BusinessMagazin

Tag: revenire

  • Italia şi-a repornit economia: Micile afaceri de familie au dat lacătele jos de pe uşi. Coloana vertebrală a economiei se întoarce la lucru

    Miile de librării, papeteării şi businessuri artizanale au început să se redeschidă în Italia, după o perioadă dureroasă din punct de vedere economic, în care economia a stat îngheţată, potrivit CNBC.

    Antreprenorii care îşi redeschid afacerile se confruntă cu un mix de emoţii, întrucât frica instalată pe perioada carantinei se împleteşte cu speranţa că businessul va reveni la normal – însă nu în perioada imediat următoare.

    Restricţiile impuse la nivel naţional cu efecte asupra vieţii private şi a businessului au lovit puternic afacerile mici şi mijlocii. Acestea sunt considerate a fi coloana vertebrală a economiei italiene, iar multe dintre ele sunt afaceri de familie care au fost moştenite din generaţie în generaţie.

    În perioada post-pandemie, proprietarii businessurilor cred că va dura o perioadă până când afacerile lor şi obiceiurile de consum vor reveni la normal.

    „Sunt foarte fericită să redeschid librăria, chiar dacă va fi foarte dificil. Nu sunt oameni pe străzi încă, întrucât măsurile de distanţare socială au avut un impact major, în special pentru locuri mici cum e al nostru. Cu siguranţă, nu va fi la fel cum era înainte de Covid. Carantina a fost foarte dură”, a comentat Paola, o antreprenoare care deţine o librărie în Roma, cunoscută drept Open Door, împreună cu sora sa Lavinia.

    IMM-urile din Italia generează 66,9% din valoarea adăugată totală pe care o produc businessurile non-financiare din economie, depăşind media UE de 56,4%, conform datelor Uniunii Europene pe anul trecut.

    În ceea ce priveşte numărul de angajări pe care businessurile le fac în economie, IMM-urile angajează 78,1% din forţa de muncă activă, în comparaţie cu o medie UE de 66,6%. Microîntreprinderile – care au până la 9 angajaţi – sunt în special importante, angajând 44,9% din forţa de muncă activă, în comparaţie cu o medie UE de 29,7%.

    Cu toate acestea, IMM-urile din Italia se confruntă cu o provocare majoră, întrucât se estimează că economia Italiei se va contracta cu 9,1% în 2020, potrivit celor mai recente previziuni lansate de Fondul Monetar Internaţional.

    Italia a fost epicentrul european al pandemiei, cu peste 187.000 de cazuri confirmate şi peste 25.000 de decese.

    Doar cele mai puternice businessuri şi cei mai puternici oameni de afaceri vor reuşi să treacă prin perioada dificilă care se aşterne în faţă, a explicat Francesca Anichini pentru CNBC.

    Ea controlează un butic de îmbrăcăminte pentru copii în Florenţa, alături de sora ei, Eugenia. Afacerea denumită A.Anichini este în familia lor de patru generaţii, începând din anul 1912.

    „Am înţeles că va fi foarte dificil să revenim la producţia de dinainte, chiar şi după ce se ridică măsurile. A fost o perioadă stresantă de o lună şi jumătate (n.r: în carantină)”, a spus Francesca Anichini, proprietar al A. Anichini.

  • Cât timp salariile creşteau nimeni nu prea se uita la preţul plătit şi la ce servicii primea. Acum situaţia se va schimba radical

