BusinessMagazin

Tag: scoli

  • Elevii ar putea merge la şcoală începând cu 1 octombrie, iar primele două săptămâni să înveţe online

    Elevii ar putea merge la şcoală începând cu 1 octombrie, iar în perioada 14-30 septembrie să urmeze cursuri online, spune Ludovic Orban. Este vorba despre un scenariu cerut de medici.

    „Au fost discuţii pe această temă (ca şcolile să înceapă fizic de la 1 octombrie, iar în intervalul 14-30 septembrie cursurile să fie online – n.r.). Există puncte de vedere exprimate de specialişti, în special medici, care spun că atât profesorii, cât şi copiii, într-un procent foarte mare, revin din concedii, că o mare parte dintre cei infectaţi au spus că vin din concediu”, spune Ludovic Orban.

    El precizează că nu a fost luată o astfel de decizie, dar dacă se va lua, atunci va fi anunţată în timp util.

    „Deocamdată lucrurile sunt aşa cum le-am anunţat. Decizia de deschidere a şcolii va fi luat în plan local. (…) ”, a mai spus premierul

  • Previziune îngrijorătoare: Focarele de Covid 19 în şcoli vor fi inevitabile

    Specialiştii şi reprezentanţii asociaţiilor de părinţi susţin că focarele de Covid 19 în şcoli vor fi inevitabile după începerea cursurilor. De vină sunt suprapopularea şcolilor şi lipsa spaţiilor. De aceea, numeroşi părinţi se tem să-şi trimită copiii la şcoală.

    Multe şcoli din România nu au un spaţiu unde copiii cu semne de boală să fie izolaţi sau medici de medicină şcolară care să facă triaj. Ca urmare, regulile impuse de autorităţi vor fi greu de implementat. Lucrurile se pot complica în momentul în care vor apărea într-o şcoală mai mulţi copii bolnavi deodată, pentru că ar fi nevoie de mai multe săli de izolare. Cele mai mari probleme vor fi în mediul rural, susţin epidemiologii.

    „Izolare, unde? Astea sunt teorii foarte frumoase, dar, în practică, la 40% din şcolile noastre, mai ales în rural, este imposibil de respectat. Dacă sunt doi sau trei dintr-o clasă, îi bag în aceeaşi încăpere sau în 3 încăperi diferite? Că s-ar putea ca unul să aibă un simplu rinovirus de sezon şi altul să aibă un debut de COVID-19”, a declarat epidemiologul Geza Molnar.

    Părinţii se tem să-şi trimită copiii la şcoală din cauza riscurilor la care aceştia sunt supuşi.

    „O parte dintre părinţi au copii care se află în categoria de risc sau părinţii se află în categoria de risc, iar pentru aceştia nu avem nici până în ziua de astăzi opţiunea de a nu-şi trimite copiii la şcoală. Cel puţin, la nivelul Bucureştiului, şcolile sunt pregătite pentru a face faţă unui asemenea scenariu, hibrid, unde o parte din copii pot merge la şcoală iar o parte pot urmări în timp real ceea ce se întâmplă la clasă. Avem o suprapopulare a unităţilor şcolare, iar scenariul verde este imposibil de implementat”, a spus preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Eugen Ilea.

    Anul şcolar va începe pe 14 septembrie.

  • Ministerul Sănătăţii prezintă măsurile care vor fi luate la deschiderea anului şcolar

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a semnat Ordinul comun MS şi MEC, care stabileşte măsurile privind mijloacele de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor cu noul coronavirus care se vor aplica în unităţile de învăţământ.

