Tag: servicii financiare

  • Bancherii n-au invatat nimic din criza

    Numarul locurilor de munca in sectorul financiar din SUA a
    scazut cu doar 8% fata de nivelul din septembrie 2008. Si doar o
    mana de fonduri de investitii cu grad ridicat de risc s-au inchis.
    Platile se intorc si ele la nivelurile de dinainte de criza, cu cei
    aproape 30.000 de angajati ai Goldman Sachs care se pregatesc
    pentru un salariu mediu de 700.000 de dolari fiecare in acest an.
    Nici reduceri masive de plati nu se anunta, potrivit unui raport al
    J.P. Morgan Securities. Executivii de la cele mai multe banci mari
    si-au pastrat pozitiile. Iar cotatiile bursiere au tot crescut de
    la minimele atinse iarna trecuta.

    Administratia Obama a propus schimbari in reglementarea
    sectorului financiar, dar chiar si sustinatorii acestor schimbari
    recunosc ca traseul lor in Congres va fi dificil. Deocamdata,
    bancile inca tranzactioneaza derivative nereglementate in ciuda
    rolului pe care acestea le-au avut in fiascoul de toamna trecuta.
    Schimbari radicale ca plafonarea veniturilor sau restrictii cu
    privire la dimensiunea grupurilor bancare inca intampina o
    rezistenta coplesitoare. Chiar si schimbari minore, ca solicitarea
    adresata bancilor de a fi mai transparente in ce priveste
    derivativele pe care le detin, sunt departe de a fi puse in
    practica.

    Survenita in aceleasi zile din 2008 cu salvarea gigantului de
    asigurari American International Group si cu vanzarea Merrill
    Lynch, prabusirea Lehman a fost apogeul unui weekend cataclismic al
    industriei financiare. In zilele ce au urmat, aproape toata lumea
    parea sa fie de acord ca Wall Street-ul era pe cale sa se schimbe
    radical. Si ca zilele in care cecurile de salarii de acolo aveau
    cate opt zerouri aveau sa se sfarseasca.

    In realitate, insa, autoritatile de reglementare si legiuitorii
    si-au petrecut mare parte a anului trecut incercand sa salveze
    industria financiara, nu sa o reformeze. Pe termen scurt,
    eforturile lor au si reusit. Citigroup si alte banci afectate au
    evitat falimentul, iar economia a evitat o depresiune.

  • Faceti loc, vin francezii

    O jumatate de miliard de euro, trei companii si 12 procente.
    Acestia sunt cei mai importanti trei indicatori care descriu
    intrarea Groupama in Romania. Primul desemneaza investitia pe care
    francezii au facut-o, odata cu intrarea in piata, in 2007 (cea mai
    mare investitie de acest gen care a avut loc pana acum). Al doilea
    – numarul de companii achizitionate: BT Asigurari, OTP Garancia si
    Asiban, iar cele 12 procente reprezinta cota de piata pe care au
    reusit sa o adune.

    Pana acum cel putin, toti acesti indicatori arata ca vorbim
    despre una dintre cele mai agresive politici de expansiune care au
    avut loc pana acum pe piata de asigurari. Surprinzatoare pentru
    unii, de bun augur pentru altii, dar cu siguranta, motivanta pentru
    toti cei care, din aceasta saptamana, au in mod oficial un nou
    competitor, Groupama Asigurari.

    “In ultimii doi ani am avut o politica agresiva de extindere in
    Europa Centrala si de Sud-Est, pentru ca am gasit foarte multe
    oportunitati. Intrarea pe piata din Romania s-a facut in urma unor
    analize amanuntite, iar faptul ca are o populatie mare si, totusi,
    o rata relativ scazuta de penetrare a asigurarilor a fost un
    avantaj suplimentar”, sustine Jean Azéma, CEO al grupului Groupama,
    intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.