    Companiile, în special multinaţionalele, au început să facă noi angajări, iar companiile româneşti au prins curaj şi au mărit cererea de forţă de muncă.
    Dacă ne uităm la datele statistice, salariul minim a crescut cu 120%, iar salariul mediu s-a dublat, de la 1.500 de lei la peste 3.000 de lei net, adică 650 de euro.
    Cei din IT s-au trezit într-o piaţă în care cererea de programatori a explodat, iar salariile au crescut de la 800-900 de euro la 1.700-2.000 de euro, dacă nu chiar mai mult.
    Pentru cei din această industrie, ofertele curgeau ca pe bandă rulantă, iar pachetele salariale se îmbunătăţeau în consecinţă.
    Şi nu au fost singurii care au beneficiat de acest trend.
    Înainte de criza COVID-19, adică de martie 2020, economia României avea un deficit de 1-2 milioane de oameni, iar companiile erau disperate să găsească noi angajaţi.
    Acum situaţia s-a schimbat radical; căderea economică din T2, estimată între 30 şi 50%, mai rău ca în război, va aduce pe piaţă peste 2 milioane de şomeri, o situaţie pe care România nu a mai avut-o de aproape 30 de ani.
    Această situaţie va lovi pe toată lumea, niciun sector nu va rămâne neatins, chiar şi pentru cei din industria IT, unde vor urma revizuiri de organigrame şi plafonarea salariilor şi beneficiilor. Cererea pentru softişti şi programatori va rămâne, dar nu va mai fi atât de puternică, iar companiile nu vor mai arunca cu bani, ci dimpotrivă.
    Când salariile creşteau, România având cea mai mare creştere procentuală din Europa, telefoanele din partea altor companii sunau şi nimeni nu-şi punea problema la preţurilor şi serviciilor pe care le plăteau.
    Din 2016, preţurile au început să crească mai vizibil, dar inflaţia era extrem de mică şi nimeni nu-şi bătea capul, mai ales în contextul în care cursul leu-euro era stabil, iar dobânzile la creditele în lei au scăzut de la 6% la sub 1%, ceea ce într-o rată lunară se vedea extrem de bine.
    Mulţi şi-au îndreptat cardurile către haine şi produse de firmă, pentru că salariile creşteau, iar băncile dădeau împrumuturi pe bandă rulantă. City-break-urile deveniseră ceva normal, iar o excursie în Grecia, unde-şi permitea toată lumea, nu mai era de ajuns. Maşinile se schimbau mai des având în vedere ofertele dealerilor, iar cererea pentru apartamente noi creştea, chiar dacă preţurile se majorau şi ele. Atâta timp cât băncile dădeau credite ipotecare cu avansuri mici, preţul apartamentelor putea să crească.
    Toată lumea din oraşele mari cu putere economică, cu investitori, în special străini, începea să o ducă bine.
    Plus că piaţa externă a forţei de muncă era extrem de deschisă, cu oferte de job de peste tot.
    La începutul acestui an erau peste 1 milion de oferte de la companii din afară pe site-urile de recrutare din România.
    Nimeni nu a anticipat ce a venit de la mijlocul lunii martie, cu o închidere economică aproape a tuturor businessurilor din cauza răspândirii acestui virus nenorocit.
    Nimeni nu a fost pregătit pentru aşa ceva, iar ce va fi în următoarele luni pe piaţa muncii generaţiile actuale nu au mai experimentat.
    Creşterea salariilor s-a oprit, urmează chiar scăderea lor pentru companiile care nu vor putea să facă faţă prăbuşirii economice şi lipsei clienţilor.
    Dacă vei mai avea un job, chiar şi cu un venit redus, poţi să fii norocos.
    Odată ce veniturile vor scădea, indiferent sub ce formă, toată lumea va reîncepe să se uite la preţuri, la costul unui coş dintr-un supermarket, la cât costă o maşină şi întreţinerea ei (preţurile din service explodaseră pur şi simplu), la cât costă o vacanţă cât mai aproape de casă şi dacă se poate la cel mai bun preţ, hainele de brand s-ar putea să nu mai fie o necesitate, cel puţin acum.
    Cei care voiau să-şi cumpere un apartament se vor uita după discounturi mari, vor avea răbdare să testeze nervii dezvoltatorilor, iar dacă preţurile nu vor coborî la nivelul aşteptat, nu vor cumpăra.
    Mulţi se vor gândi să mai economisească nişte bani pentru că nu se ştie cum va fi această criză, dacă va lua forma literei V, varianta cea mai fericită, sau va fi un W pe o perioadă mai lungă de timp.
    Multe preţuri se vor reseta, iar discounturile vor fi la ordinea zilei pentru că va fi o luptă cruntă pentru cash.
    Va urma o luptă de supravieţuire pentru toată lumea.

  • Cum se va schimba comportamentul oamenilor după ce vom ieşi din autoizolare?

    Comportamentul oamenilor va fi diferit după ce starea de urgenţă se va termina şi vom putea ieşi din casă. Oamenii se vor feri de grupuri şi vor fi reticenţi în a ieşi  în oraş, să meargă în vacanţe, la concerte sau la meciuri, să participe la şedinţe în birouri, crede Radu Turcescu, reputation management strategist şi political consultant.

