 60% dintre tineri nu vor avea competenţele necesare pentru piaţa muncii din 2030, inclusiv pentru tranziţia către economia verde

    Disponibilitatea forţei de munca (grupa de varsta 15-64) nu doar că va scădea radical în viitorul apropiat, de la 64% în 2019 la 56% în 2070, dar 60% dintre tineri nu vor avea competenţele necesare pentru piaţa muncii din 2030, inclusiv pentru tranziţia către un viitor verde, potrivit studiilor citate în cadrul conferinţei Sustainabilty Talks, organizate în luna iunie de Ambasada Sustenabilităţii din România.

    Raportul „Why the world needs to upskill young people to enable the net zero transition”, realizat de PwC, UNICEF şi Generation Unlimited indică faptul că 60% dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani de la nivel global (830 de milioane de persoane) nu vor avea competenţele necesare pentru piaţa muncii în 2030, inclusiv cele pentru tranziţia la economia verde. Printre principalele cauze ale acestei situaţii se numără lipsa unei strategii de educare şi formare pentru piaţa muncii, bazată pe colaborarea dintre guverne, mediul de afaceri şi organizaţiile neguvernamentale, dar şi accesul limitat sau inexistent la internet. 

    În România, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în trimestrul al treilea din 2022, rata şomajului a atins 23,9% în rândul tinerilor (15-24 ani) comparativ cu rata generală de 5,4%. În acelaşi timp, numărul tinerilor din întreaga lume care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ sau o formare profesională se află în prezent la cel mai ridicat nivel din 2005, după cum arată datele Organizaţiei Mondiale a Muncii (OIM), iar pandemia a adâncit şi mai mult criza în educaţie şi formare.

    Estimările incluse în raport arată că tranziţia către o economie verde va crea 8,4 milioane de locuri de muncă pentru tineri până în 2030. Potrivit unei analize PwC UK, pentru fiecare loc de muncă verde creat, alte 1,4 noi locuri de muncă noi îi pot fi atribuite, iar multiplicatorul este chiar mai mare în sectoare precum energie, utilităţi şi producţie.Tranziţia către o economie verde necesită o schimbare a tipurilor de locuri de muncă şi o transformare a modului în care oamenii lucrează. Gestionarea acestei schimbări presupune calificare, recalificare şi perfecţionare, care vor avea un impact triplu: vor contribui la reducerea emisiilor de carbon, reducerea inegalităţii şi gestionarea crizei şomajului în rândul tinerilor, arată raportul.Presiunea pentru dezvoltarea de competenţe în domeniul economiei verzi este resimţită şi mai mult în contextul în care ritmul de reducere a emisiilor de carbon trebuie să crească de 11 ori comparativ cu media globală realizată la începutul anilor 2000 pentru a atinge obiectivele climatice de la Paris. 

    Prin urmare, va creşte cererea pentru anumite locuri de muncă (ex. în construcţii), va schimba natura altora (ex. întreţinerea vehiculelor electrice este diferită de cea a maşinilor pe benzină), va crea noi locuri de muncă (ex. mai mulţi experţi în sustenabilitate) şi chiar va elimina unele existente.

    Forţa de munca şi meseriile sunt în schimbare în Europa şi în contextul digitalizării şi automatizării, astfel că discuţiile despre competenţele potrivite în viitor devin din ce în ce mai importante. De altfel, Comisia Europeană a acţionat în acest sens numind anul 2023 drept Anul European al Competenţelor. Această iniţiativă are obiectivul să ajute întreprinderile, în special pe cele mici şi mijlocii, să abordeze deficitul de competenţe din Uniunea Europeană (spre exemplu, 77% din întreprinderile din UE au dificultăţi în a găsi lucrători  cu competenţele necesare iar numai 37% din adulţi urmează cursuri de formare în mod regulat. În plus una din trei persoane în UE nu dispun competenţe digital de bază, iar femeile sunt subreprezentate în profesiile de ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică (STIM)). 