    „Din punct de vedere sanitar, conform actului normativ, direcţiile de sănătate publică vor informa până la data de 7 septembrie Inspectoratul Şcolar Judeţean/al Municipiului Bucureşti, Comitetul Judeţean / al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU/CMBSU) cu privire la situaţia epidemiologică la nivelul fiecărei localităţi, iar până la data de 10 septembrie, în funcţie de aceste date, de particularităţile locale, de infrastructura şi resursele umane ale fiecărei unităţi de învăţământ în parte, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ va propune Inspectoratului Şcolar Judeţean/al Municipiului Bucureşti aplicarea unuia dintre scenariile de organizare şi desfăşurare a cursurilor în unitatea de învăţământ”, informează Ministerul Sănătăţii.

    De asemenea, sunt prezentate şi cele trei scenarii.

    „Scenariul 1 Participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie
    Scenariul 2 Participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie şi revenirea parţială (prin rotaţie de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie
    Scenariul 3 Participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi / lecţii online.
    Criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/instituţiile de învăţământ stabilesc unul dintre cele 3 scenarii este rata incidenţei cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1000 de locuitori”, mai arată MS.

    De asemenea, Ordinul de ministru cuprinde ghiduri privind măsuri de sanitare şi de protecţie pentru fiecare nivel educaţional în parte.

    Conform acestor ghiduri, în cazul tuturor ciclurilor de învăţământ, intrarea la cursuri se va face eşalonat, pe mai multe uşi de acces, la intervale orare stabilite în funcţie de zone sau de clădiri.
    Traseele vor fi prestabilite la deplasarea în interiorul instituţiei de învăţământ cu păstrarea distanţei de 1 m între copii/elevi.
    Purtarea măştii de protecţie în interiorul unităţii de învăţămât este obligatorie în cazul personalului didactic şi al elevilor începând din clasele primare.
    Igiena mâinilor trebuie să se realizeze frecvent, dar şi dezinfecţia şi aerisirea claselor de curs trebuie realizate zilnic. În fiecare zi se va face şi dezinfecţia diverselor materiale didactice utilizate la orele de curs.
    Ghidurile mai prevăd ca, începând din clasele primare, să se asigure distanţarea de minimum 1 metru între elevi sau separarea cu plexiglas în situaţia în care asigurarea distanţei de 1 metru nu este posibilă.
    De asemenea, pe lângă triajul observaţional de la domiciliu, se va efectua evaluarea stării de sănătate la prima oră de curs.
    Începând cu clasele primare, prezenţa la orele de curs se va face în procent de 50%, prin rotaţie la 1-2 săptămâni.

    Actul normativ mai prevede Informarea permanentă a personalului, elevilor şi părinţilor/reprezentant legal cu privire la măsurile de protecţie împotriva infecţieiSARS-CoV-2.

    La apariţia într-o clasă din unitatea de învăţământ, a unui caz confirmat de îmbolnăvire cu virusul SARS-COV-2, se suspendă cursurile clasei respective, pentru o perioada de 14 zile. În situaţia în care în aceeaşi sală cursurile sunt organizate în schimburi, se vor suspenda doar cursurile pentru clasa în care a fost confirmat cazul de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, urmând ca elevii din schimbul următor să îşi desfăşoare cursurile. La apariţia a 3 cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în clase diferite ale aceleiaşi unităţi de învăţământ, se suspendă cursurile şcolare ale întregii unităţii de învăţământ, pe o perioada de 14 zile de la data confirmării ultimului caz. La apariţia cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul cadrelor didactice, aceştia au obligaţia de a anunţa conducerea unităţii de învăţământ care va informa DSP/DSPMB despre eveniment.

    În perioada de suspendare a cursurilor, conducerea unităţii/instituţiei de învăţământ va dispune realizarea următoarelor activităţi obligatorii:
    a) curăţenia şi aerisirea claselor/sălilor;
    b) dezinfecţia curentă şi terminală a spaţiilor unităţii/instituţiei de învăţământ, respectiv clase, săli, holuri, toalete, în colaborare cu DJSP/DSPMB;
    c) pe perioada celor 14 zile de suspendare toţi contacţii direcţi din cadrul unităţii/instituţiei de învăţământ ai cazurilor confirmate vor fi izolaţi la domiciliu.