    Rata mica de penetrare a asigurarilor este de ceva timp invocata
    ca fiind un avantaj si o oportunitate imensa pentru companiile de
    asigurari. Cu toate acestea, faptul ca se incapataneaza sa ramana
    redusa incepe sa devina o reala problema pentru asiguratori. In
    date exacte, daca ne referim la asigurarile de viata, gradul de
    penetrare a acestui tip de produse in Romania este inca foarte mic
    – 0,4% din PIB. Pentru comparatie, in Germania, gradul de penetrare
    a asigurarilor de viata este de 3,1%. In primul trimestru din 2009,
    volumul total al primelor brute subscrise pe piata de asigurari de
    viata a fost de circa 393 mil. lei.

    Dar, pentru Azéma, momentul cresterii nu pare prea departe nici
    in Europa Occidentala, nici in Est. “Exista convingerea ca am ajuns
    la punctul cel mai de jos si ca de acum incolo vor reincepe
    relansarea economiei, investitiile si ca va creste din nou
    consumul, ceea ce va ajuta si industria asigurarilor”, spune
    francezul. Desi recunoaste ca primele care vor simti revenirea vor
    fi statele vestice, crede ca intervalul pana la iesirea din criza a
    statelor emergente nu va fi foarte mare. “Totusi, aceste tari mai
    au cateva aspecte importante pe care trebuie sa le reglementeze,
    cum ar fi trecerea la moneda europeana sau probleme care tin de
    finantele publice”, adauga Azéma.

  • S-a lansat Groupama Asigurari

    La aproape doi ani de la prima achizitie facuta in Romania,
    Groupama a intrat in anul consolidarilor sI a lansat oficial
    Groupama Asigurari. Noua companie este creata prin inglobarea
    operatiunilor Asiban, BT Asigurari sI OTP Garancia, insa nu va
    functiona pe structura niciuneia dintre cele trei. “Avem o retea
    complet restructurata, impartita in opt regiuni, cu 300 de agentii
    si puncte de vanzare”, spune Denis Rousset, directorul general al
    Groupama Asigurari.

    Compania a infiintat un centru unic de daune in Bucuresti si, in
    2010, urmeaza sa deschida un call centre regional la Cluj Napoca.
    Echipa de conducere este formata din experti locali si
    internationali, care provin din cadrul structurilor de conducere
    ale companiilor Asiban, BT Asigurari, OTP Garancia si Groupama.

    Portofoliul consolidat al Groupama include polite Casco (48% din
    totalul produselor), RCA (24%), asigurari generale non-auto (19%)
    si asigurari de viata (9%). “Obiectivul nostru este sa ajungem pe
    primul loc ca asigurator pe piata asigurarilor generale, cu
    exceptia segmentului auto, dublarea pozitiei in asigurari de viata
    si dezvoltarea portofoliului de asigurari corporative si auto”, a
    precizat Rousset.

    Noua marca Groupama Asigurari va fi promovata printr-o campanie
    de imagine care include advertising, PR si programe de
    responsabilitate financiara. Campania va debuta in aceasta
    saptamana si va folosi toate canalele de comunicare: TV, presa
    scrisa, online, outdoor si proiecte neconventionale.

  • Busola Economica: Inflatie sau Deflatie?

    Pe de o parte, tinand cont de turbulentele cu care se confrunta
    economiile globale, cele mai multe fiind intr-o scadere
    considerabila, preturile tind sa scada ca urmare a reducerii
    cererii agregate. Pe de alta parte, din cauza politicii
    expansioniste fara precedent a bancilor centrale de a aduce un
    aflux de capital pe piata, analistii se asteapta la o presiune
    inflationista. Solutia la aceasta dilema inca reprezinta o
    provocare pentru multi investitori, deoarece strategia de a face
    investitii pe termen scurt este foarte mult corelata cu tendinta
    indicelui preturilor.

    Daca economia Statelor Unite va continua sa cunoasca turbulente
    in viitorul apropiat, atunci indicele preturilor de consum (IPC) va
    ajunge pe un teritoriu negativ. Intr-o economie in scadere, cu o
    cerere de produse si servicii in scadere, corporatiile vor reduce
    preturile doar ca sa ramana pe piata.

