BusinessMagazin

Tag: terorism

  • Enciclopedia terorismului: Talibanii, cei care au rezistat celor mai puternice armate din lume

    Business Magazin vă prezintă cele mai puternice grupări insurgente din lumea nesigură în care trăim. În numărul viitor, ISIS

    Viitoarea fază a conflictului din Afganistan poate avea consecinţe dincolo de regiune.

    Talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan în 2001, pentru că au protejat Al-Qaeda, dar nu au fost înfrânţi în totalitate. Cu o forţă armată formată dintr-un nucleu dur estimat la circa 60.000 de luptători, talibanii sunt cea mai puternică grupare de insurgenţi din Afganistan, controlând civilii din sudul şi estul ţării. Gruparea s-a extins şi în ţara vecină, Pakistan, unde mii de luptători din vestul tribal al ţării se luptă cu forţele guvernamentale.

    În condiţiile în care misiunile internaţionale din Afganistan se apropie de sfârşit, talibanii ameninţă să destabilizeze regiunea, să adăpostească grupări teroriste cu ambiţii globale şi să anuleze progresele realizate în domeniul drepturilor omului şi economiei, în regiunile unde deţin controlul.

    Cu toate că este improbabil ca talibanii să răstoarne guvernul şi să readucă la putere emiratul, reprezintă un pericol serios pentru autorităţile de la Kabul, în timp ce Statele Unite şi NATO îşi restrâng prezenţa în regiune, potrivit unei analize realizate de organizaţia independentă Council on Foreign Relations.

    Rezistenţa insurgenţilor pune sub semnul întrebării proiectul de construcţie a statului afgan, care a costat susţinătorii internaţionali sute de miliarde de dolari.

    Coaliţia condusă de Statele Unite a înregistrat aproape 3.500 de morţi şi peste 10.000 de răniţi în luptele din Afganistan. Din 2001, cel puţin 21.000 de civili afgani au fost ucişi în conflict, iar 3 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, potrivit agenţiei ONU pentru refugiaţi.

    Retragerea forţelor internaţionale din Afganistan ridică întrebări despre strategia Pakistanului în sudul Asiei şi controlul asupra talibanilor afgani. Insurgenţii nu s-ar fi dezvoltat fără protecţia Pakistanului, al cărui sistem de securitate i-a susţinut în anii 1990 şi a menţinut legăturile cu aceştia după anul 2001.

    Pakistanul promovează de mult timp o doctrină strategică: un regim favorabil la Kabul, pentru a evita să fie prins între principalul său rival, India, la est, şi un Afganistan pro-India la vest. Alături de mai multe grupări militante, facţiunile talibane pakistaneze s-au dezvoltat în sanctuare de-a lungul frontierei pe care armata pakistaneză a creat-o pentru talibanii afgani. Dar Pakistanul nu controlează militanţii islamişti pe care i-a protejat, iar armata se confruntă în prezent cu o mişcare ale cărei obiective diferă de cele ale talibanilor afgani. Talibanii pakistanezi luptă împotriva administraţiei de la Islamabad, care a susţinut politica americană după atentatele de la 11 septembrie 2001. Mii de militanţi islamici suniţi au înfiinţat tabere rudimentare de-a lungul graniţei afgano-pakistaneze. Acolo au adăpostit luptători ai al‑Qaeda şi grupări jihadiste afiliate.

    În iunie 2013, forţele afgane au preluat responsabilitatea de la coaliţia internaţională pentru asigurarea securităţii, o precondiţie pentru retragerea zecilor de mii de militari, în frunte cu cei americani. În 2014, alegerile prezidenţiale au permis primul transfer democratic de putere în Afganistan. Aceste evoluţii ar putea reduce argumentele talibanilor, care îşi asumă rezistenţa faţă de ocupaţia străină, dar aceştia îşi justifică continuarea campaniei militare prin faptul că guvernul ar fi ilegitim şi ne-islamic, o marionetăa Occidentului.
    Pe de altă parte, persistenţa unor instituţii ale statului ineficiente, corupte şi deseori lipsite de credibilitate în Afganistan şi Pakistan ar putea da gherilelor talibane un impact supradimensionat asupra securităţii, dezvoltării şi democratizării ambelor state, după retragerea forţelor internaţionale.

    Cum au apărut Talibanii.

    În 1994, Afganistatul era dominat de anarhie. Armata Roşie a Uniunii Sovietice se retrăsese din Afganistan cu cinci ani înainte, iar sprijinul internaţional pentru jihadul antisovietic, condus de SUA şi Arabia Saudită, a dispărut la scurt timp. Afghanistanul, plin de arme, nu avea la începutul anilor 1990 un guvern sau o economie funcţională. În vidul postsovietic, mujahedinii, lorzi ai războiului care aveau ca obiectiv comun cauza antisovietică, s-au luptat pentru putere, iar guvernul condus de Partidul Democratic al Poporului din Afganistan s-a prăbuşit în 1992. Ţara s-a afundat în război civil, iar carnagiul nu a dus la un cîştigător clar.

