BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Ce spune Ministrul Finanţelor Adrian Câciu, despre majorarea salariilor bugetarilor

    Ministrul Finanţelor Adrian Câciu spune că ordonanţa privind majorarea salariilor bugetarilor va fi aprobată săptămâna viitoare.

    „A fost o decizie luată în coaliţie. Nu e vorba de bani şi nu e vorba neapărat de majorări, o să reiau puţin trecutul: Am făcut legea bugetului de stat, am venit că dăm pentru zona bugetară doar pentru două famiilii ocupaţionale, sănătate şi educaţie, şi că pentru celelalte familii ocupaţionale, în funcţie de cum evoluează execuţia bugetară, veniturile statului, vom încerca la jumătatea anului să venim cu noi măsuri. S-a venit cu această propunere ca toate familiile ocupaţionale care aveau o diferenţă de grilă până în 2022 să primească acest 1/4 şi în direcţia aceasta mergem, cred că ordonanţa va fi aprobată săptămâna viitoare”, a declarat joi, la finalul şedinţei de Guvern, Adrian Câciu.

    El susţine că restul măsurilor, care privesc sporurile, au rămas în analiză.

    „Restul de măsuri privind sporurile au rămas să fie analizate separat pentru că avem în analiză la Ministerul Muncii reforma salarizării unitare, reforma administraţiei, sunt mai multe reforme pe PNRR, şi să se intervină totuşi cu o abordare integrată, corelată la nivel de întreg aparat bugetar pentru a nu crea noi inechităţi”, a precizat ministrul.

    Conform acestuia, sporurile „sunt mai sensibile câteodată decât salariul de bază pentru că pot crea prin diferenţe între ministere noi inechităţi”.

  • Noua ordonanţă de urgenţă care creşte salariile bugetarilor este o sfidare la adresa celorlalţi angajaţi din România, susţine fostul premier Ludovic Orban,

    Noua ordonanţă de urgenţă care creşte salariile bugetarilor este o sfidare la adresa celorlalţi angajaţi din România, susţine fostul premier Ludovic Orban, preşedintele partidului Forţa Dreptei.

    „La fel de inoportună ca şi prima variantă. Aici, vreau să menţionez un lucru: în Parlament, majoritatea guvernamentală deja a impus adoptarea unei legi de creştere a salariilor în sectorul public pentru toate categoriile de angajaţi din sectorul public. Legea este atacată la CCR şi din acest motiv nu a intrat în vigoare, CCR urmând să se pronunţe în septembrie. Dar deja există o lege care a fost adoptată. De ce Guvernul a venit cu prima formă a Ordonanţei şi acum vine cu altă formă a Ordonanţei este foarte greu de înţeles. Există o lege care a fost votată, care şi aia este sfidătoare la adresa celorlalte categorii de angajaţi din România, din mediul privat, profesiile liberale, chiar şi persoanele care beneficiază de pensie sau de alte tipuri de venituri sunt discriminate, în raport cu creşterea salariilor angajaţilor”, a declarat, la RFI, Ludovic Orban.

    Acesta a precizat că „sunt anumite instituţii unde într-adevăr era necesară creşterea salariilor, în Educaţie, mai ales şi mai sunt câteva instituţii, dar să măreşti acum salariile la nivelul salariilor
    la care trebuia să se ajungă conform Ordonanţei date de Guvernul PSD în 2017 este o sfidare la adresa celorlalţi oameni”.

    Toţi bugetarii care nu au ajuns încă la salariile prevăzute în grila din 2022 a legii salarizării vor primi un sfert din diferenţa dintre suma prevăzută în această grilă şi salariile în plată. Ministerul Muncii a
    publicat o nouă variantă a unei OUG în acest sens, după ce proiectul iniţial prevedea creşteri salariale de până la 50% pentru bugetari, unele categorii urmând să beneficieze de sporuri, iar altele nu.

  • Mugur Tolici, director de resurse umane în cadrul BNR: Încearcăm să păstrăm un echilibru între inflaţie şi creşterile salariale şi acordăm o atenţie sporită angajaţilor cu salarii mai mici

    Mugur Tolici, director de resurse umane în cadrul BNR, a declarat că Banca încearcă să păstreze un echilibru între inflaţie şi creşterile salariale, fiind acordată o atenţie sporită angajaţilor cu salarii mai mici.

    ”Avem cam 20% angajaţi cu studii medii, mai ales pe zona de casierie şi suport. Creşterea salarială e diferenţiată”, a spus Tolici în cadrul ZF Bankers Summit 2022.  