    De la inceputul anului, IPC a cunoscut o traiectorie stationara.
    Datorita politicii bancilor centrale de a injecta capital pe piata,
    atat consumatorii cat si corporatiile prin intermediari financiari,
    au putut avea acces la mai multe fonduri. Cu toate acestea, nivelul
    imprumuturilor consumatorul american s-a redus cu o suma record de
    21.6 miliarde de dolari. Creditul de consum a scazut cu 10 la suta
    in iulie pana la o rata anuala de 2.5 mii de miliarde dolari,
    marcand a sasea luna consecutiva de declin. O rata a somajului
    asteptata sa atinga 10 la suta, corelata cu o scadere masiva in
    bunastarea gospodariilor, va aduce incertitudini cu privire la
    cresterea viitoare a cheltuielilor la nivelul consumatorului
    american.

    Consensul general arata ca, pentru restul anului si 2010,
    cheltuielile de consum vor ramane la un nivel scazut. Din iulie
    2007, americanii au pierdut aproximativ 13.9 mii de miliarde dolari
    in avutie, ca urmare a deprecierii imobilelor si declinului
    pietelor bursiere. Pe deasupra, economia Statelor Unite a pierdut
    6.9 milioane de locuri de munca din decembrie 2007 pana in prezent.
    In consecinta, costul fortei de munca, unul dintre cele mai critice
    componente ale IPC, nu prezinta nici o presiune inflationista.

    Daca asemanam economia Statelor Unite cu o ambarcatiune aflata
    in deriva, am putea spune ca inca nu ii este decisa traiectoria.
    Vom avea mai intai deflatie pe termen scurt, urmata de inflatie pe
    termen lung? Este o posibilitate.

    Detalii privind ceea ce este probabil sa urmeze precum si
    parerea mea personala, le regasiti pe http://toniiordache.wordpress.com

  • Claudiu Cercel, BRD: Recesiunea nu trebuie privita ca o calamitate pentru Romania

    “Zvonuri legate de dificultati la acest colos financiar circulau
    deja cu ceva timp inainte de ziua nefasta de 15 septembrie 2008.
    Foarte putini s-au asteptat insa ca Lehman Brothers sa fie “lasat”
    sa intre in faliment, avand in vedere implicatiile sistemice deloc
    greu de anticipat in cazul unui astfel de “hub” al lumii
    financiare. Cu atat mai mult cu cat institutii mari de pe aceeasi
    strada fusesera salvate prin interventii guvernamentale sau ale
    bancilor centrale. Probabil acei putini au fost un soi de
    “insideri”, si ma opresc aici cu acest fel de supozitii. Reactia?
    Desigur de ingrijorare. Ingrijorarea fata de efectele unui adevarat
    tsunami financiar. Valul pornise, dar nimeni nu stia cand va lovi,
    unde va lovi, ce efecte va avea si mai ales cat timp vor persista.
    Raspunsurile la ultimele doua intrebari inca nu le avem pe
    deplin.

    Acesta a fost un eveniment de tip “black swan”, adica cu o
    probabilitate considerata ca extrem de redusa in amonte, dar cu
    impact masiv. Am da dovada de autosuficienta sa spunem ca am fost
    in totalitate pregatiti, dar totusi BRD are un atu care deriva din
    cultura sa de prudentialitate. Am avut astfel reflexul de a judeca
    evolutiile posibile pe baza de scenarii, inclusiv de stress test,
    iar acest lucru ne-a ajutat in rezonabila masura sa “param”
    efectele adverse.

    Cele mai grele momente s-au consumat in timpul atacurilor
    speculative de pe piata valutara, consecutiv evenimentului Lehman
    Brothers. Dar a fost un context violent pe multe alte paliere:
    dobanzi cu doua sau chiar trei cifre, (ne)incredere intre banci,
    atacuri mediatice. Se pusese in miscare o adevarata fabrica de
    zvonuri, avand pe alocuri accente de razboi psihologic.

    Una dintre consecintele inevitabile ale crizei a fost
    restrangerea cererii de creditare, simultana cu, intr-o prima
    etapa, cresterea costurilor de finantare. Apoi, desigur, a crescut
    ponderea creditelor cu intarzieri la plata. Pe un plan mai general,
    volumetria activitatii bancare a inregistrat reduceri inevitabile.
    Recesiunea nu trebuie insa privita ca o calamitate pentru Romania.
    Este adevarat ca am trecut de la incredere exuberanta la
    neincredere – pe alocuri deprimanta – insa s-a intamplat asa si pe
    la case mai mari si poate in felul acesta vom retine in memoria
    colectiva, autoritati si cetateni, ideea de a ne crea plase de
    siguranta pe viitor (disciplina manageriala si consacrarea
    gestiunii pe baza de business plan, buffere de active lichide,
    politica fiscala si de venituri prudente etc) si de a iesi astfel
    din etapa naivitatilor individuale si institutionale.