    Mara Roman Bănescu, şef-adjunct al reprezentanţei Comisiei Europene în România, a menţionat în cadrul evenimentului câteva dintre sursele de finanţare ale acestor iniţiative, printre care Fondul Social European Plus, care are un budget de 99 de miliarde de euro în perioada 2021-2027, Erasmus+ şi Programul Europa digitală. Accesul la aceste fonduri se face direct prin statul membru şi coordonatorul naţional din acel stat. În România, acest coordonator este Ministerul Muncii. Mara Bănescu a şi menţionat că în cadrul PNRR partea de digitalizare, unde sunt alocaţi aproape 6 miliarde de euro, conţine paşi concreţi pentru digitalizare, dezvoltarea competenţelor digitale şi digitalizarea educaţiei. 

     

     

     

  • Generaţia super-liderilor

    Discuţia despre inteligenţa artificială a devenit o temă recurentă – chiar şi la ieşirile în oraş, e atât de des întâlnită cam ca discuţiile despre vreme. L-am întrebat pe ChatGPT despre reţeta de sarmale, am desenat oameni-pisici cu DALL-E, dar totuşi, niciun răspuns referitor la felul în care un lider ar putea să îşi conducă businessul într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, nu va fi generat de niciun AI. De aceea am ales să primim un răspuns de la „inteligenţa umană”, respectiv cea mai nouă generaţie de tineri manageri de top din România. I-am întrebat (şi am publicat în mod aleatoriu) răspunsurile promoţiei cu numărul 18 de tineri manageri de top cum cred ei că arată viitorul leadershipului.  Din răspunsurile lor, am aflat că fără o transformare a stilului de conducere, AI nu îşi va atinge niciodată potenţialul şi nici echipele care vor lucra, vrând nevrând, tot mai mult cu tehnologia: problemele, dilemele şi, mai ales noutăţile creative nu pot fi rezolvate de niciun algoritm. În acest context, liderii trebuie să fie din ce în ce mai înţelepţi, mai rapizi, mai agili – aş zice că e ca şi cum ar trebui să îşi adauge o nouă dimensiune abilităţilor pe care le au, indiferent de industria în care şi-au construit cariera. Dacă înainte se vorbea despre specialişti vs. abilităţi de conducere, acum în discuţia despre leadership trebuie să introducem această nouă dimensiune: un lider nu poate fi doar bun specialist sau un bun lider, ci trebuie să devină un lider multidimensional, adică să înţeleagă cel mai bine schimbările prin care trecem, să fie capabil să rezolve şi să înţeleagă contradicţii, paradoxuri, probleme umane într-o lume din ce în ce mai haotică (zicea asta Stephen Hawking, nu eu), să aibă şi maturitatea emoţională şi generozitatea să îi inspire şi să îi mobilizeze pe alţii în direcţia schimbărilor despre care nici el nu are încă idee. Să fie, practic, un super-lider. Cum va arăta cea mai nouă revoluţie industrială a lumii, potrivit liderilor viitorului, aflaţi în paginile următoare.

    Ioana-Luciana Matei, editor BUSINESS Magazin

    Metodologie: Anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP include în fiecare an poveştile a circa 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori. Criteriile de înscriere includ detalii precum: vârsta de până în 40 de ani (inclusiv), un rol de management într-un departament conectat la activitatea de bază a companiei (o multinaţională de top sau un business antreprenorial cu venituri de peste 1 mil. euro sau cu un model de afaceri atipic), precum şi să nu mai fi apărut în ediţiile anterioare ale catalogului, fie şi activând într-o altă companie. Ordinea prezentării acestor tineri în catalog este aleatorie şi NU reprezintă un clasament.
     

     

  • Ciolacu, tinerilor: Încercaţi să înlocuiţi „American dreams” cu rolul dvs. în societatea românească

    Acel American dreams de a pleca din România încercaţi să îl înlocuiţi cu rolul dvs. viitor în societatea românească, le-a spus vineri premierul Marcel Ciolacu tinerilor care s-au înscris în Programul de Internship al Guvernului României.