  • Anunţ important făcut de Nelu Tătaru despre începerea anului şcolar

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, marţi, că părinţii nu vor mai fi obligaţi să dea declaraţie pe proprie răspundere înainte de a-şi trimite copiii la şcoală şi că aceasta va fi înlocuită de un triaj observaţional.

    „Nu va mai fi acea declaraţie pe proprie răspundere, va fi triaj observaţional. Când e cazul va urma triaj epidemiologic, efectuat de personal medical calificat. Dacă un copil e suspect, e cantonat până la o evaluare medicală. Fiecare copil va fi însoţit, şi orice decizie va fi luată cu acordul părinţilor. Copiii de la grădiniţă, pâna la 5 ani, nu vor purta mască. Regulile impuse le vom respecta în funcţie de fiecare scenariu în parte. Credem că majoritatea şcolilor pot opera în scenariul 1, dar rămane la latitudinea şcolilor”, a declarat, marţi, Nelu Tătaru.

    Acesta a precizat că decizia privind scenariile ce vor fi aplicate va fi lăsată la latitudinea şcolilor. Ministrul Sănătăţii a precizat că INPS va prezenta o evaluare a situaţiei pentru fiecare localitate.

    „Pe 7 septembrie va fi dată această evaluare, pe 10 consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare vor prezenta DSP-urilor scenarii la care s-au hotărât cum să înceapă anul şcolar. Evaluarea în teritoriu se face de DSP-uri şi ISP-uri. <Libertatea> acordată unităţilor de învăţământ este acea descentralizare. Este esenţială distanţarea sau separatoare între elevi, pentru primul scenariu”, a mai spus Nelu Tătaru.

  • Se redeschid şcolile în punctul zero al pandemiei de Covid-19

    Autorităţile locale din Wuhan, punctul zero al pandemiei de COVID-19 şi oraşul chinez cel mai afectat de coronavirus, au anunţat că şcolile şi grădiniţele se vor redeschide marţi.

    Nu mai puţin de 2.842 de instituţii de învăţământ din oraş urmează să-şi deschidă porţile pentru aproape 1,4 milioane de elevi la începerea semestrului de toamnă, a anunţat vineri administraţia locală. Universitatea din Wuhan s-a redeschis luni.

    Primăria a anunţat că a elaborat planuri de urgenţă pentru a reveni la predarea online în cazul în care nivelul de risc se modifică şi a sfătuit elevii să poarte măşti pe drumul spre şi de la şcoală şi, dacă este posibil, să evite transportul public.

    Şcolilor li s-a cerut să se aprovizioneze cu echipamente de control a bolii şi să efectueze exerciţii şi sesiuni de instruire, prin care elevii să fie pregătiţi în cazul apariţiei unor noi focare. De asemenea, şcolile trebuie să limiteze adunările în masă şi să prezinte rapoarte zilnice autorităţilor sanitare.

    Oraşul din China centrală, de unde se crede că a plecat epidemia COVID-19, a fost închis pentru mai mult de două luni de la sfârşitul lunii ianuarie. Numărul morţilor din oraş, 3.869, reprezintă mai mult de 80% din totalul persoanelor decedate din cauza virusului la nivelul întregii ţări.

    Wuhan a revenit la normal din aprilie, când restricţiile au fost ridicate, şi nu a raportat nici o nouă transmitere locală a coronavirusului din data de 18 mai.

  • Medic despre deschiderea şcolilor: Ore mai scurte, distanţare, clase aerisite şi triaj

    Întrebat vineri la Digi24 cum crede că vor evolua lucrurile după deschiderea şcolilor, medicul a spus că, după data de 14 septembrie, dacă problema va fi tratată cu seriozitate şi responsabilitate, va fi „poate” o uşoară creştere.