    Totusi, nu trebuie sa uitam ca este prima criza din istoria
    Romaniei in care exista o lichiditate abundenta in sistemul
    financiar. Proiecte sa fie, ca de bani nu ducem lipsa!

    Accesul la finantare, in cazul BRD, nu s-a schimbat fata de
    situatia anterioara evenimentului Lehman Brothers. Liniile noastre
    de finantare, prin recurs la Grupul Société Générale, au fost
    dimensionate cu redundante generoase si de aceea nu am avut nici un
    fel de dificultati de trezorerie. Nici in cele mai dificile
    momente. De altfel, nu trebuie uitat ca BRD a fost singura banca
    care in momentele de stres din octombrie-noiembrie a adus resurse
    importante de valuta in tara, sumele suplimentar atrase fiind de
    peste 700 de milioane de euro. Eram intrucatva impotriva
    curentului.

    Intr-un mod poate mai greu de inteles, pe unii dintre actorii
    care in octombrie-noiembrie 2008 nu manifestau prea multa simpatie
    fata de moneda nationala si in general fata de evolutiile romanesti
    ii vedem astazi ca intermediari ai anuntatei emisiuni de
    euroobligatiuni a Statului Roman.

    Chiar cu riscul de a nemultumi pe unii dintre cititorii
    dumnevoasta, as spune ca acum clientul care ne contacteaza este
    mult mai apropiat de ceea ce fiecare dintre noi ne dorim ca
    bancheri: un client care este prudent, care socoteste de trei ori –
    poate chiar de mai multe ori – inainte de a porni spre
    parteneriatul cu banca si, desigur, spre materializarea proiectelor
    sale.

    Si ei, si noi invatam din aceasta criza. Dureros, ce-i drept,
    dar omenirea a facut salturi doar in urma unor crize sau provocari
    formidabile. Natura umana…

    In ceea ce ne priveste pe noi, intr-o astfel de meserie nu ai
    prea mult timp liber, indiferent de faza ciclului economic. Inveti
    sa traiesti cu asta, pentru ca este o alegere personala si incumba
    responsabilitate. Prin urmare nu s-a schimbat nimic pe acest
    plan.

    Altfel, managementul in conditii de vizibilitate aproape zero,
    asa cum inca avem in prezent, este mult mai complicat si are
    inevitabil doze mai mari de stres. Perioada actuala este insa cea
    mai buna carte de management. Una pe care o scrie fiecare dintre
    noi.

    Anul viitor va fi anul in care si tarile din Europa de Est vor
    depasi cea mai dificila etapa a crizei. Romania nu va face
    exceptie, mai ales ca unele semne pozitive se intrevad deja. Prin
    urmare, destul de probabil vom intra pe o traiectorie pozitiva. Vom
    avea insa nevoie de cel putin trei ani pentru a relua o crestere
    viguroasa.

    Acesti 3-5 ani reprezinta o oportunitate uriasa de gestiune
    chibzuita din partea autoritatilor publice care sa ne permita sa
    respectam calendarul de adoptare a euro. Este o miza enorma pentru
    Romania, stiut fiind ca a ajunge acolo inseamna a intra cu adevarat
    in zona disciplinei bugetare publice si a descatusarii sectorului
    privat pe baze sustenabile. Este o sansa uriasa de recredibilizare
    a Romaniei.”