    ”Sigur, toţi aşteptăm să ieşim din casă, dar temerile (teama de necunoscut, teama de îmbolnăvire), vor fi mult mai puternice, iar vechile comportamente vor avea nevoie de timp pentru a reveni. Dacă vor mai reveni. În al doilea rând, acea încredere de care am discutat mai devreme se va transforma în “dacă cel care mi-a făcut cafea / mi-a deschis uşa / mi-a întins mâna / mi-a pregătit mâncarea / mi-a înmânat pixul mă poate îmbolnăvi”? Vom fi foarte atenţi şi vom continua să evităm interacţiunea socială, chiar şi în momentul în care Guvernul va ridica interdicţiile. Trebuie să înţelegem că toată lumea noastră se bazează pe interacţiune socială fizică. Trebuie să înţelegem că această componentă fundamentală a vieţii noastre se va schimba. Trebuie să înţelegem că lumea noastră se va schimba”, afirmă Radu Turcescu.

    De asemenea, relaţia dintre cetăţeni şi autorităţi depinde de cum va fi gestionată pandemia de COVID-19, crede el.

    ”Dacă actualul Guvern va avea curajul să aplice câteva măsuri dure ( împotriva anumitor interese) şi să rezolve criza corect, atât din punct de vedere medical, cât şi economic, şansele la viitoarele alegeri vor creste semnificativ. Dacă nu, absolut toate instituţiile statului, indiferent de legătura directă sau mai puţin directă cu un anumit partid, vor avea de suferit în relaţia cu cetăţenii, neîncrederea va creşte şi statul, evident, va slăbi”, adaugă Turcescu.

    În ceea ce priveşte potenţialii câştigători sau pierzători ai acestei situaţii create de răspândirea noului coronavirus, el crede că statul poate fi în oricare dintre aceste poziţii când această criză va trece.

    ”Cred că cel mai mult de pierdut va avea Guvernul, iar ei ştiu asta. Probabil acesta este şi motivul pentru care propun organizarea alegerilor în toamna lui 2021. Pandemia nu va dura până atunci, dar vor avea nevoie de timp să reintre în joc din punct de vedere reputaţional. (…) Paradoxal, de câştigat ar putea avea tot Guvernul dacă va reuşi să rezolve criza şi problemele cauzate de numirile politice. Este important ca actualul legislativ să asculte puţin mai mult vocea opiniei publice, să implementeze măsurile corecte şi, mare atenţie, să le comunice profesionist pentru a evita probleme de imagine. PNL se află în faţa unei importante şanse. Să vedem dacă va şi profita”, spune Radu Turcescu.

     

     

     

  • În timp ce Europa şi SUA se afundă în recesiune, China îşi revine: Exporturile chinezilor au scăzut doar cu 3,5% în martie

    Exporturile Chinei au înregistrat în martie un minus de doar 3,5% în comparaţie cu martie 2019, indicând o potenţială revenire a comerţului, după ce în ianuarie şi februarie chinezii au înregistrat scăderi masive, pe fondul pandemiei de COVID-19, potrivit FT.

    Conform datelor publicate de administraţia Vămilor din China, marţi, exporturile pe primul trimestru au scăzut cu 6,4% de la an la an, în comparaţie cu declinul de două cifre înregistrat în perioada ianuarie-februarie.

    Mai mult, pentru luna martie China a înregistrat un excedent comercial de 18,5 miliarde dolari, în comparaţie cu un deficit de 7,1 miliarde dolari pentru ianuarie şi februarie.

    Însă oficialii adminstraţiei Vămilor au atras atenţia cu privire la situaţia actuală în care cele mai mari pieţe de export ale Chinei au încă măsuri de carantină naţională introduse, pentru a opri răspândirea pandemiei.

    „În timp ce COVID-19 se răspândeşte la nivel mondial, economia globală se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari. Incertitudinea este în creştere, iar comerţul exterior al Chinei se confruntă cu dificultăţi mai mari”, a spus Li Kuiwen, purtător de cuvânt al administraţiei Vămilor.