    „Dar trebuie să ne gândim că acei copii, marea lor majoritate, sunt asimptomatici. De la grădiniţă şi de la şcoală îi vor aştepta bunicii, care au diferite boli. Riscul de transmitere în masă la vârstnici este foarte crescut. Trebuie să avem acele măsuri de distanţare fizică, de purtat măşti, de aerisit clasa. Trebuie cumva clasele să nu mai fie supraaglomerate, ora să fie mai scurtă şi să se facă acel triaj minim epidemiologic cu care înainte de ’90 noi am fost fost obişnuiţi, în sensul în care părinţii să fie responsabili, să nu îşi ducă la şcoală copiii care sunt răciţi, medicul de şcoală sau asistentul de şcoală să facă acel triaj epidemiologic şi pedagogul să vadă dacă acei copii prezintă semne de infecţii respiratorii”, a declarat Cristian Oancea.

  • Drama locuirii în România: în patru sectoare din Bucureşti s-au construit 18.000 de locuinţe, dar nicio şcoală nouă în cinci ani

    Doar două creşe şi două grădiniţe noi au fost construite de la zero în ultimii cinci ani în sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, unde au fost livrate aproximativ 18.000 de locuinţe în acelaşi interval. Nicio şcoală de la zero nu a fost inaugurată, astfel încât să acopere nevoia care vine odată cu familiile care se mută în fiecare din noile apartamente şi case.

    ♦ Anual, în România se construiesc între 50.000 şi 70.000 de locuinţe noi, potrivit INS, însă noile locuinţe nu sunt însoţite de investiţii pe măsură în infrastructură, în parcuri, locuri de joacă, spaţii verzi, terenuri de sport, şcoli sau grădiniţe ♦ Situaţia din Bucureşti, din cele patru sectoare care au răspuns solicitării ZF, este practic oglinda a ceea ce se întâmplă în toată ţara.

    Doar două creşe şi două grădiniţe noi au fost construite de la zero în ultimii cinci ani în sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, unde au fost livrate aproximativ 18.000 de locuinţe în acelaşi interval. Nicio şcoală de la zero nu a fost inaugurată, astfel încât să acopere nevoia care vine odată cu familiile care se mută în fiecare din noile apartamente şi case.

    Ziarul Financiar a întrebat pri­măriile tuturor celor şase sectoare din Bucureşti câte unităţi locative (case şi apartamente) au fost finalizate în fiecare din ultimii cinci ani (2015-2019), dar şi câte şcoli şi grădiniţe au fost date în funcţiune în acelaşi interval în sec­torul pe care îl reprezintă. Cu excepţia primăriilor sectoarelor 4 şi 5, celelalte instituţii au răspuns solicitării ZF.

    Răspunsurile lor reflectă, practic, drama pe care o reprezintă statutul de cetăţean în România: în cele patru sectoare s-au construit aproximativ 18.000 de locuinţe între 2015 şi 2019, dar nicio şcoală ridicată de la zero. În ultimii cinci ani, în cele patru sectoare, s-au construit două creşe şi două grădiniţe, iar o grădiniţă şi o şcoală au fost extinse cu câte un corp nou de clădire.

    „Recent am eliberat şase autorizaţii de construire pentru tot atâtea grădiniţe noi în cartiere unde s-a identificat o cerere mare de asemenea instituţii de învăţământ, iar lucrările vor începe în curând“, spun reprezentanţii compartimentului Protocol şi Relaţii cu Mass-Media al primăriei sectorului 2. Tot ei adaugă şi că în 2020 primăria sectorului 2 a început lucrările de consolidare şi modernizare la alte 22 de şcoli, urmând ca, până în 2022, toate unităţile de învăţământ din sectorul 2 să fie reabilitate. Până în 2022 însă, piaţa rezidenţială va creşte şi mai mult, iar pentru copiii familiilor care se mută este nevoie atât de şcoli moderne, cât şi de locuri mai multe, pentru a susţine cererea mare.