    Cititi si Cover Story-ul editiei curente:

    Confesiunile managerilor dupa anul de criza

    Cititi mai jos cum au
    trait anul de criza si alti manageri si antreprenori locali:


    Liliana Solomon, Vodafone: Nu am fost
    niciodata un consumator exagerat


    Brent Valmar, Porsche Romania: Au
    existat oferte de pret sinucigase in piata


    Dragos Simion, Flamingo: A fost acelasi
    sentiment pe care l-am avut la 11 septembrie 2001



    Mariana Gheorghe, Petrom: Cred cu tarie
    in masurile dure si nepopulare


    Bogdan Georgescu, Colliers: Cand mi-am concediat colegii a fost cea
    mai grea zi din viata mea


    Radu Stoicoviciu, PricewaterhouseCoopers: Cred ca peste un an criza
    va fi depasita


    Tinu Sebesanu, Trend Hospitality : Cei
    care merg in minus ar trebui sa-si numere pierderile si s-o ia la
    goana!


    Cornel Marian, Oresa: Am prins ultimul
    tren pentru o tranzactie leveraged buy-out


    Bogdan Enoiu, McCann: Evident ca am si pierdut dar privesc cu multa
    relaxare problema asta


    Alexandru Costin, Adobe: Am investit
    nesabuit si m-am supraindatorat


    Marius Sfintescu, 3TS Capital: Au fost
    multe proiecte de investitii private equity
    abandonate


    Radu Georgescu, Gecad: Problema mea e ca lumea nu accepta starea de
    disperare


    Dorin Boboc, Allianz-Tiriac Pensii: Nu
    ne imaginam vreodata ca se va ajunge la aceasta
    amploare


    Florian Libocor, BRD: Sistemul bancar din Romania este unul
    solid


    Florin Talpes, Softwin: Industria IT din Romania a scazut cu 40% –
    60%


    Radu Timis, Cris-Tim: Criza va mai dura cel putin inca doi ani si
    jumatate


    Razvan Pasol, Intercapital: Au fost zile de groaza la BVB


    Adrian Stanciu, Human Synergistics: M-am speriat destul de rau


    Marius Stancescu, Riff Holding: Nu am putut anticipa amploarea
    dezastrului


    Toni Iordache: Lumea se astepta ca urmatoarea victima sa fie
    salvata

  • Cele mai mari 500 de companii din Est

    Aproape 35 de firme romanesti in topul celor mai mari 500 de
    companii din Europa Centrala si de Est pare putin, avand in vedere
    cei 21 de milioane de locuitori si, implicit, consumatori. Mai ales
    in contextul in care Romania ocupa abia locul cinci din 14 state
    luate in calcul in topul celor mai mari 500 de firme din Europa
    Centrala si de Est, realizat pentru al treilea an consecutiv de
    compania de consultanta Deloitte.

    Cu toate acestea, anul 2008 a consemnat aparitia in top primelor
    doua companii cu capital privat romanesc: grupul de firme
    Interagro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, cu afaceri de
    1,09 miliarde de euro si Transilvania General Import-Export, firma
    fratilor Ioan si Viorel Micula, cu aproape un miliard de euro anul
    trecut.

    Chiar daca cifrele de pe 2008 nu mai sunt de mare folos anul
    acesta cand, potrivit directorului Deloitte Romania, George
    Mucibabici, 76% din companiile luate in calcul au deja un regres
    mediu de peste 20% fata de primul semestru al lui 2008,
    comparatiile inter-tari pot arata aspecte interesante. Spre
    exemplu, Polonia, tara care spre surprinderea multor analisti a
    iesit din recesiune odata cu Germania si Franta, are nu mai putin
    de 188 de firme prezente in top, dintre care 35 sunt controlate
    prin actionariat privat local. “Nu intamplator daca privim spre
    numarul mare de firme private locale, Polonia are parcursul pe care
    il are si este marea exceptie din zona centrala si de est”, spune
    economistul Daniel Daianu, fost ministru al finantelor in perioada
    1997-1998. El se refera la perspectiva viguroasa pe care o arata in
    prezent Polonia si spune ca economia poloneza este atat de
    sustenabila nu numai datorita marimii, sau a productiei mari pentru
    piata interna, ci si pentru ca a crescut sanatos, bazata pe
    cercetare si parteneriate public-privat.

    In top au mai intrat, pe langa firmele controlate de fratii
    Micula si Ioan Niculae, CFR Calatori si Renault Industrie Roumanie,
    pe pozitiile 393, respectiv 418. Romania are in clasament 24 de
    companii cu actionariat strain, cifra care confirma oarecum
    interesul investitorilor straini in zona. Ucraina, care precede
    Romania in clasamentul total, cu 52 de companii in top, are doar 13
    firme cu capital strain.

