BusinessMagazin

Tag: supermarket

  • Razboiul mut din supermarketuri

    E o perioada cand supermarketurile se afla mai mult ca oricand sub lupa atenta a concurentei, care le studiaza orice miscare.

    Comerciantii isi pun la bataie tacticile de negociere pentru a obtine pretul pe care-l considera corect, iar odata cu uscarea cernelii pe contracte, anunturile invadeaza piata. Nu mai departe de saptamana trecuta, Mega Image, cea mai mare retea de supermarketuri de pe piata romaneasca, a preluat lantul La Fourmi de la fondul de investitii Global Finance, intr-o tranzactie de aproape 19 milioane de euro.

    Pretul este insa supus “ajustarilor contractuale”, cum a precizat grupul belgian Delhaize, cel ce opereaza supermarketurile Mega Image. Dupa ce la inceputul anului reteaua belgiana anuntase ca are in intentie sa deschida in medie doar 4-5 magazine pe an, acum si-a majorat brusc numarul de magazine de la 23 la 37, cu cele ale La Fourmi.

    “Am abordat proactiv La Fourmi, deoarece am considerat ca aceasta afacere e o buna oportunitate”, declara John Kyritsis, director general al Mega Image. Mega Image este prima retea de supermarketuri aparuta pe piata Capitalei, bazele afacerii fiind puse, in 1992, de investitori de origine libaneza, pentru ca ulterior sa fie preluata de Delhaize.

    Fondul elen de investitii Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in anul 2005, prin achizitia a 80% din compania care la acea data numara 11 supermarketuri. Ulterior, fondul a ajuns sa detina aproximativ 90% din operatorul La Fourmi si a extins reteaua cu trei unitati dupa ce a cumparat trei supermarketuri The Best.

    Cu cele 14 spatii ale sale, La Fourmi era inainte de preluare a doua retea de supermarketuri din Bucuresti ca marime, dupa Mega Image, iar vanzarile pentru anul trecut sunt estimate la circa 30 de milioane de euro.

    Din cele 37 de spatii pe care le controleaza acum Mega Image, doar trei sunt in afara Capitalei – doua la Constanta si unul la Ploiesti. Compania si-a consolidat astfel pozitia de lider detasat pe segmentul supermarketurilor in Capitala, mult inaintea unor concurenti ca Albinuta, Ethos, Primavara, Angst sau Cris-Tim. 2008 promite sa continue insa sirul anunturilor de achizitii.

    “Supermarketurile reprezinta cel mai dinamic domeniu in acest an”, declara pentru BUSINESS Magazin Jose Caller Celestino, director general al Carrefour Romania, care a preluat anul trecut reteaua de supermarketuri Artima. Carrefour va schimba numele magazinelor in Carrefour Express si le va reorganiza cu investitii de 6 milioane de euro.

    In ce priveste extinderea retelei, Caller spune ca “se vor intampla multe lucruri aici, dar nu vreau sa dam prea multi bani pe o operatiune, vreau sa crestem, dar sa fim si profitabili”. Segmentul supermarketurilor va mai oferi oportunitati vreme de cativa ani, apreciaza el; deocamdata insa, anul acesta are prioritate pentru companie segmentul de hipermarket, unde Carrefour trebuie sa mareasca ritmul extinderilor pentru a-si mentine pozitia de lider in functie de volumul vanzarilor, respectiv 866 de milioane de euro anul trecut.

    Un criteriu ce determina daca un spatiu este sau nu atractiv e dimensiunea: “ne intereseaza tot ce e suficient de mare”, afirma Caller, pentru care “prea mic” inseamna un spatiu de vanzare cu dimensiune mai mica de 700 de metri patrati. Pentru magazinele de proximitate, aflate in cartiere si cu suprafete mici de vanzare, francezii nu au deci niciun interes, “cel putin deocamdata”; castigurile sunt acum de partea magazinelor de dimensiuni mari (supermarketurile) si foarte mari (hipermarketurile).