     

  • Poveste omului care câştiga 420 de milioane de dolari pe săptămână şi avea propria grădină zoologică – GALERIE FOTO

    Pablo Escobar a fost unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din istorie, controlând la sfârşitul anilor ’80 aproape 80% din traficul mondial de cocaină.
     
    Ca şef al cartelului Medellin din oraşul cu acelaşi nume din Columbia, Pablo Escobar, fiul unui fermier, controla 89% din comerţul cu cocaină din Statele Unite (livra aprox 15 tone de cocaină pe zi). Acest lucru i-a adus o avere impresionantă (estimată la 30 de miliarde de dolari în anii 90), iar Forbes l-a numit al şaptelea cel mai bogat om al planetei în 1989. Conform publicaţiei Business Insider, când se afla la apogeul puterii, Escobar câştiga 420 milioane de dolari pe săptămână.
     
    A fost responsabil pentru mai multe atacuri teroriste cu bombe, a omorât candidaţi la preşedinţie, judecători, jurnalişti şi şefi de politie. A fost nemilos. A trăit toată viaţa după un singur crez “plata o plomo”, plata sau plumb (glonţ). Se estimează ca Pablo Escobar ar fi responsabil pentru 4.000 de omoruri.
     
     
    Însă în oraşul natal, Medellin, el era văzut ca un fel de Robin Hood, cel care iniţia proiecte de locuinţe, stadioane, spitale sau şcoli şi dona bani săracilor. Astfel a adus oamenii din Medellin de parte sa, iar de multe ori aceştia făceau tot ce e posibil să-l protejeze.
     
    Escobar a fost un inovator când era vorba de traficul de droguri. Şi-a ascuns marfa în tot felul de lucruri, de la peşti la cafea, ca apoi să controleze un submarin ce transporta 2.000 de kg de cocaină în apele de lângă Miami. Chiar a folosit şi un Boeing 727 pentru a transporta 10.000 de kg de cocaină. Profiturile au fost uriaşe: în 1975 un kg de cocaină se vindea la 35-40 de mii de dolari. Se estimează că Escobar făcea 60 de milioane de dolari pe zi. De aceea, el a fost nevoit să cheltuiească 2,500 de dolari pe lună doar pentru elastice pentru a lega teancurile bani. Şi pentru că îşi ţinea banii în depozite, nu mai puţin de 2 miliarde de dolari anual erau mâncaţi de către şoareci.
     
    În 2009 Juan Pablo Escobar, singurul fiu al traficantului de droguri, a declarat într-un interviu că tatăl lui a ars bancnote în valoare de 2 milioane de dolari pentru a se încălzi când el şi familia sa fugeau de autorităţi. 
     
    Traficantul de droguri era cunoscut pentru extravaganţa sa. A cumpărat elicoptere, avioane, animale exotice şi în fiecare zi se îmbrăca cu o cămasă noua şi o pereche nouă de adidaşi. El deţinea 2000 de hectare de pământ în localitatea Puerto Triunofo, unde avea, printre altele, şi o grădină zoologică.  Iar în tot acest timp, el susţinea că şi-a făcut averea din afacerea de închirieri de biciclete şi vânzări de maşini. 
     
    Unele lucruri din viaţa lui Escobar par, pur şi simplu, simple fantezii. De exemplu, 1991, se spune că a făcut o înţelegere cu guvernul columbian pentru a nu fi extrădat Statelor Unite. S-a predat şi a fost de accord să stea cinci ani la închisoare. Însă, pentru Escobar a fost construită o închisoare specială, conform specificaţiilor lui. O închisoare ce avea vedere asupra oraşului Medellin, ce avea propriul bar, piscină şi teren de fotbal. Locul a fost numit “La Catedral”, dar mulţi îi ziceau simplu, Hotelul Escobar. În primele două luni a avut 300 de vizitatori, iar traficul cu cocaină a continuat nestingherit. Când autorităţile au vrut să-l mute într-o închisoare convenţională, Escobar a evadat. 
     
    Pablo Escobar a fost găsit şi ucis pe 2 decembrie 1993 pe acoperişul unei case din Medellin de către o echipă specială formată din ofiţeri columbieni şi americani.
     
    Viaţa notoriului traficant de droguri a fost portretizată în mai multe cărţi şi filme, iar ultima producţie TV este realizată de Netflix. Serialul Narcos urmăreşte viaţa lui Pablo Escobar din anii 70-80 şi expansiunea imperiului său de droguri.
     