    Asa cum era de asteptat, marile companii din energie si resurse
    domina clasamentul in ce priveste industriile prezente in top, cu
    14 companii, urmate fiind de firmele din industria bunurilor de
    consum si transport, 11 la numar. Mai sunt si sase companii din
    industria producatoare si trei din tehnologie, media si
    telecomunicatii. Deloitte a realizat si un top al primelor 50 de
    banci din regiune in functie de valoarea activelor, unde Romania
    este prezenta cu patru banci: BCR, BRD, Volksbank si Unicredit, dar
    si un top 50 al companiilor de asigurari in functie de primele
    brute subscrise.

    Dintre companiile romanesti, cea mai avansats pozitie este
    ocupata de Petrom, locul 16 in top 500, urmata de catre Rompetrol,
    pe locul 39, in crestere fata de pozitia 50 in 2008, Automobile
    Dacia pe 77, ArcelorMittal pe 89, in scaderetde pe pozitia 63 anul
    trecut, si Metro, care coborat de pe pozitia 91 pe 100.

    La nivel regional, Polonia domina ierarhia pe 2009, fiind urmata
    de Cehia, Ungaria si Ucraina.

    Click pe poza pentru a vedea care sunt cele mai mari zece
    companii din regiune.


    Click aici
    pentru a afla care sunt cele mai mari zece
    institutii financiare din Europa Centrala si de Est.

    Pentru a afla care sunt cei mai mari zece producatori din Est,

    click aici
    .


    Click aici
    pentru a vedea cine sunt gigantii Estului in
    sectorul energiei si al resurselor naturale.


    Cei mai mari zece retaileri
    din Europa Centrala si de Est.

  • Optimismul investitorilor asteapta confirmare din partea economiei

    Cresterile sustinute de ieri de pe piata locala au venit pe fondul rezultatelor semestriale publicate de BRD, dar si pe fondul evolutiilor pozitive inregistrate de pietele europene, datorita rezultatelor peste asteptari ale companiilor din sectorul bancar.

    Brokerii sunt de parere ca aprecierile din ultima perioada au venit pe fondul unui optimism exagerat din partea investitorilor cu privire la rezultatele companiilor, si nu exclud corectii dupa perioada de raportari financiare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • Cum faci bani din concediu? Pe bursa!

    Folclorul bursier spune ca vara nu este buna pentru actiuni. Investitorii au tendinta de a-si reduce detinerile inainte de a intra in vacanta, iar acest lucru duce la scaderea randamentelor pe actiuni. Brokerii, pe de alta parte, spun ca acalmia caracteristica lunilor de vara este propice acumularii de actiuni, dar si marcarii de profituri de tip speculativ. „Vara nu exista vacanta pentru investitori, si acest lucru s-a vazut in cresterea lichiditatii in ultimele sedinte de tranzactionare. Intre investitor si piata se creeaza o legatura greu de rupt chiar si vara, mai ales pentru cei care au cont de tranzactionare online. Chiar si in Insulele Feroe, daca exista o sursa de curent electric si acces la internet, investitorul poate vinde sau cumpara actiuni pe Bursa de la Bucuresti”, spune Gabriel Aldea, broker la societatea Intercapital Invest.

    Ce abordare trebuie sa adopte in aceste conditii investitorul aflat in vacanta pentru a nu pierde nicio oportunitate de crestere, si, mai ales, sa nu cada victima unei corectii estivale pe Bursa? Aldea propune doua solutii: pentru investitorii de tip speculativ, cu orizont de investitii pe termen scurt, de doua-trei luni, este indicat ca inainte de a pleca intr-un concediu de cateva saptamani sa isi vanda detinerile pe Bursa, si sa reintre in piata, atunci cand se „reconecteaza la piata”. Plasamentele pe termen scurt presupun o atenta si stransa conectare la piata, la stirile din plan extern si intern, lucruri dificil de realizat de un investitor aflat intr-o excursie exotica.