    În plus, BNR alocă annual 2% din bugetul de salarii pentru creşteri individuale, încercând să echilibreze nivelul între angajaţii mai vechi şi cei care au fost recrutati mai recent.

    ”Noi aplicăm principiu de potrivire a candidatului cu postul vizat şi de aceea respingem circa 5% dintre persoanele care câştigă concursul. Nu sunt potrivite pentru postul respectiv. Avem un chestionar psihometric care evaluează potrivirea cu rolul şi ne uităm la semnalele de alarmă.  Noi facem asta de 8 ani şi acurateţea e de peste 95%.  Directorii din BNR, care au fost reticenţi la început, au văzut repede că aceste instrumente ajută. Toţi directorii din Bancă au fost la rândul lor evaluaţi”, a mai spus Mugur Tolici.

    În cee ace priveşte sursa candidaţilor, în continuare, facultatea cu cei mai buni candidaţi este Facultatea de Finanţe – Bănci din cadrul ASE, pentru că majoritatea studenţilor vor să lucreze în sistemul bancar. ”80% dintre absolvenţi îşi găsesc un loc de muncă, majoritatea în sistemul bancar, deci rămâne atractiv în continuare”, a precizat Mugur Tolici.

     


     

     

  • Ministrul Muncii: Guvernul majorează salariile bugetarilor, plata se va face în luna septembrie, dar nu a spus ce efort bugetar presupune majorarea salariilor

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat miercuri că salariile bugetare vor fi majorate începând din toamnă. Plata se va face în luna septembrie, a precizat ministrul Muncii.

    „Guvernul majorează salariile bugetarilor… O pătrime din diferenţa salarială… Plata se va face în luna septembrie… Sursa de finanţare este bugetul de stat”, a declarat ministrul Muncii, miercuri, la Antena 3.

    Marius Budăi a mai anunţat că majorarea nu va fi spectaculoasă.

    „Trebuie să creem acest echilibru pentru a sprijini cetăţenii… Majorarea nu este foarte mare”, a precizat Budăi.

    Este vorba despre o creştere salarială de la 70-80 de lei până la 150 de lei. Ministrul Muncii nu a spus ce efort bugetar presupune majorarea salariilor bugetarilor deoarece specialiştii nu au finalizat calculele şi în sistem sunt numeroase posturi vacante.

  • Ungaria: presiuni enorme pentru creşterea salariilor în vremuri de inflaţie

    Companiile simt presiuni enorme să acopere într-un fel sau altul devalorizarea salariului de către inflaţie, spune Zoltán Karácsony, expert în piaţa muncii la HR

    Portal, într-un interviu pentru Világgazdaság, un ziar maghiar. „Toată lumea ne asaltează pentru creşterea salariului“, i s-a plâns lui Karácsony un CEO în urmă cu câteva zile.

    El povesteşte că managerii de companii simt că trebuie făcut ceva deoarece angajaţii buni sunt primii care-şi găsesc de lucru în altă parte. Toată lumea încearcă ceva diferit. Unii au oferit majorări salariale de 5% la jumătatea anului. Alţii au aplicat în avans creşterile programate pentru septembrie. Dar cei mai mulţi experimentează cu bonusuri excepţionale în loc de creşteri de salarii. Spre exemplu, este la modă alocaţia pentru cantină. Dar toţi ştiu că aceasta nu este decât o soluţie temporară. Între timp, inflaţia continuă să urce. Bogdan Cojocaru

     

  • Diferenţa dintre creşterile salariilor şi inflaţie se adânceşte

    ♦ Rata anuală a inflaţiei a întrecut creşterea salariului mediu net pe economie în trei luni din cele şase din anul 2022 pentru care INS are date publicate l♦ Cea mai mare diferenţă dintre rata inflaţiei şi creşterea salariului mediu net a fost în luna iunie.

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la aproape 3.980 de lei în luna iunie a acestui an, în creştere cu 1,2% faţă de luna precedentă şi cu 12,3% faţă de luna iunie din anul 2021, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Deşi au crescut considerabil de la an la an, salariile angajaţilor români nu reuşesc să ţină pasul cu inflaţia. În luna iunie, inflaţia anuală a ajuns la circa 15,1%. De altfel, rata anuală a inflaţiei a întrecut creşterea salariului mediu net pe economie în trei luni din cele şase din anul 2022 pentru care Institutul Naţional de Statistică are date publicate. Cea mai mare diferenţă dintre rata inflaţiei şi creşterea salariului mediu net din ultimele trei luni pentru care există date a fost în luna iunie, când inflaţia a fost de 15,1%, iar creşterea salariului mediu net a fost de 12,3%.