    Preluarea La Fourmi de catre Mega Image era intr-o oarecare masura previzibila, macar din perspectiva vanzatorului, fondul Global Finance, care trebuia sa-si lichideze participatia la investitia in retail pana cel mai tarziu in toamna, conform unor surse din piata. Dintr-un unghi de vedere, vanzarea La Fourmi calca pe urmele tranzactiei prin care Artima a fost preluata de Carrefour.

    Pana saptamana trecuta, Artima era singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de Enterprise Investors in 2005 (pentru 12 magazine insa).

    Pe reteta preluarii de magazine, dar mai degraba la bucata, mizeaza si reteaua de origine olandeza Spar, ce numara acum 14 magazine, dintre care cele trei din Alba Iulia functioneaza in spatii preluate de la reteaua Diskont.

    “Suntem in negocieri pentru preluarea spatiilor cu mai multe companii”, declara Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania. Faptul ca reteaua are acum doar 14 spatii nu confirma declaratiile lui Tizzanini, care spunea la inceputul anului trecut ca in 2007 vor fi deschise nu mai putin de 20 de magazine, dintre care 11 proiecte erau deja definitivate.

    “Depinde insa foarte mult de partea tehnica, in cazul spatiilor din constructii noi, care nu se incadreaza, de regula, in termenul de predare”, explica directorul Spar. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket.

    Un interes (cel putin) la fel de viu pentru spatiile comerciale ale altor operatori manifesta si Billa, cea mai mare retea de supermarketuri din tara. Directorul general al retelei, Wolfgang Janisch, a declarat in repetate randuri ca este interesat de orice oportunitate de preluare, pentru un pret corect. Pretul corect pare a fi insa principalul punct de divergenta intre comerciantii ce au afaceri suficient de atractive pentru a fi curtati, dar suficient de stabile pentru ca vanzarea sa nu fi e singura alternativa.

    Reteaua Alcomsib din Sibiu, de pilda, ce opereaza in prezent sase supermarketuri, a fost curtata de posibili cumparatori, dar “n-am trecut la pasul doi, pentru ca n-am primit pana acum nicio oferta convingatoare”, sustine Ciprian Aldea, director de marketing al companiei. “Am primit oferte din partea retelelor internationale”, precizeaza el.

    Familia Aldea detine compania Redal, ce grupeaza, in afara de operatiunile supermarketurilor, si o afacere cu produse de panificatie si patiserie, precum si cateva cafenele. Pentru cele sase magazine, ale caror vanzari “au crescut anul trecut, dar nu in acelasi ritm cu cel al retelelor internationale care au spatii in Sibiu”, un impact pozitiv l-a avut numarul mare de turisti ce au vizitat anul trecut orasul, ce a avut statut de capitala europeana.

    Cu sediul central tot in Sibiu si tot in asteptarea pretului corect se afla si reteaua Trident, care a fost gandita inca din start pentru a fi vanduta, afirma reprezentantii companiei Trident Trans Tex, operatorul retelei. Infiintata in 2004, reteaua Trident are in prezent sase spatii de vanzare cu suprafete cuprinse intre 2.000 si 5.000 de metri patrati, iar pana la finalul acestui an vrea sa deschida inca patru.

    Ion Soloman, fondatorul retelei de supermarketuri Ethos, spune “un nu ferm vanzarii cel putin pentru doi ani”. Motivul tine de faptul ca in urmatorii doi ani mai vrea sa deschida magazine (“mai cu seama in orasele de dimensiuni mici, care sunt inca neatractive pentru marile retele”) si sa-si extinda gama de produse proprii Ethos. Reteaua numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, si se va mari anul acesta cu inca patru, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.

    Soloman adauga ca spre deosebire de alti comercianti romani, ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care ii ofera acum siguranta supravietuirii pe piata. Anul trecut, compania a ajuns la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro.