  • Încă o ţară în haos: După cel mai sângeros atentat din ultima perioadă a fost declarată stare de anarhie

    Presedintele filipinez Rodrigo Duterte decretat instituirea la nivel national a “stării de anarhie”, după ce gruparea teroristă Abu Sayyaf au detonat o bombă în oraşul Davao, cauzând decesul a 14 persoane şi rănirea a aproximativ 70, notează The Associated Press.

    Duterte, care a inspectat locul atacului de vineri seară, ce s-a petrecut într-o piaţă de noapte din centrul oraşului Davao, a declarat că instituirea stării de anarhie nu constituia o impunere a legii marţiale.

    Ce s-a întâmplat pare rupt din filmele de la Hollywood. Vedeţi AICI

  • Un nou ATENTAT TERORIST comis de Stat Islamic. Bilanţul victimelor este enorm

    Potrivit bilanţului anterior, erau cel puţin 45 morţi, iar alte 60 de persoane erau rănite.

    Bilanţul victimelor atentatului a crescut la cel puţin 54 de morţi.

    CITEŞTE INTEGRAL ARTICOLUL AICI

     

  • Terorismul – un termen tot mai confuz

    Instituţiile internaţionale au propriile lor definiţii. Statele lumii au şi ele definiţiile lor, astfel încât ceea ce e înfierat ca terorism într-o ţară e elogiat ca mişcare de rezistenţă sau de eliberare într-alta.

    Sintagma “război contra terorii”, lansată de preşedintele Statelor Unite imediat după tragedia din 11 septembrie 2001 – simplă retorică bombastică – urma să transforme lumea în iad.

    La sfârşitul lui 2007, într-un editorial din Washington Post, Zbigniew Brzezinski, fostul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Carter, realiza o analiză necruţătoare, anticipând multe dintre nenorocirile cu care ne confruntăm astăzi:

    ”Aşa-numitul război contra terorii a creat o cultură a fricii în America.

    Ridicarea acestor trei cuvinte, de către administraţia Bush, la rang de mantră naţională, începând cu oribilele evenimente din 11 septembrie a avut un impact nefast asupra democraţiei americane, asupra psihicului Americii şi asupra reputaţiei Statelor Unite în lume. Folosirea acestei expresii ne-a subminat, de fapt, capacitatea de a ne confrunta eficient cu provocările reale ale unor fanatici ce folosesc terorismul împotriva noastră. Prejudiciul cauzat de aceste trei cuvinte – un caz clasic de rană autoprovocată – este infinit mai mare decât orice coşmar sălbatic întreţinut de fanatici ai atacurilor din 11 septembrie, când complotau împotriva noastră în peşterile din îndepărtatul Afganistan. Sintagma în sine este lipsită de sens. Nu defineşte nici un context geografic şi nici presupuşi inamici.

    Terorismul nu este un duşman, ci o tehnică de luptă, de intimidare politică prin uciderea unor neînarmaţi, non-combatanţi (…). Lipsa de precizie a sintagmei a fost deliberat calculată de cei care au gândit-o. Referirea constantă la un război contra terorii a atins un singur obiectiv major: a stimulat apariţia unei culturi a fricii. Teama obnubilează motivul, augmentează emoţiile şi înlesneşte manipularea  publicului de către politicieni demagogi. Decizia legată de războiul din Irak n-ar fi câştigat sprijinul Congresului fără legătura psihologică dintre şocul 9/11 şi existenţa postulată a  armelor irakiene de distrugere în masă. Sprijinul pentru preşedintele Bush la alegerile din 2004 a fost, de asemenea, obţinut în parte graţie ideii că o naţiune în război nu-şi schimbă comandantul în mijlocul conflagraţiei.  Pericolul omniprezent dar imprecis a fost astfel canalizat în direcţia unui tertip politic, prin recursul mobilizator la faptul de a fi în război”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Decizia care poate schimba Europa aşa cum o ştim. Franţa şi Germania fac o cerere fără precedent

    Mulţi terorişti, inclusiv militanţii reţelei Stat Islamic, folosesc servicii criptate de mesagerie în locul site-urilor de socializare, pentru a evita interceptarea conversaţiilor.

    Autorităţile au oferit drept exemplu al refuzului de cooperare cu autorităţile aplicaţia de mesagerie a companiei Telegram, argumentând că sunt necesare legi care să se aplice tuturor serviciilor online utilizate în spaţiul UE. Telegram, înfiinţată de omul de afaceri rus Pavel Durov în 2013, se prezintă, potrivit agenţiei Reuters, drept un serviciu de mesagerie ultrasecurizat, toate conversaţiile fiind criptate. Caracteristici similare are şi aplicaţia WhatsApp, a companiei Facebook Inc.

    Uniunea Europeannă vrea să combată din temelii toate aceste lucruri şi vrea să schimbe Europa aşa cum o ştim. 