    „Mulţi angajatori încearcă să ţină pasul cu inflaţia, însă, din păcate, doar puţini reuşesc. De regulă, doar cele mai mari şi puternice companii care primesc ajutor de la sediul central global pot face faţă scumpirilor. Cei mai afectaţi sunt angajaţii cu venituri mici, a căror creştere este automat conformă cu venitul lor şi fac faţă cu greu valului de scumpiri”, explică Sorina Faier, managing director al companiei de recrutare Elite Searchers.

    De altfel, trei sferturi dintre companiile din România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, în timp ce restul au decis să menţină bugetul de creşteri salariale stabilit în 2021, arată o analiză a PwC România pe baza informaţiilor furnizate de peste 100 de companii participante la Barometrul de îHR realizat de companie în luna iunie. Astfel, creşterea medie a bugetului salarial total în 2022 faţă de 2021 este de 9,4%     

    Cele mai mari salarii din economia locală au fost în continuare cele ale angajaţilor din industria de IT, care au ajuns la 9.331 de lei în luna iunie, în creştere cu circa 11% faţă de luna iunie din anul 2021. Pe locul al doilea sunt salariile din categoria de activităţi de editare, cu aproape 9.100 de lei net în iunie 2022, în creştere cu 30% faţă de aceeaşi lună din anul trecut. De altfel, creşterea înregistrată de salariile din activităţi de editare a fost a doua cea mai mare din rândul sectoarelor prezente în top 10, după cea din extracţia cărbunelui, de 48%, şi la egalitate cu cea din sectorul transporturilor aeriene.

    Podiumul a fost completat de angajaţii din sectorul de fabricare a produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu un salariu mediu net de puţin 7.900 de lei, în creştere cu 5% faţă de iunie 2021. Creşterea înregistrată de salariul mediu net al angajaţilor din această categorie a fost cea mai mică dintre cele ale industriilor prezente în top 10. De altfel, creşterile salariilor medii nete ale angajaţilor din top 10 industrii în iunie 2022 faţă de iunie 2021 au variat între 5% şi 48%, conform calculelor ZF pe baza datelor de la INS.

    La polul opus, cele mai mici salarii medii nete din economie în luna iunie au fost cele din fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, de 2.186 de lei. Salariile din industria de hoteluri şi restaurante au avut a doua cea mai mică valoare, de 2.242 de lei, în creştere cu 16% (316 lei) de la an la an, adică iunie 2022 faţă de iunie 2021. Podiumul celor mai mici salarii din luna iunie a fost completat de cele din fabricarea articolelor de mobilă, care au ajuns la 2.594 de lei.

    „HoReCa nu s-a mai aflat pe primul loc la capitolul cele mai mici salarii pentru că vara este o perioadă foarte bună, cu cerere ridicată în acest domeniu şi angajatorii au fost obligaţi să crească salariile pentru a atrage forţă de muncă”, a spus Sorina Faier.

    În plus, în HoReCa a existat o uşoară creştere salarială ca urmare a creşterii acti­vităţii în acest segment după ridicarea res­tricţiilor, fapt ce a atras după sine şi o cerere mai mare de forţă de muncă, adaugă ea.

    „Cum mulţi din această industrie s-au reprofilat în perioada în care au existat restricţii, patronii au crescut acum salariile pentru a atrage angajaţi. Media veniturilor a mai crescut şi datorită angajaţilor aduşi din Asia şi în cazul cărora contractele şi veniturile sunt declarate integral şi transparent. Din păcate, cu tot cu această creştere, veniturile momentan tot nu ţin pasul cu inflaţia şi creşterea preţurilor”, a concluzionat reprezentanta companiei de recrutare.

     

     

  • Năsui: Diferenţa dintre salariile de la stat şi cele din privat a crescut în ultimii 10 ani cu 464%

    „Diferenţa dintre salariile de la stat şi cele din privat a crescut în ultimii 10 ani cu 464%. Acum câteva luni PSD-PNL a încercat să mărească din nou salariile angajaţilor la stat prin lege în parlament. Nu a reuşit, pentru că USR a atacat legea la curtea constituţională (CCR), iar CCR a amânat decizia până în septembrie. Din păcate, am făcut doar să amânăm inevitabilul. Pentru că sistemul este acelaşi. Şi PSD, şi PNL, au mult activ de partid salarizat la stat. Aşa că presiunea pe creşterea salariilor e constantă. Nu contează cât de mari sunt salariile la stat. Ce contează pentru ei e ca acele salarii să crească în continuu. PSD-PNL cresc din nou salariile la stat. S-au hotărât să crească unele salarii de bază cu 50%. Nuanţa <salariului de bază> este importantă, pentru că la el urmează să se aplice toate sporurile. Iar la stat sunt o groază de sporuri. De exemplu, spor de radiaţie, pentru că în Bucureşti există reţele GSM. Spor de solicitare neuropsihică, pentru că sunt stresaţi neuropsihic. Dacă aţi văzut, şi ei pufnesc în râs când îi întrebi de ele. Dar ce mai contează ridicolul? Că doar nu dau banii lor, dau banii dumneavoastră”, scrie pe Facebook Claudiu Năsui.