    Pe lista de posibile achizitii se plaseaza la loc de cinste si reteaua de supermarketuri Primavara, ce are o suprafata totala de vanzare de aproape 12.500 de metri patrati. Compania fondata de omul de afaceri Ion Avram a avut anul trecut vanzari de 35 de milioane de euro, iar declaratiile oficiale sustin ca reteaua nu e de vanzare. Declaratiile raman in picioare pana la proba contrara, insa un pret bun pentru Primavara ar putea schimba lucrurile, mai ales ca reteaua de supermarketuri este doar o divizie din afacerile detinute de antreprenorul roman, alaturi de restaurante si de o fabrica de paine.

    Recent, Ion Avram s-a lansat si in dezvoltarea de proiecte imobiliare in segmentul rezidential, iar nevoia de fonduri pentru ele s-ar putea dovedi cel mai bun imbold. In categoria supermarketurilor de cartier joaca si retele ca Angst sau Cris-Tim. O retea puternica se poate dovedi pentru un producator ce a mizat pe dezvoltarea propriilor magazine un veritabil as din maneca, pentru ca asigura piata de desfacere, in conditiile in care conditiiile impuse de marile retele de magazine sunt pentru furnizori tot mai impovaratoare.

    Acesta a fost si argumentul de la baza dezvoltarii lantului Angst, care vinde in propriile magazine cam jumatate din productia de mezeluri a fabricilor grupului. Angst a vandut anul trecut de 60 de milioane de euro, fata de 50 de milioane de euro in 2006. Angst nu pare deloc dispus la vanzare – desi a primit oferte de preluare, “e putin probabil ca vreuna sa primeasca raspuns pozitiv”, afirma Stefan Padure, vicepresedinte al companiei, care este detinuta in proportie de 80% de un investitor elvetian.

    Divizia de retail ofera companiei avantajul de a-si vinde produsele in propriile conditii. Ceea ce nu-i putin, avand in vedere ca la masa negocierilor, retelele internationale pun presiune pe pret si isi stabilesc intotdeauna propriile conditii de expunere pe rafturi.

  • Mega Image a cumparat La Fourmi

    Mega Image opereaza 23 de magazine si este detinuta de retailerul belgian Delhaize. Delhaize a cumparat intregul pachet de actiuni al La Fourmi, pachetul majoritar de peste 90% fiind preluat de la fondul elen de investitii Global Finance, iar restul de la unul dintre fondatorii retelei, Charles Maalouf.

    La Fourmi a fost primul lant de supermarketuri deschis in Bucuresti in 1992. Anul trecut magazinele au realizat o cifra de afaceri cumulata de aproximativ 30 milioane de euro. Cele 14 magazine La Fourmi, ce au suprafete de la 350 la 500 mp vor fi transformate in supermarketuri Mega Image.

    Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in toamna anului 2005, reteaua fiind preluata de la investitori de origine libaneza si extinsa de la 11 la 14 unitati.

    Fondul de investitii a incercat pe parcursul anului trecut sa extinda reteaua de supermaketuri prin achizitii, fiind aproape de preluarea magazinelor Albinuta, care au intrat insa in proprietatea Profi, sau a retelei de supermarketuri Ethos din Bucuresti.

  • Dilema consumatorului: dictatura pietei sau a statului?

    Vitezele diferite de modernizare ale pietelor europene de retail au polarizat perceptiile fata de puterea reala a supermarketurilor.

    Binevenite in spatiile unde oferta a fost decenii de-a randul deficitara – cazul fostelor tari comuniste, avantajoase pentru consumatorul ocupat si incercat permanent de penuria timpului liber destinat cumparaturilor, supermarketurile apar ca o binecuvantare in satisfacerea nevoilor noastre prin promovarea asa-numitului comert modern.