    „Cum am fost prezentat, sunt Marcel Ciolacu, vremelnic primul-ministru al României, de puţin timp, am un fiu de vârsta dvs care a aflat de la mine că am fost votat premier, deci cu alte cuvinte, este evidentă o listă de priorităţi diferită între a celor de vârsta mea, de 55 de ani şi a dvs. Toată lumea vă vorbeşte ce veţi avea de învăţat de la noi. Veţi avea, fiindcă vă aflaţi în clădirea balaurului, aici se iau deciziile care ne influenţează la toţi vieţile. Veţi descoperi lucruri care merg perfect în Guvernul fiindcă funcţionează de ceva timp acest guvern şi sigur are şi anumite departamente, componente care funcţionează perfect. Veţi descoperi şi lucruri care nu funcţionează perfect, acolo mi-aş dori eu foarte mult să interveniţi dvs, sunteţi totuşi promotorii schimbării şi ai viitorului. Este evident, nu numai dvs aveţi de învăţat, ci avem de învăţat şi noi. Sunt ferm copnvins că voi avea multe de învăţat de la dvs”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că „cine ţine pasul în acest proces şi în aceste timpuri atât de provocatoare aceia vor câştiga”.

    „Aici se iau deciziile cele mai importante şi mă bucur mult că veţi fi parte la aceste decizii. Nu cred că un om politic ar trebui să facă parte din Parlamentul României fără să fi avut o experienţă într-o administraţie, fie ea locală, fie central, ca să înţeleagş întregul tablou. Oamenii politici şi de niţă sunt foarte buni pentru că sunt pe un anumit domeniu, dar cei mai buni oameni politici sunt cei care înţeleg întregul tablou. E un bun început să înţelegeţi acest tablou, poate veţi urma o carieră în administraţia central, locală, părarea mea este că trebuie să fiţi generaţia care să ne schimbe pe noi. Mi-aş fi dorit şi eu la partide să fie selecţia pri care aţi trecut”, adaugă premierul.

    Marcel Ciolacu le-a mai spus tinerilor că au mai multe oportunităţi faţă de generaţiile anterioare.

    „Aţi prins un culoar în viaţă mult mai bun decât am prins noi, profitaţi de el şi am o singură rugăminte la voi, acel American dreams de a pleca din România încercaţi să îl înlocuiţi cu rolul dvs viitor în societatea românească”, încheie Ciolacu.

  • Drama directorilor de fabrici care cumpără utilaje moderne şi nu au cu cine să lucreze: Tinerii zic că sunt IT-işti pentru că ştiu să butoneze pe telefon

    Găsirea personalului spe­cializat, fie că este vorba de sudori, lăcătuşi, strungari, dulgheri, ingineri bio­tehnologi sau operatori de maşini cu comandă numerică (CNC), reprezintă principala provocare cu care se confruntă companiile din industrie

    ♦ Sudorii, lăcătuşii, dulgherii, inginerii biotehnologi sunt tot mai greu de găsit pe piaţa locală.

    Găsirea personalului spe­cializat, fie că este vorba de sudori, lăcătuşi, strungari, dulgheri, ingineri bio­tehnologi sau operatori de maşini cu comandă numerică (CNC), reprezintă principala provocare cu care se confruntă companiile din industrie. Meseriaşii sunt tot mai greu de găsit în condiţiile în care de pe băncile şcolilor profesionale ies tot mai puţini specialişti.

    „Astăzi la poartă nu mai bate nimeni, aproape nimeni. Trebuie să-i cauţi, să-i convingi, şi cel mai rău este că au dispărut şcolile profesionale sau chiar dacă n-au dispărut fizic sau există pe hârtie, practic nu produc mai nimic sau produc nişte imitaţii de strungari sau alte meserii“, a spus Ioan Simion, fondatorul Confind din Câmpina, furnizor de echipamente petroliere,  în cadrul conferinţei ZF Reindustrializarea României.