    Părinţii care au însă copii la şcoală fac cu greu faţă numărului existent de astfel de instituţii şi, uneori, trebuie să străbată multe străzi cu maşina pentru a-şi duce copiii să înveţe. În plus, şcolile din Bucureşti se aglomerează şi cu copiii din localităţile limitrofe, puternic dezvoltate din punct de vedere rezidenţial, dar cu o ofertă de şcoli complet neadaptată.

    „Ne-am mutat acum trei ani într-un bloc nou din cartierul Militari, iar şcoala de care aparţinem şi unde urma să meargă fiul nostru avea atunci între 32 şi 38 de copii la clasele pregătitoare. Străzile din jurul blocului se aglomerează în fiecare an pentru că dincolo de noi, cei care locuim în oraş, aceleaşi străzi sunt folosite şi de familii care au domiciliul în Chiajna, dar care îşi aduc copiii la şcoală în interiorul oraşului. Nu ştiu dacă în Chiajna s-a construit vreo şcoală nouă pentru cei care s-au mutat acolo, dar în zona în care locuim noi au apărut mai multe after-school-uri private, însă nu ştiu să existe vreo şcoală nouă de stat“, spune Carol V., 40 de ani, tatăl unui copil în vârstă de 8 ani.

    Unii dezvoltatori au preluat pe umerii lor responsabilitatea de a construi şcoli sau grădiniţe. Spaniolii de la Gran Via, de pildă, cu 1.000 de apartamente livrate în Militari, spuneau că au în plan să construiască o grădiniţă în ansamblul rezidenţial Gran Via Park. La rândul său, dezvoltatorul Impact, care deţine complexul Greenfield din Băneasa, a spus că vrea să doneze un teren de aproape 10.000 de metri pătraţi pentru construcţia unei şcoli şi a unei grădiniţe publice.

    Problema este că, deşi mai sunt doar două săptămâni până la începerea unui nou an şcolar, părinţii şi elevii încă nu ştiu în ce condiţii se vor desfăşura cursurile în acest context afectat de pandemie. Pe site-ul Ministerului Edu­caţiei nu există informaţii privind modul în care îşi vor deschide şcolile porţile în anul şcolar 2020-2021, iar părinţii, elevii şi profesorii nu au la dispoziţie decât declaraţiile publice pe care ministrul le face din când în când la televizor. Supraaglomerarea claselor, un fe­no­men despre care presa şi părinţii vor­besc de mai mulţi ani, face impo­si­bilă distanţarea băncilor în clase, în condiţiile în care există clase în care învaţă chiar şi 35-40 de elevi. Faptul că, în ultimii cinci ani, nicio şcoală complet nouă nu a fost construită de la zero în Bucureşti arată că disfuncţionalităţile nu fac decât să se perpetueze şi că o rezolvare reală nu s-a regăsit pe lista de planuri a primăriilor cel puţin din 2015 încoace.

    În Bucureşti există 203 şcoli, po­trivit datelor INS aferente anului 2018, cel mai recent pentru care există informaţii, aici fiind incluse instituţiile de învăţă­mânt primar, gimnazial şi învăţământ special. În acelaşi an, existau 152.508 elevi înscrişi în învăţă­mântul primar şi gimnazial. În România sunt 2,8 milioane de elevi care trebuie să meargă la şcoală de la jumătatea lui septembrie. În total, 6.200 de şcoli ar trebui să-i primească, iar 3.000 de primari, alături de pro­fesori, trebuie să stabilească în ce condiţii poate începe şcoala.

  • Viceprimarul Capitalei: Deschiderea şcolilor este crimă cu premeditare

    „Deschiderea şcolilor este crimă cu premeditare. Lucovid şi ministrul <Pepsiglas> n-au mers la şcoală. Asta se vede din avion. În şase luni de pandemie n-au fost în stare să pregătească un plan şi un regulament pentru redeschiderea şcolilor.