    Producatorii, furnizorii si consumatorii de pe pietele britanice, franceze si germane, unde puternicele lanturi de magazine europene au prins cele mai adanci radacini, sunt si primii care au resimtit acut efectele perverse ale dominatiei supermarketurilor si au cautat caile potrivite de solutionare. Voci efervescente ale asociatiilor de producatori si mici comercianti au dus in ultimii ani la investigatii initiate de catre autoritatile de concurenta.

    Ele semnaleaza tot mai desele practici comerciale abuzive promovate pe propriile lor piete libere, invocand de cele mai multe ori lipsa parghiilor specifice de remediere. Asa se explica aparitia in aceste tari a solutiilor unilaterale pentru reglementarea abuzului de pozitie dominanta de pe piata comertului cu amanuntul de produse alimentare si nealimentare. Spre pilda, codurile de conduita au reprezentat solutia britanica (2000).

    Legi specifice care interzic expres vanzarea produselor sub costurile de productie (Legea Galland, 1996), dar si a adaosurilor pentru servicii pe care distribuitorii le solicita abuziv furnizorilor (Legea Dutreil II, 2005) au caracterizat abordarea franceza . Nemtii au introdus nu demult un pachet de reforme legislative pentru a limita puterea marilor companii de a impune termenii si conditiile speciale “nejustificate si repetate” furnizorilor (2005).

    Toate aceste eforturi nationale sunt subsumate de fapt principiului de transparentizare a conditiilor contractuale si de liber acces al producatorilor si furnizorilor la consumatorul european.

    Sunt asteptate pe parcursul anului curent detalii din partea Directoralui General (DG) al Concurentei cu privire la efectele concentrarii pietei europene de retail, la intentiile sale de modernizare a politicilor de combatere a abuzului de pozitie dominanta pe piata cu amanuntul. Declaratia scrisa a Parlamentului European este mai degraba o chemare, procedural limitata ca dimensiune la maximum 200 de cuvinte.

    Astfel, ea solicita initierea unei investigatii de catre DG Concurenta si eventuale reglementari pentru a proteja consumatorii, lucratorii si producatorii de orice abuz de pozitie dominanta sau de efectele negative identificate in cursul respectivei anchete. Daca se verifica acuzatiile europarlamentarilor vom asista, foarte probabil in mai putin de doi ani, la o noua directiva, dar numai dupa ce se finalizeaza analiza Comisiei Europene.

    Se stie insa ca aceste anchete pot dura si ani de zile (de exemplu in Anglia, o ancheta in privinta pretului de comercializare al laptelui a durat aproape doi ani). Multi vor invoca apoi riscul ca pana la finalul comunicarii primelor rezultate, efectele sa fie tardive si sa nu mai fie de folos nimanui. Ei nu fac decat sa sugereze ca majoritatea povestirilor moderne fie incep bine si se sfarsesc prost, fie incep prost si se sfarsesc si mai prost. Pana nu vedem concluziile analizei DG Concurenta discutam doar ipotetic. Perpetuarea imobilitatii de pana acum nu ar face decat sa amplifice efectele negative semnalate.

    Cert este ca mediatizarea problematicii practicilor comerciale abuzive induce o noua conduita supermarketurilor – pasibile a face obiectul unor viitoare sanctiuni -; a furnizorilor si producatorilor agricoli- care isi constientizeaza labilitatile colective si se vor organiza probabil in grupuri de negociere mai puternice; a consumatorului – mult mai atent la preturile si calitatea produselor comercializate in supermarketuri.

    Nu in ultimul rand, atrage atentia autoritatilor din tarile unde piata comertului cu amanuntul este mai putin concentrata, asa cum este cazul Romaniei, ca exista riscuri asociate pe termen mediu si lung. Cota de piata cumulata a primilor 5 distribuitori cu amanuntul era de 30% in 2007. Ea urmeaza acum exploziv tendinta europeana, Romania fiind a treia destinatie atractiva pentru expansiunea marilor lanturi europene de magazine in urmatorii ani, dupa Rusia si Cehia .