    Compania este activă pe piaţă de 32 de ani şi are 1.000 de angajaţi. Antreprenorul spune că reuşeşte să găsească sudori, lăcătuşi, vopsitori pentru perioade cu vârf de activitate doar cu ajutorul firmelor de închiriere de forţă de muncă, iar pentru alte specializări, precum operatori de maşini  cu comandă numerică (CNC), a investit în formarea angajaţilor direct la locul de muncă.

    „În cadrul uzinei avem toate categoriile de meserii, în ziua de astăzi  nu mai există strungar clasic pe piaţă, cei bătrâni au ieşit la pensie, iar în piaţă nu formează nimeni tineri strungari. Am renunţat la maşini clasice, am trecut pe maşini cu comandă numerică, ce reclamă altă pregătire şi costă mai mult“.

    Singura cale ca să acopere anumite categorii de salariaţi a fost să investească în calificarea personalului direct în curtea uzinei. „Ne-am apucat singuri să ne facem  operatori de maşini cu comandă numerică, nimeni din ţara asta nu formează astfel de operatori. Atunci ne-am apucat singuri să ne facem. Am făcut şcoală proprie, băgăm loturi de 10 cursanţi şi în şase luni îi transformăm în operatori de maşini cu comandă numerică. Înainte îi alegeam să aibă examenul de bacalaureat, dar acum îl luăm pe oricare ştie să lucreze cu telefonul. Dacă ştiu să butoneze pe telefon, zic că sunt IT-işti, avem multe probleme“.

    Sistemul de învăţământ ar trebui să fie focalizat pe formarea forţei de muncă pentru care există cerere în piaţă, pentru că este nevoie de forţă de muncă stabilă în ţară, potrivit jucătorilor din industrie.

    Tot mai multe companii au început să îşi instruiască la locul de muncă angajaţii şi fac investiţii şi în retehnologizare.

    „Dacă am început acum 20 de ani cu aproape 30% din personal necalificat, în ziua de azi am ajuns să nu mai avem personal necalificat. Toată lumea trebuie să fie instruită. Din păcate, sistemul public nu asigură această instruire, pe care ajungem să o facem noi. Avem nevoie de o forţă de muncă stabilă în ţară“, a spus Mihnea Bâldea, director general al Rondocarton, care operează trei fabrici de ambalaje la Târgovişte, Cluj şi Sibiu. În toate cele fabrici s-au făcut investiţii în retehnologizare.

    Formarea la locul de muncă şi retenţia au devenit cuvinte cheie acum pe piaţa forţei de muncă, în condiţiile în care tot mai dificil este să găseşti oameni.

    „Industria în care activăm este o industrie nouă, era clar că nu vom găsi oameni care să cunoască această industrie. Astfel, am pus accent pe formarea efectivă a oamenilor. În momentul în care se investeşte într-un om, acesta tinde să şi rămână. Ideea este să ştii să tratezi un candidat în acelaşi mod în care un CEO priveşte un investitor“, a spus Raluca Elena Cercelaru, director de resurse umane la Clariant. Compania elveţiană a investit 140 de milioane de euro într-o fabrică de biocombustibil în Podari, judeţul Dolj, unde a ajuns la 128 de angajaţi români. Peste 30% din forţa de muncă este chiar din Podari iar 40% a venit prin programul intern de recomandare. Retenţia este elementul cheie, potrivit ei. Pe partea de ingineri biotehnologi a fost o provocare pentru companie să găsească personal potrivit şi de aceea a investit în partea de formare şi de parteneriate. „Am mers pe investirea în partea de formare. Am încheiat un parteneriat cu Universitatea din Craiova pentru recalificare, asfel încât să ne aducem angajaţii la acel nivel pe care ni-l dorim“.