    El precizează că ordonanţa „prin care vor creşte puternic salariile la stat” nu poate fi atacată la CCR de către opoziţie.

    „Am citit că un lider din opoziţie zice că va ataca la CCR ordonanţa prin care PSD şi PNL cresc taxele. Nu poate. Tot ce poate să facă este să se roage de Avocatul Poporului să o atace la CCR. Iar acea instituţie nu o va face, pentru că e menţinută în funcţie tot de PSD-PNL. Haideţi să ne uităm puţin şi pe cifre. Cum au evoluat salariile la stat şi la privat în ultimii 10 ani. Acum 10 ani, salariile la stat erau în medie mai mari decât cele din privat. Dar diferenţa era mult mai mică decât acum. Între timp, salariile la stat au crescut vertiginos. Pe când cele din privat au crescut în ritm normal, în ton cu productivitatea muncii. Rezultat? Diferenţa dintre salariile la stat şi la privat a crescut cu 464%. Aţi citit bine. Nu e nicio exagerare. Să nu ne mire că tot mai mulţi români s-au săturat de aceste nedreptăţi şi vor să plece afară. Să nu vă mire că mulţi tineri nu mai vor să lucreze în economia reală şi vor la stat. Unde ar avea nu numai salarii mari, dar şi o tonă de beneficii şi un loc de muncă stabil. Tinerii s-ar duce cu încredere, şi ar fi bine pentru ţară, pentru modernizarea ei, doar că, nu ştiu ei, posturile la stat sunt date dinainte pentru rudele şi cumetriile PSD-PNL”, conchide Năsui.

  • Masa salarială a ajuns la un nivel-record de 91 mld. euro în 2021, dar ca pondere în PIB este tot sub 40%. În statele dezvoltate, salariile „cântăresc“ peste 50% din PIB

    Masa salarială din România, indi­ca­torul format din totalitatea  sala­riilor, a taxelor şi a contribuţiilor afe­rente acestora, a ajuns la un nivel-record de peste 91 mld. euro în 2021, în creştere cu aproape 5 mld. euro faţă de anul 2020. Faţă de acum un deceniu, masa salarială din România s-a dublat, arată datele Eurostat, bi­roul de statistică al UE.

    „Ca să folosesc teoria economică, valoarea adăugată din economie se împarte între capital şi muncă, în funcţie de cât de mare e cererea pentru fiecare din aceste componente. Şi, la noi, întrucât avem mare nevoie de capital, a predominat în ultimele decenii situaţia aceasta în care capitalul a luat o parte mai mare din valoarea adăugată din economie. Dar părerea mea este că situaţia se va schimba în scurtă vreme, deoarece tot vorbim de penurie pe piaţa de muncă, am început să aducem lucrători din străinătate din ce în ce mai mulţi şi există şi nişte nepotriviri în legătură cu structura ofertei şi a cererii de forţă de muncă“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

    Raportată la PIB, masa salarială din România a reprezentat anul trecut 37,9% din PIB, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, având în vedere că în anii anteriori reprezenta peste 38-39% din PIB.

     

  • Masa salarială a ajuns la un nivel-record de 91 mld. euro în 2021, dar ca pondere în PIB este tot sub 40%. În statele dezvoltate, salariile „cântăresc“ peste 50% din PIB

    ♦ Masa salarială a ajuns în 2021 la un nivel-record în valoare absolută: 91 de miliarde de euro, în creştere cu aproape 5 miliarde de euro faţă de anul 2020 ♦ Ca pondere în PIB, masa salarială din România a fost de 37,9% în 2021, sub nivelul din 2020 (39,5%) ♦ În Germania, masa salarială este echivalentul a 53% din PIB.