    Nu putem insa sa nu ne intrebam si care va fi reactia forurilor decizionale romanesti in aceasta privinta? Mai intai de toate, declaratia adoptata a fost transmisa de catre Parlamentul European atat Comisiei si Consiliului, cat si parlamentelor statelor membre, inclusiv Romaniei.

    Fiind insa intr-un an electoral cred ca vom asista mai degraba la pasivitatea Parlamentului si al Guvernului Romaniei. Sper insa ca cel care se va autosesiza va fi Consiliul Concurentei si ca va demara o investigatie din oficiu pe piata romaneasca de retail. Presiunile asociatiilor de mici producatori sau a petitiei lansate de catre revista Prezent ar putea impulsiona lucrurile. Pana in prezent, din cate stiu, nu s-a intamplat nimic in acest sens.

  • Kaufland in format redus

    In prezent, in tara opereaza 80 de hipermarketuri Kaufland, deschise in orase cu peste 20.000 de locuitori. Suprafata unei unitati este de 4.000-5.000 de metri patrati, in timp ce noile magazine vor avea aproximativ 2.000 de metri patrati.

    Astfel, Kaufland va deveni rivalul direct al Lidl, ambele companii apartinand grupului german Schwarz, scrie cotidianul ceh Mlada fronta Dnes.

    Michael Sperl, purtatorul de cuvant al Kaufland in Cehia, a spus ca fiecare amplasament este analizat din punctul de vedere al populatiei, al concurentei, al infrastructurii, suprafata minima acceptata pentru un magazin nou fiind de 2.000 de metri.

    Kaufland este a patra retea comerciala care ataca orasele cu o populatie mai mica de 15.000 de locuitori din Cehia, dupa Lidl, Penny Market si Plus Discount.

  • De Craciun la supermarket

    De la sfarsitul lunii trecute, supermaketurilor din Polonia li s-a interzis sa tina deschis in cele 12 sarbatori legale de peste an.
    Legea a fost votata in aceasta vara de fosta coalitie aflata la putere, dominata de conservatori. Reprezentantii Platformei Civice, partidul care a castigat alegerile, cu vederi liberale si mai apropiat de mediul de afaceri, au anuntat ca au inceput discutiile pentru a fi ridicata interdictia pentru marile magazine.
    Conform legii votate de conservatori, supermarketurile trebuie sa fie inchise de Craciun, in alte sarbatori religioase sau in zile importante in istoria tarii; initial, proiectul de lege prevedea ca marile magazine sa fie inchise si duminica, lucru agreat de Biserica Romano-Catolica, dar care nu a trecut de votul parlamentarilor. Micile magazine, cum ar fi benzinariile, farmaciile sau tonetele nu sunt vizate de prevederile legii.

  • Carrefour preia supermarketurile Artima pentru 55 mil. euro

    Artima Retail Investment Company SA a fost infiintata in anul 2001 de omul de afaceri roman Florentin Banu, fondatorul brandului de napolitane Joe. In 2004, reteaua a fost cumparata de Enterprise Investors, pentru 17 milioane euro. Numarul de magazine a ajuns intre timp la 21 de unitati, iar pentru acest an 2007, Artima mizeaza pe vanzari de 95 de milioane de euro.
    In 2006, Carrefour a realizat in Romania vanzari de 451 milioane de euro fara TVA in 10 luni de consolidare (510 milioane de euro fara TVA intr-un an complet). Vanzarile la un curs valutar constant sunt in crestere cu peste 30% in primele 9 luni ale anului 2007. Carrefour Romania exploateaza la sfarsitul lunii octombrie, 10 hipermarket-uri.
    Enterprise Investors este una dintre cele mai mari firme de private equity din Europa Centrala si de Est. Pana în prezent, Enterprise Investors a colectat sase fonduri, care totalizeaza 1,6 miliarde de euro.