    Lupta pentru atragerea de talente s-a intensificat pe piaţa muncii, mai ales pe oamenii care au aptitudini deosebite, iar pe piaţa de reusrse umane se vede o mare diversitate, potrivit Sorinei Donisa, CEO al companiei de recrutare Prohuman APT.

    Ea spune că de când lucrează în această companie, de 25 de ani,   niciodată n-a  văzut o mai mare diversitate ca în momentul de faţă.  „Dacă stai de vorbă cu marile companii, unii o duc bine, unii o duc mai puţin bine sau unii sunt pe creştere, alţii stagnează sau unii chiar descresc. Depinde foarte mult de regiune, de industrie“, a spus Sorina Donisa.

    Companiile care oferă  salarii atractive şi beneficii extrasalariale câştigă lupta pentru atragerea de angajaţi. Alexandru Grancea, director general al companiei Omnia Plast, care deţine trei fabrici (două în Ilfov şi una în Satu Mare), spune că cele trei unităţi au ajuns la 1.200 de angajaţi, toţi români,  distribuiţi aproape în mod egal între cele trei fabrici.  El explică faptul că a reuşit să îi atragă fidelizându-i şi aducând un plus faţă de celelalte companii în mediul de lucru.

    „Fiind o firmă care a început de la zero, s-au creat foarte multe oportunităţi în cadrul companiei pentru a creşte. Echipa actuală de management este creată din oameni crescuţi în companie. (…) Este un paradox, pentru că angajaţii există, dar majoritatea firmelor se plâng că nu îi găsesc. De ce nu îi găsim? În primul rând, din cauza aşteptărilor pe care le au şi din cauza culturii, care a fost dusă în slujba beneficiilor salariale. Dacă intri în această luptă, nu ai cum să câştigi“, a spus el.

    Sunt însă şi companii care  apelează la importul de forţă de muncă de pe piaţa asiatică pentru a-şi acoperi deficitul, cea mai  mare cerere  pentru aceşti angajaţi vine din construcţii  şi auto. Contingentul de forţă de muncă străină a crescut puternic în ultimii ani.

    „În ultimii 6 ani, de când recrutăm personal asiatic, peste 10.000 de angajaţi sunt aduşi de noi în România. Aproximativ jumătate dintre ei sunt calificaţi. Calificările care nu mai există în România sunt cele mai căutate – personal în fabrici, sudori, dulgheri, personal construcţii. Îi recrutăm doar în urma unor probe de lucru. Sunt căutate şi calificările care există în România, dar nu mai este interes pentru români să lucreze în anumite industrii“, a spus Melania Pop, Business Development Manager, International Work Finder, o agenţie de recrutare de personal din Asia.

    În prezent pe piaţa locală au fost integraţi 65.441 de muncitori asiatici, angajaţii din afara UE a devenit o soluţie la care apelează tot mai multe companii de pe piaţa locală pentru a-şi acoperi deficitul de forţă de muncă.

    „Încercăm să ne adaptăm, să învăţăm cum să lucrăm cu alte naţionalităţi. Este un interes din toate părţile ca forţa de muncă să vină în România, să facă meserii care nu mai există pentru că nu există retenţie pe personalul român. Pe partea de automotive, în ultimii doi ani, a crescut cererea de personal de cinci ori“, a mai spus Melania Pop.

    Din oraşele mari vin cele mai mari cereri, în special din domeniul automotive şi construcţii. Doar agenţia International Work Finder a  adus 1.000 de angajaţi asiatici pentru domeniul auto în prima parte a acestui an şi urmează să aducă alţi 1.000 pentru acest sector iar în construcţii  2.000 de asiatici, doar personal calificat, potrivit ei. Dacă în 2015 numărul maxim de muncitori din afara UE nou admişi pe piaţa muncii era stabilit la 5.500, în 2019 acest număr a a ajuns la 30.000 iar anul trecut şi în acest an a fost stabilit la 100.000, potrivit ultimelor date.