    Vedeţi AICI Decizia care poate schimba Europa aşa cum o ştim. Franţa şi Germania fac o cerere fără precedent

  • Franţa îşi învăţă copiii cum să reacţioneze la atacurile teroriste

    Autorităţile franceze au decis ca în jur de 3.000 de cadre militare aflate în rezervă să asigure securitatea în şcoli. În plus, exerciţii anti-teroriste, care vizează pregătirea studeţilor pentru potenţialele atacuri se vor intensifica. Asta în condiţiile în care de la 1 septembrie în jur de 12 milioane de elevi francezi revin la şcoală, relatează RT care citează Associated Press.

    Toţi elevii cu vârste cuprinse între 13-14 ani vor învăţa măsuri de bază de salvare a vieţii umane, în cazul în care au nevoie de a oferi asistenţă colegilor în cazul unui atac terorist. În momentul de faţă doar 30% dintre elevi au avut parte de astfel de cursuri, potrivit lui Najat Vallaud-Belkacem, ministrul educaţiei.

    În jur de 500 de administratori de şcoli vor merge la centrul naţional al jardarmeriei pentru a învăţa cum să gestioneze momente de criză. “Nu cedăm panicii, dar ameninţarea este ridicată, este reală”, a spus Vallaud-Belkacem într-o conferinţă de presă.

    În viitor, elevii vor face 3 astfel de exerciţii într-un an, cu unul mai mult decât în prezent. În cadrul acestor exerciţii copii vor învăţa cum să se ascundă, să fugă.

    Mai mult, guvernul a decis alocarea a 50 de milioane de euro consiliilor locale pentru achiziţionarea de echipamente de securitate (camere video, alarme etc). 

  • Franţa îşi învăţă copiii cum să reacţioneze la atacurile teroriste

    Autorităţile franceze au decis ca în jur de 3.000 de cadre militare aflate în rezervă să asigure securitatea în şcoli. În plus, exerciţii anti-teroriste, care vizează pregătirea studeţilor pentru potenţialele atacuri se vor intensifica. Asta în condiţiile în care de la 1 septembrie în jur de 12 milioane de elevi francezi revin la şcoală, relatează RT care citează Associated Press.

    Toţi elevii cu vârste cuprinse între 13-14 ani vor învăţa măsuri de bază de salvare a vieţii umane, în cazul în care au nevoie de a oferi asistenţă colegilor în cazul unui atac terorist. În momentul de faţă doar 30% dintre elevi au avut parte de astfel de cursuri, potrivit lui Najat Vallaud-Belkacem, ministrul educaţiei.

    În jur de 500 de administratori de şcoli vor merge la centrul naţional al jardarmeriei pentru a învăţa cum să gestioneze momente de criză. “Nu cedăm panicii, dar ameninţarea este ridicată, este reală”, a spus Vallaud-Belkacem într-o conferinţă de presă.

    În viitor, elevii vor face 3 astfel de exerciţii într-un an, cu unul mai mult decât în prezent. În cadrul acestor exerciţii copii vor învăţa cum să se ascundă, să fugă.

    Mai mult, guvernul a decis alocarea a 50 de milioane de euro consiliilor locale pentru achiziţionarea de echipamente de securitate (camere video, alarme etc). 

  • Un nou ATAC TERORIST în Franţa. Anunţul autorităţilor după ce s-a întâmplat

    Parchetul antiterorism francez a deschis după ultimul atac un dosar pentru asocieri criminale şi deteriorare prin mijloace periculoase, fabricare şi deţinere de obiecte explozive, grup infracţional şi iniţiative teroriste.

    CITEŞTE AICI INTEGRAL ARTICOLUL

    GALERII FOTO

    Podul din munţii Avatar, cel mai mare pod de sticlă din lume, s-a deschis pentru public

    Cum arată vilele fabuloase din satul cunoscut în lume drept capitala neoficială a romilor

    Ce poţi mânca la cea mai scumpă cină din lume! Costă 2 milioane de dolari

    Cum arată viaţa pe cel mai mare vas de croazieră din lume. Cum se distrează cele 8.800 de persoane aflate la bord

     

    Cum s-a transformat această cameră de hotel într-o atracţie turistică

  • ALERTĂ teroristă în Bali: Autorităţile indoneziene anchetează un presupus complot ce viza staţiunea turistică. Poliţia a găsit o bombă şi materiale explozive

    Poliţia a găsit o bombă şi materiale explozive în locuinţa bărbatului arestat sub suspiciunea că ar fi avut legături cu organizaţia teroristă Stat Islamic şi ar fi fost implicat în planificarea unui atentat sinucigaş, comis luna trecută, ce a vizat o secţie de poliţie din oraşul indonezian Solo. În urma atacului a fost rănit un funcţionar.

    Edy Hartono, şeful unităţii de luptă împotriva terorismului, a declarat că poliţia continuă ancheta în cazul presupusului complot terorist ce viza Bali.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro