BusinessMagazin

Tag: summit

  • Bulgaria şi România vor adera la spaţiul Schengen în 2012, în două etape

    “Până la sfârşitul anului în curs trebuie găsită o soluţie care să asigure aderarea în 2012 a Bulgariei şi a României, conform planului consemnat în protocolul reuniunii la vârf a UE de la Bruxelles, la cererea expresă a lui Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European”, a spus Borisov, prezent la summitul european.

    Etapa din martie va însemna aderarea la spaţiul Schengen prin deschiderea graniţelor aeriene şi navale, iar cea din iulie va însemna şi deschiderea graniţelor terestre.

    “Bulgaria este cu siguranţă pregătită pentru aderarea la spaţiul Schengen, ca şi România, aşa încât niciunul dintre statele membre nu a ridicat nicio obiecţie”, a precizat premierul bulgar.

    Aderarea celor două ţări era planificată pentru primăvara lui 2011, însă Franţa şi Germania s-au opus, pe motiv că Bulgaria şi România trebuie să-şi rezolve problemele legate de corupţie şi crimă organizată. În septembrie, opozanţilor li s-au adăugat Finlanda şi Olanda.

  • Summitul G20 de la Cannes se va concentra pe criza din zona euro

    “Europa va fi în centrul atenţiei la summitul de la Cannes”, afirmă preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, într-o scrisoare adresată celorlalţi lideri comunitari. Ei au adăugat totuşi că la reuniune se va discuta şi despre riscurile pentru dezvoltarea mondială provenite din Statele Unite şi economiile emergente. “Percepţia partenerilor din G20 este că dacă Europa nu rezolvă criza datoriilor se vor produce efecte periculoase petnru economia mondială. Trebuie să le arătăm că UE este hotărâtă să facă tot ceea ce este necesar pentru a depăşi dificultăţile actuale”, au spus cei doi lideri. G20 reuneşte cele mai puternice state dezvoltate şi în curs de dezvoltare din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum va fi aplicată în UE taxa pe risc

    Tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni vor fi taxate cu 0,1% din valoare, iar cele cu contracte derivate cu 0,01%. Aplicarea taxei ar aduce la bugetul comunitar şi la cel al statelor membre 57 de miliarde de euro în fiecare an, “ar descuraja tranzacţiile riscante şi ar suplimenta măsurile de reglementare menite să evite producerea unor noi crize”, consideră CE.

    Algirdas Semeta, comisar pentru fiscalitate şi audit, a declarat că taxa “va oferi ceea ce aşteaptă cetăţenii: o contribuţie corectă din partea sectorului financiar” (de unde şi criticile intense cu care băncile au întâmpinat-o, mult înainte de anunţul din această săptămână).

  • Grecia primeste un nou pachet de salvare de la UE si creditorii privati, in valoare de 159 mld. euro

    Creditorii privati vor avea de optat, potrivit Institutului
    International de Finante (IIF), intre trei formule de preschimbare
    a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la scadenta pana
    la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de 15 sau 30 de
    ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor detinute, cu durate
    si dobanzi diferite. In medie, investitorii privati isi vor asuma o
    pierdere de 21% din valoarea actuala a detinerilor de obligatiuni
    elene.

    IIF, cea mai mare asociatie de banci si institutii financiare
    din lume, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii de
    obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor va ajunge la 54 de miliarde de euro pana in 2014 si
    la 135 de miliarde pana in 2020. IIF, care a condus negocierile cu
    creditorii privati, a obtinut deja acordul a 30 dintre principalii
    detinatori de obligatiuni elene, intre care BNP Paribas, Societe
    Generale, Deutsche Bank si compania de asigurari Allianz.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Acordul, noteaza Financial Times, este o victorie pentru cancelarul
    german Angela Merkel, pentru ca termenii lui corespund cu
    propunerea germana de rezolvare a crizei, insa aproape sigur va
    duce la declararea – chiar daca temporara – a primului caz de
    incapacitate de plata selectiva din zona euro, avand in vedere
    amenintarea agentiilor de rating ca vor taxa ca atare orice
    implicare a sectorului privat (bancile, fondurile de investitii si
    ceilalti creditori privati ai Greciei) in forma aprobata de noul
    acord.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc
    in urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

    Din totalul pachetului de salvare, 109 miliarde de euro vor fi
    furnizate de statele europene, prin intermediul Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), si de FMI. “Chemam FMI sa
    continue sa contribuie la finantarea noului program pentru Grecia”,
    se arata in declaratia comuna a sefilor de state si guverne din
    zona euro.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a emis o
    declaratie de raspuns in care saluta deciziile liderilor europeni
    si asigura ca “in conditiile aplicarii programului de catre Grecia
    si ale hotararii statelor membre de a sustine Grecia, FMI va
    continua sa se implice, in concordanta cu politicile Fondului si
    conditionat de aprobarea consiliului sau de conducere”.

    UN FOND MONETAR EUROPEAN

    La reuniunea de la Bruxelles consacrata crizei datoriilor din zona
    euro, liderii au aprobat, de asemenea, reducerea cu 1-2% a
    dobanzilor pentru pachetele de salvare acordate pana acum Greciei,
    Irlandei si Portugaliei, pana la 3,5%, si marirea scadentelor de
    rambursare de la 7 ani si jumatate la 15-30 de ani.

    In plus, liderii au extins functionalitatea Fondului European
    pentru Stabilitate Economica (EFSF), in valoare de 440 de miliarde
    de euro, care va putea fi folosit si pentru creditarea unor tari
    care nu se afla in situatia de a fi salvate, respectiv pentru
    imprumuturi preventive (stil FMI), precum si pentru recapitalizarea
    oricarei banci cu probleme din zona euro. EFSF va putea si sa
    cumpere obligatiuni de pe pietele secundare “in conditii
    exceptionale”, supuse aprobarii Bancii Centrale Europene.

    Presedintele francez Nicolas Sarkozy a apreciat ca noile atributii
    ale EFSF transforma acest instrument intr-un “Fond Monetar
    European”. El a apreciat ca acordul privind Grecia va reduce
    ponderea in PIB a datoriei publice elene cu 24%.

    In plus, dar nu in cele din urma, liderii europeni au convenit
    asupra necesitatii unui “Plan Marshall” pentru Grecia, cu
    implicarea tarilor europene si a institutiilor europene prin
    investitii in economia elena.

    Acordul privind EFSF si noul imprumut pentru Grecia au fost
    incheiate dupa ce Sarkozy a renuntat la propunerea lui privind
    instituirea unei taxe de 10 de miliarde de euro anual, timp de
    cinci ani, pe activele bancilor din zona euro, cu scopul de a
    finanta al doilea pachet de salvare pentru Grecia.

  • Absenta Romaniei de la summitul de la Varsovia nu va fi bine primita la Washington

    Statele Unite si Romania au convenit in mai asupra locului unde
    vor fi instalati interceptorii antiracheta pe teritoriul Romaniei,
    in cadrul unui program desemnat sa ralieze Washingtonul si aliatii
    sai din cadrul NATO impotriva amenintarii iraniene. Amplasarea
    rachetelor este asteptata in 2015, potrivit oficialilor, si
    aproximativ 200 de americani sunt asteptati sa ajute la operarea
    acestui sistem. Decizia presedintelui roman, Traian Basescu, de a
    boicota summitul a fost luata dupa ce Polonia l-a invitat pe
    presedintele Kosovo, iar seful statului sarb, Boris Tadici, a
    anuntat ca nu va participa. Tadici a decis sa respecte aceasta
    hotarare chiar si dupa arestarea liderului militar al sarbilor
    bosniaci, Ratko Mladici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania boicoteaza summit-ul de la Varsovia. Basescu nu participa la reuniune pentru ca e invitat Kosovo, o entitate nerecunoscuta

    “In perioada 27-28 mai, la Varsovia, va avea loc cea de a 17-a
    Reuniune a sefilor de stat din Europa Centrala si de Est. Avand in
    vedere ca gazdele reuniunii din acest an au decis invitarea unei
    entitati care nu este recunoscuta ca stat de catre tara noastra,
    presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, nu va participa la
    acest eveniment”, a precizat Valeriu Turcan, purtator de cuvant al
    sefului statului roman, intrebat despre informatiile aparute in
    presa sarba conform carora Romania nu va participa la summit-ul de
    la Varsovia. Serbia, Romania si Slovacia vor boicota summit-ul
    liderilor din Europa Centrala si de Sud-Est, care va avea loc la
    sfarsitul saptamanii la Varsovia in prezenta presedintelui
    american, Barack Obama, din cauza Kosovo, sustine un cotidian sarb,
    citat de B92 in pagina electronica de marti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook si Twitter – subiecte de baza la summitul G8

    Gazda intalnirii a fost presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy,
    care le-a vorbit unor oameni precum fondatorul Facebook, Mark
    Zuckerberg, directorul executiv al Google, Eric Schmidt, sau
    mogulul media Rupert Murdoch. Rolul jucat de site-urile de
    socializare sau de Internet in timpul revoltelor care au avut loc
    recent in Orientul Mijlociu va fi unul dintre principalele subiecte
    ale summitului, unde se vor lua in calcul si reglementari mai
    stricte ale utilizarii Internetului. Chiar presedintele Frantei,
    Nicolas Sarkozy, care a servit drept gazda, a vorbit de “Revolutia
    Internetului”, avertizand, in acelasi timp, ca, odata cu puterea,
    trebuie sa urmeze si responsabilitatea. “Oamenii din lumea araba au
    demonstrat lumii ca Internetul nu apartine statelor. Internetul a
    devenit etalonul credibilitatii si al democratiei, precum si
    etalonul rusinii si al dictaturii”, a spus Sarkozy.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Disputele intre Nicolas Sarkozy si Traian Basescu, un lucru obisnuit la summiturile UE

    Articolul din Brussels Blog evoca scrisoarea trimisa marti de
    Nicolas Sarkozy si premierul italian, Silvio Berlusconi,
    presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si
    presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, pe tema
    Schengen. Cei doi propun printre altele masuri de “securitate
    sporita” in spatiul Schengen, precum un sistem paneuropean de paza
    a frontierelor, si vor ca acest plan sa fie aprobat la urmatorul
    summit UE din iunie..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu, despre imaginile cu Sarkozy: „Problema mare este ca si eu si el dam din maini mereu”

    Basescu a intervenit, luni seara, la B1 TV, pentru a oferi
    propria interpretare a imaginilor de la summit-ul NATO de la
    Lisabona in care pare a-l ruga pe presedintele francez sa stea de
    vorba si acesta il refuza. Seful statului a spus ca i-a multumit
    lui Sarkozy pentru sprijinul Frantei fata de aderarea Romaniei la
    Spatiul Schengen.

    “Asa a fost scena. El a spus «am o intalnire, ne vedem mai
    tarziu», ceea ce am si facut. Problema mare este ca si eu si
    Sarkozy dam din maini mereu”. Basescu a lamurit si imaginile in
    care premierul italian Silvio Berlusconi isi duce mana la cap,
    imagini interpretate de presa ca fiind un gest referitor la
    Sarkozy: “Discutam cu Berlusconi despre niste articole, despre
    niste informatii aparute despre el in presa si spunea «Domne, sunt
    nebuni!». Premierul italian nu s-a referit la Sarkozy si nu s-ar fi
    referit astfel la un coleg din Consiliul European”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Summitul G20: de la “too big to fail” la SIFI

    Presa a discutat mult despre presupusa lista intocmita de
    Comitetul pentru Stabilitate Financiara al G20, prezidat de Mario
    Draghi, guvernatorul Bancii Italiei (unul dintre candidatii la
    sefia Bancii Centrale Europene), lista cuprinzand banci considerate
    “institutii financiare de importanta sistemica” (SIFI), un nume mai
    elegant pentru “too big to fail” (TBTF), adica acei mamuti a caror
    prabusire se considera ca ar destabiliza sistemul global si al
    caror regim de supraveghere la nivel international ar trebui sa fie
    consolidat.

    Financial Times si agentiile de presa au publicat o lista cu 20
    de banci, intre care Deutsche Bank, Bank of America-Merrill Lynch,
    Citigroup, Goldman Sachs, RBS, ING si SocGen. Ulterior, surse ale
    G20 au lamurit ca nu era vorba de un document final, ci de o lista
    provizorie mai veche, si ca de mai mare importanta vor fi listele
    cu SIFI decise la nivel national de statele G20, urmand ca o lista
    cu “SIFI globale” sa fie definitivata abia la jumatatea lui 2011.
    Intentia insa ramane – documentul final al reuniunii G20 contine o
    serie de recomandari privind “masuri prudentiale” care trebuie
    adoptate de autoritatile nationale in privinta grupurilor
    financiare considerate SIFI (la nivel national) si G-SIFI (la nivel
    global), urmand ca o evaluare a politicilor adoptate de state in
    privinta supravegherii, a consolidarii si a reducerii riscului
    sistemic la nivelul acestor institutii sa aiba loc pana la
    sfarsitul lui 2012.