    Sistemul de învăţământ ar trebui să fie focusat pe formarea forţei de muncă pentru care există cerere în piaţă.

  • Un medic trage semnalul de alarmă: suntem în mijlocul unei crize de sănătate mintală a tinerilor

    Într-un raport, Vivek Murthy, şeful departamentului de sănătate publică pentru Statele Unite, recomandă să se ia măsuri pentru a limita accesul pe reţelele sociale, iar limitele de vârstă ale celor care participă la ele să fie respectate.

    Din pricina reţelelor sociale, doi din trei părinţi din SUA cred că a fi mamă sau tată astăzi este mai dificil decât era acum 20 de ani. „Reţelele sociale pot dăuna profund sănătăţii mintale a copiilor, în special a adolescenţilor”, avertizează Vivek Murthy, şeful de sănătate publică al Statelor Unite, chirurg general.

    „Suntem în mijlocul unei crize de sănătate mintală a tinerilor şi mă tem că reţelele sociale sunt un factor important al acestei crize, trebuie să o rezolvăm urgent”, a observat el din SUA, unde subiectul este fierbinte, la doar câteva zile după TikTok a fost interzis în Montana, iar Utah a devenit primul stat care a ridicat la 18 ani vârsta necesară pentru a avea acces la un cont de social media fără acordul explicit al părinţilor.

    Într-un raport de 19 pagini, acest medic american de origine indiană, autor printre altele al unei cărţi apreciate, „Împreună: puterea de vindecare a conexiunilor umane într-o lume făcută de singurătate”, nu trece cu vederea efectele pozitive ale reţelelor sociale, precum „spaţiul de exprimare”, cu „posibilitatea de a crea comunităţi şi reţele pentru schimbul de informaţii, împărtăşirea intereselor”, dar îndeamnă politicienii şi companiile să implementeze o protecţie mai mare pentru cei mai tineri, amintind că aceştia se află în faze critice ale dezvoltării creierului. „Este vorba de maximizarea beneficiilor şi reducerea daunelor, pentru a crea un mediu mai sigur şi mai sănătos pentru copii”.

    Se poate influenţa calitatea somnului
    „Adolescenţii nu sunt doar adulţi mai tineri – a subliniat el într-un interviu pentru New York Times – ci se află într-o fază diferită de dezvoltare şi într-o fază critică a dezvoltării creierului”. În special, raportul notează că „utilizarea frecventă a reţelelor sociale poate fi asociată cu modificări în zona creierului care gestionează emoţiile şi în cortexul prefrontal (important pentru controlul impulsurilor, moderarea comportamentului social), putând creşte sensibilitatea faţă de recompense şi pedepse sociale”.
    Platformele de social media sunt pline cu „conţinut extrem, neadecvat şi dăunător”, inclusiv conţinut care „poate normaliza” auto-vătămarea, tulburările de alimentaţie şi alte comportamente autodistructive. Hărţuirea cibernetică este răspândită. „La începutul adolescenţei, când se formează identităţile şi un sentiment de valoare de sine, creierul în curs de dezvoltare este deosebit de susceptibil la presiunile sociale”, aminteşte Murthy.

    Utilizarea reţelelor sociale poate influenţa comportamentul alimentar şi calitatea somnului. Iar adolescenţii care petrec mai mult de trei ore pe zi pe reţelele de socializare au de două ori mai multe şanse de a experimenta simptome de depresie şi anxietate.
    95% dintre adolescenţi au spus că frecventează cel puţin o platformă, iar mai mult de o treime au spus că folosesc mai multe „aproape constant”, potrivit cercetărilor citate în dosar. Deşi vârsta minimă necesară pentru majoritatea site-urilor este de 13 ani, 40% dintre copiii cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani le frecventează. Deci, filtrele nu funcţionează. Motiv pentru care Murthy le cere politicienilor şi companiilor să „acţioneze urgent” pentru a proteja tinerii de potenţiale pericole.