    La nivel central guvernează haosul. N-au alocat bani pentru măşti şi tabletele, n-au stabilit nicio strategie coerentă de siguranţă medicală. Lasă totul pe capul administraţiei locale. Dacă ar fi fost interesaţi ar fi citit presa occidentală, aşa ar fi aflat că prin neştiinţă şi nepricepere pot detona adevărate bombe epidemiologice”, scrie pe Facebook Aurelian Bădulescu.

    El îi acuză pe guvernanţi că ”nu au fost în stare să pună în scenă” un model cu circuitele de siguranţă.

    „Au lăsat la latitudinea unităţilor de învăţământ să stabilească regulamentele. Să facă fiecare ce-i trece prin cap. În cazul reapariţiei focarelor vor da vina pe autorităţile locale.

    Aceasta este metoda de lucru a PNL. Ei mereu găsesc un vinovat. Guvernul Orban a închis şcolile pe 11 martie, când au fost 18 cazuri de infectări cu Covid-19 raportare în 24 de ore şi acum le redeschide când numărul cazurilor zilnice depăşeşte 1.000. România se află pe locul 4 la nivel european în funcţie de numărul cazurilor grave, internate la ATI. Ce fac acum Orban şi Anisie este crimă cu premeditare. Deschiderea şcolilor în contextul actual va duce la o explozie fără precedent a numărului de cazuri”, conchide viceprimarul general al Capitalei.

  • Sindicat din educaţie, către parlamentari: Nu lăsaţi şcolile să devină bombe epidemiologice

    Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ le cere parlamentarilor să respingă decizia Guvernului Orban de a nu majora salariile din educaţie. Sindicaliştii spun că există semnale potrivit cărora cadrele didactice vor refuza să meargă la şcoală, dacă nu sunt protejate.

    În anul şcolar 2020-2021, peste 10 mii de cadre didactice cu vârsta de peste 65 de ani şi alte aproximativ 40 de mii cu vârsta cuprinsă între 60 şi 65 de ani trebuie să se întoarcă la catedră, conform sindicaliştilor.

    „Prin comparaţie cu alte sectoare socio-profesionale, educaţia are cei mai mulţi angajaţi care fac parte din categoriile cu risc crescut de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Pericolul la care se vor supune colegii noştri este unul foarte mare pentru ei, dar şi pentru familiile lor, situaţie în care se află şi elevii şi familiile acestora, ca urmare a numărului mare de persoane care se vor întoarce în sălile de clasă. Angajaţii din educaţie vor intra astfel în linia întâi dacă ne gândim la expunerea în faţa virusului, iar ei nu vor purta echipamente speciale. Un cadru didactic care va preda la mai multe clase, mai multe ore, va fi supus unui risc şi mai mare de îmbolnăvire, pentru că va intra în contact cu zeci de elevi. În aceste condiţii, în care numărul de elevi şi cadre didactice este mai mare decât în oricare alt loc populat, fie că este loc de muncă, sau un loc deschis publicului, considerăm că se impun măsuri foarte stricte, urgente şi bine implementate prin care elevii şi angajaţii din educaţie să beneficeze de toate condiţiile, astfel încât să nu fie expuşi îmbolnăvirii cu COVID-19”, transmite sindicatul.

    Autorităţile au obligaţia să asigure tuturor participanţilor la actul educaţional măşti, dezinfectant, săpun şi toalete funcţionale, pe parcursul fiecărei zile de şcoală: „Altfel transformăm unităţile de învăţământ în bombe epidemiologice, chiar din prima zi de şcoală! Cei 300 de lei, în medie, trebuie să fie acordaţi cadrelor didactice de la data de 1 septembrie 2020, pentru că aceştia sunt bani din care cadrele didactice îşi vor asigura măştile de protecţie absolut obligatorii. Întrucât nu există în acest moment bugetată această cheltuială, profesorii au ajuns în faţa acestei situaţii în care vor plăti pentru măştile de care au nevoie”.

    Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ le cere parlamentarilor să nu voteze OUG privind recenta rectificare bugetară în forma adoptată de Guvern şi pentru că ar produce „un grav dezechilibru în rândul bugetarilor: prin amânarea acestei majorări salariale, cadrele didactice vor primi bani în plus abia la data de 1 septembrie 2021, faţă de celelalte categorii care îi vor primi de la data de 1 ianuarie 2021, conform Legii nr.153/2017”.

    „În plus, nici până la această oră, deşi a fost promulgată de peste o lună şi jumătate legea conform căreia fiecărui elev şi cadru didactic i se asigură, la cerere, un dispozitiv-laptop sau tabletă conectat la internet, nu au fost emise Norme metodologice pentru aplicarea acestei legi. Întreg tabloul educaţiei este plin de disfuncţionalităţi, în condiţiile în care şcoala va începe în mai puţin de o lună! Federaţia noastră, care reprezintă interesele a peste 165.000 de angajaţi, atrage public atenţia că numeroasele semnale pe care le-am primit în ultima perioadă de la sindicatele afiliate sau direct de la profesori, converg către un numitor comun: intenţia cadrelor didactice de a refuza să vină la şcoală începând cu data de 14 septembrie, dacă Guvernul României nu va asigura toate condiţiile de protecţie necesare angajaţilor din educaţie, dar şi elevilor, împotiva infectării cu COVID-19, precum şi dacă nu se va acorda majorarea salarială începând cu data de 1 septembrie 2020!”, adaugă sindicaliştii.

  • Premierul Orban: 1 din 5 şcoli nu are conexiune la internet pentru cursurile online

    Aproximativ 20% din şcolile din România nu au conexiune la internet care să asigure desfăşurarea cursurilor online, anunţă premierul Ludovic Orban.

    Ludovic Orban a declarat miercuri în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului că, împreună cu ANCOM, cu operatorii de telefonie mobilă şi cu reprezentanţii autorităţilor locale se vor găsi soluţii pentru conectarea la internet a tuturor şcolilor.

    „În 14 septembrie va începe anul şcolar, în condiţii care să ţină cont de situaţia epidemiologică. Unde situaţia indică un risc epidemiologic mare, şcoala începe online (…) Pe evaluarea Ministerului Educaţiei, aproximativ 20% din şcoli nu sunt conectate la internet”, a spus Orban.

    Potrivit acestuia, fiecare şcoală va trebui să aibă acces la platforme pentru realizarea cursurilor online, iar MEC a discutat cu furnizori de soluţii astfel încât va exista posibilitatea de acces gratuit pentru astfel de platforme de învăţare în fiecare şcoală.

    „Google şi Microsoft au pus la dispoziţie astfel de soluţii gratuite pentru fiecare şcoală şi sunt obligatorii de utilizat de şcoli pentru a permite derularea cursurilor online”, a spus premierul.

    Orban s-a referit şi la asigurarea accesului la cursurile online pentru elevii care nu dispun de tablete sau laptopuri, fiind alocată suma necesară pentru achiziţia a 250.000 de tablete.

    Licitaţia este în curs de derulare, iar săptămâna viitoare vor fi stabiliţi câştigătorii.

    Guvernul a disponibilizat 125 de milioane de euro din fonduri europene pentru decontarea cheltuielor autorităţilor locale în vederea achizionării a 200.000 de laptopuri suplimentare şi pentru decontarea altor cheltuieli pentru achiziţionarea mijloacelor de proteţie sanitară, a dezifectanţilor şi pentru achiziţia de cisterne sanitare unde este necesar.

    Premierul a anunţat şi organizarea de cursuri pentru creşterea competenţelor digitale, de predare online, ale cadrelor didactice.

    De asemenea, din fonduri de la Banca Mondială sunt în curs de achiziţie pentru 1.164 de unităţi şcolare un numpr de 74.000 de laptopuri, table interactive şi camere web.