    „In aceasta perioada apar cazuri de clienti care vand din actiuni pentru a face rost de bani necesari cheltuielilor de vacanta. Acestia sunt insa investitori cu portofolii relativ mici, si ale caror disponibilitati banesti nu sunt foarte ridicate”, a explicat el. Pentru investitorii pe termen lung, cu un orizont de investitii de cativa ani, lunile de vara nu ar trebui sa aduca o schimbare in strategia de portofoliu, ci doar o eventuala consolidare a detinerilor pe anumiti emitenti daca preturile si lichiditatile permit.

    „Vara, cand piata este mai calma, iar tranzactiile de tip speculativ sunt mai putin numeroase, se pot acumula actiuni la preturi interesante. Cred ca investitorii ar trebui sa priveasca acum si spre derivate. Pe termen lung, portofoliul ar trebui sa includa alaturi de pozitiile spot, si optiuni sau futures. Este adevarat ca piata de derivate nu este prea lichida, dar poate oferi oportunitati”, explica Lucian Isac, directorul general al societatii de brokeraj Estinvest.

    Cel putin cinci emitenti pe care investitorii ar trebui sa ii aiba in vedere sunt, potriivt lui Aldea, societatile de investitii financiare (SIF-uri), din perspectiva modificarii pragului de detinere (stabilit acum la un maxim de 1%), dar si al faptului ca sunt in continuare considerate subevaluate. La sfarsitul lunii iunie, un grup de 18 senatori si deputati au semnat un proiect de lege privind eliminarea pragului de detinere de 1% de la SIF-uri, lucru cerut cu insistenta in ultimii ani de majoritatea brokerilor si investitorilor de pe Bursa. Daca va fi adoptat in Parlament, acest proiect ar permite investitorilor puternici din piata sa preia controlul asupra averii de 1,4 mld. euro a celor cinci SIF-uri. Mai mult, al doilea raliul bursier din acest an ar putea fi alimentat de ridicarea pragului de detinere la SIF-uri.

    ”Intotdeauna exista o sansa sa apara un al doilea raliu. Acesta poate fi alimentat de doua evenimente: anularea pragului la SIFuri sau lansarea de oferte publice de preluare pentru companiile din grupul Rompetrol”, crede Peter Mars, director de investitii la societatea Middle Europe Investment care administreaza investitii de circa 13 mil. euro pe Bursa de la Bucuresti. Alaturi de noutatile privind pragul de detinere la SIF-uri, investitorii ar trebui sa stea conectati la stirile privind evolutia economiei mondiale si a Statelor Unite ale Americii, care vor decide in mare masura evolutia Bursei de la Bucuresti.

    „Daca se anunta o ameliorare a economiei americane, cu siguranta evolutia Bursei va fi pozitiva. Ce se intampla pe plan intern si in ce masura economia romaneasca se va inscrie sau nu tendintei de revenire inregistrata de economiile din Vest vor conta tot mai mult incepand de anul viitor; acum, turnura pe care o ia economia mondiala este mai importanta pentru piata locala”, explica Aldea. Marius Trif, directorul general al societatii de brokeraj Carpatica Invest, aflat el insusi in concediu, spune ca se pot face bani pe Bursa si in perioada de vara.

    „Pentru cei care se multumesc cu un randament de 2-3%, se pot face bani si in perioada de vara”. Poate chiar si mai mult. De exemplu, titlurile Petrom (SNP) au crescut cu 4,21% in primele trei saptamani ale lunii iulie, actiunile BRD au urcat cu 7,36%, in timp ce titlurile celor cinci SIF-uri, reunite in indicele bursier BET-FI, au inregistrat un avant de 5,5%. „Unul dintre riscurile perioadei de vara este reprezentat de lichiditatea in scadere, care l-ar putea tine captiv pe investitor pentru o perioada de timp pe un anumit emitent. Astfel ca daca se fac achizitii in aceasta perioada trebuie sa fie luat in considerare si gradul de lichiditate al emitentului”, explica Trif.