    Masa salarială din România, indicatorul format din totalitatea  salariilor, a taxelor şi a contribuţiilor aferente acestora, a ajuns la un nivel-record de peste 91 de miliarde de euro în 2021, în creştere cu aproape 5 miliarde de euro faţă de anul 2020. Faţă de acum un deceniu, masa salarială din România s-a dublat, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

    „Ca să folosesc teoria economică, valoarea adăugată din economie se împarte între capital şi muncă, în funcţie de cât de mare e cererea pentru fiecare din aceste componente. Şi, la noi, întrucât avem mare nevoie de capital, a predominat în ultimele decenii situaţia aceasta în care capitalul a luat o parte mai mare din valoarea adăugată din economie. Dar părerea mea este că situaţia se va schimba în scurtă vreme, deoarece tot vorbim de penurie pe piaţa de muncă, am început să aducem lucrători din străinătate din ce în ce mai mulţi şi există şi nişte nepotriviri în legătură cu structura ofertei şi a cererii de forţă de muncă“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

    Creşterea salariului minim pe economie, creşterea salariilor din sectorul bugetar, majorările salariale făcute în sectorul privat pentru atragerea de candidaţi pe o piaţă cu deficit, dar şi diversificarea pachetelor de beneficii oferite angajaţilor au fost printre factorii care au condus la creşterile de salarii din ultimii ani.

    De altfel, un sfert din masa salarială este reprezentată de cheltuielile cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, care au fost echivalentul a 9,4% din PIB în 2021, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Raportată la PIB, masa salarială din România a reprezentat anul trecut 37,9% din PIB, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, având în vedere că în anii anteriori reprezenta peste 38-39% din PIB. Spre comparaţie, media Uniunii Europene indică un nivel al masei salariale care reprezintă 47,7% din PIB, cu aproape zece puncte procentuale mai mult decât nivelul înregistrat anul trecut în România.

    „Cred că în România în primul rând şi în general în Europa în momentul de faţă este o situaţie de aşa natură încât ponderea muncii în valoarea adăugată, respectiv ponderea salariilor în valoarea adăugată, o să crească. Şi probabil că mai este şi o anumită distorsiune creată în datele statistice, deoarece la noi sunt foarte multe persoane care îşi obţin veniturile care sunt de fapt venituri din muncă sub alte forme, vorbim aici de tot ce înseamnă PFA-uri, tot ce înseamă dividende de la mici mici firme care sunt, de fapt, o şmecherie fiscală pentru a optimiza impozitarea. Dar, în realitate, ele probabil că ar trebui să fie trecute ca salarii“, a mai spus Aurelian Dochia. Germania este statul european cu cea mai mare pondere a masei salariale raportată la PIB: 53,2%. Pe următoarele locuri în top se află Slovenia (unde masa salarială este 51,7% din PIB), Franţa (51,3% din PIB), Danemarca (51,1% din PIB) şi Austria (50,3% din PIB).

    La polul opus se află Irlanda (cu o masă salarială care reprezintă 26,1% din PIB), Grecia (36,6% din PIB), România (37,9% din PIB), Polonia (38,7% din PIB) şi Ungaria (40,2% din PIB).

    „Sunt aproape sigur că masa salarială din România este mai mare, dar nu spun că veniturile din muncă realizate prin PFA-uri sau prin microîntreprinderi reprezintă singura explicaţie. Sunt mai mulţi factori. Poate că şi schimbările care se fac acum în materie de fiscalitate ar putea să contribuie la aducerea unei părţi din salarii către eticheta statistică corectă“, a mai spus Aurelian Dochia.

  • ​Întrebarea săptămânii: Ce putem face pentru a minimiza efectele crizei?

    Preţurile cresc galopant şi, cu toate că 3/4 dintre companiile locale respondente la Barometrul de HR realizat de PwC România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, incertitudinea domină piaţa. Ce putem face pentru a preîntâmpina schimbările economice care ne afectează traiul?

    Cei de la Investopedia recomandă zece paşi pe care îi poţi urma pentru ca o eventuală criză financiară (pe care o trăim deja, de altfel) să nu te prindă nepregătit: maximizarea economiilor în lichidităţi, analizarea cheltuielilor lunare în vederea stabilirii bugetului necesar în caz de urgenţă, minimizarea facturilor lunare (limitarea timpului de utilizare a electrocasnicelor, de pildă) şi administrarea atentă a acestora, identificarea unor surse care ar putea să ajute în economisire (folosirea milelor de călătorie în locul banilor pentru a cumpăra bilete de avion, a cardurilor cadou neutilizate etc.), închiderea datoriilor de pe cardul de credit şi negocierea unei oferte mai bune pentru acesta, identificarea unor extra surse de venit (vânzarea unor bunuri nefolosite, contracte în regim de freelancing şamd), schimbarea asigurării cu una mai rentabilă şi păstrarea bunurilor (casă, maşină şi nu numai) în condiţii optime.

    Tu cum ţi-ai ajustat cheltuielile în ultimul timp?

    Aşteptăm răspunsurile voastre pe adresa andra.stroe@businessmagazin.ro.