    El spune ca verifica ce se intampla in piata o data sau de doua ori pe zi, fara a rata deschiderea de la ora 10.00. Si ceilalti brokeri recunosc ca isi suna clientii plecati in concediu. Experienta verilor trecute da si mai multe motive investitorului sa isi ia cu el in concediu laptopul. Mai ales ca scaderile din 2008 cer timp pentru a se recupera. De exemplu, fondul de actiuni Active Dinamic, administrat de societatea Swiss Capital, a fost cel mai performant fond mutual in primul semestru al anului cu un randament de peste 44%. Cu toate acestea, pierderile raportate anul trecut urca pana la 74%, astfel ca investitorii care au intrat in fondul Active Dinamic in vara anului trecut sunt in continuare „pe minus”, cu pierderi de aproximativ 40%.

    Potrivit raportului de administrare pe 2008, principalele plasamente ale fondului sunt actiunile companiei de constructii Socot Targu-Mures, ale Petrom Aviation si Avicola Buzau, toate societati listate pe piata RASDAQ. Situatia este valabila si pentru restul fondurilor de actiuni, administratorii fiind de parere ca sunt necesari cel putin doi ani pentru recuperarea pierderilor. Sansele ca anul 2009 sa fie incheiat pe plus de fondurile de actiuni sunt insa tot mai mari. „Niciuna din verile ultimilor trei ani nu a fost la fel. Vara din 2007 a fost una fierbinte, cu profiturile mari de dinainte declansarii crizei pe plan international, a urmat apoi vara lui 2008 cand am inceput sa resimtim primele semne ale crizei, pentru ca vara aceasta sa ne aflam in plina criza. Cred ca si vara anului viitor va fi total diferita si sa asistam la revenirea Bursei”, spune Isac.

  • Bursa a terminat saptamana in scadere

    Pe parcursul saptamanii evolutia pietei a venit pe o lichiditate cuprinsa intre 7 milioane de lei (1,65 milioane de euro) si 8,44 milioane de lei (2 milioane de euro) . In sedinta de vineri lichiditatea a fost de 7 milioane lei (1,65 milioane euro). In timpul saptamanii cele mai lichide titluri au fost SIF-urile, Erste Group Bank (EBS), Transgaz (TGN) si Banca Transilvania (TLV). In sedinta de vineri primele trei pozitii au fost ocupate de Banca Transilvania (TLV), Erste Group Bank (EBS) si SIF Oltenia (SIF5).
     

    Actiunile Banca Transilvania (TLV) au fost cele mai lichide din piata, cu o valoare cumulata de 1,27 milioane lei, iau ultimele tranzactii au fost efectuate la un pret de 1,10 lei pret egal cu valoarea de referinta. Titlurile Erste Group Bank (EBS) au incheiat saptamana in scadere cu 0,8%, fiind cotate la un pret de 83,5 lei, iar pretul actiunilor SIF Oltenia (SIF5) a fost de 0,825 lei, in scadere cu 1,2%.
     

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de Contor Group Arad (CGC) cu 14,6% si Santierul Naval Orsova (SNO) cu 11,2%. Vrancart (VNC) a avut cea mai mare scadere a pretului de tranzactionare, pret cu 8,5% sub referinta.
     

  • Bursa a incheiat ziua pe minus

    Titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au scazut in medie cu 0,1%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o scadere a indicelui BET-NG cu 0,04%.
     

    Cele mai lichide titluri au fost SIF Oltenia (SIF5), Banca Transilvania (TLV) si SIF Moldova (SIF2). Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au fost tranzactionate la un pret de 0,790 lei pret in scadere cu 0,6% fata de referinta, Banca Transilvania la un pret de 1,06 lei, cu 1,85% mai mic fata de valoarea nominala, iar SIF Moldova (SIF2) au fost cotate la un pret de 0,68 lei, pret cu 0,7% peste referinta.
     

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de Siretul Pascani (SRT) si Condmag (COMI) cu 7,1%. Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) a avut o scadere a pretului de tranzactionare cu 8,5%.

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni de la BVB au fost realizate la preturi care au scazut in medie cu 0,78%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, care analizeaza evolutia primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era cotat la inchidere cu 0,6% sub referinta.

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost diferita de cea a marilor burse europene, care au inchis in crestere cu 0,9% – 1,7%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de luni in scadere cu 0,1-0,75%.