     

  • Austria şi Germania vor să redeschidă economia. Guvernul de la Viena mai are bani să ţină angajaţii acasă numai două luni. În România, şomajul tehnic costă guvernul un miliard de euro pe lună

    Austria ar putea deveni una dintre primele ţări din regiune care slăbesc restricţiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19. Guvernul analizează ultimele date pentru a vedea dacă s-ar putea relua activităţile publice, scrie Bloomberg.

    Guvernul condus de Sebastian Kurz va analiza datele privind numărul cazurilor de infecţie cu noul coronavirus şi urmează să aplice un plan de relansarea treptată a economiei, a anunţat, vineri, cancelarul austriac.

    În acelaşi timp, Kurtz le-a cerut austriecilor să păstreze măsurile de distanţare socială şi le-a cerut să se abţină de la sărbătorirea Paştelui în grupuri mari de prieteni şi familie. 

    „Să nu ne grăbim să tragem, însă, concluzii doar pentru că există unele semnale pozitive. Dar vă pot promite că, dacă datele ne permit, vom face tot ce putem pentru a reveni la normalitate pas cu pas”, le-a spus Kurz parlamentarilor austrieci.

    Fiind la graniţa de Nord a Italiei, unde virusul a făcut ravagii, precum şi o destinaţie favorită a europenilor în staţiunile de Ski, Austria a fost printre primele ţări după Italia care au închis şcolile şi magazinele, iar începând cu 16 martie, guvernul lui Kurz a luat măsuri precum purtarea obligatorie a măştilor. Restricţiile menite să limiteze contactul dintre oameni au reuşit să ducă la o limitare a gradului de noi îmbolnăviri la mai puţin de 5% pe zi. 

    În două săptămâni de la confirmarea primelor cazuri de infecţie cu noul coronavirus, în Austria au fost confirmate 11.506 de persoane pozitive pentru COVID-19 şi 168 de decese.

    De asemenea, Cancelarul Angela Merkel s-a declarat optimistă, vineri după-amiază, privind situaţia epidemică în Germania, subliniind că analizează posibilităţi pentru îmbinarea protecţiei medicale cu revenirea treptată la normalitate.

    Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a declarat vineri după-amiază că cifrele epidemice din Germania prezintă o “rază de speranţă”, explicând că examinează modalităţi de iniţiere a procesului revenirii la normalitate.

    “Este adevărat că cele mai noi cifre ale Institutului Robert Koch, chiar dacă sunt foarte ridicate, aduc foarte prudent puţină speranţă. Ascensiunea noilor cazuri confirmate a mai încetinit comparativ cu ultimele zile”, a afirmat Angela Merkel, conform cotidianului Le Figaro şi agenţiei Reuters.

    Preşedintele Institutului Robert Koch, Lothar Wieler, a anunţat vineri o încetinire a propagării Covid-19, în contextul restricţiilor. “Vedem că propagarea virusului a încetinit. Vedem că funcţionează”, a spus el.

    Angela Merkel a precizat: “Categoric, este prematur să identificăm o tendinţă specifică, prin urmare, este prea devreme să relaxăm unele dintre regulile stricte stabilite. Eu şi Guvernul ne gândim cum să obţinem simultan două lucruri: asigurarea protecţiei medicale pentru toţi şi iniţierea procesului de revenire la normalitate în viaţa publică”.

    În România, mai mult de 1 milion de români au contractele de muncă suspendate sau încetate, la doar două săptămâni de la instaurarea stării de urgenţă, întrucât mai multe sectoare economice sunt blocate, potrivit datelor Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Şomajul tehnic costă statul român aproximativ 1 miliard de euro pe lună. 

    Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în ianuarie 2020 erau aproape 5 milioane de contracte individuale de muncă în mediul privat, ceea ce înseamnă că unul din cinci angajaţi de la privat a fost trimis în şomaj.

    Dintre acestea, 862.557 de contracte de muncă individuale sunt suspendate.

    Datele de la minister arată că dintre contractele suspendate 239.279 sunt în industria prelucrătoare, ceea ce înseamnă că aproape 1 din 5 contracte sunt suspendate în acest sector de activitate – întrucât datele INS arată că în ianuarie 2020 erau 1,14 milioane contracte de muncă în acest sector.

     

  • Vom ajunge să dăm şi noi ture prin cimitir

    Dragoş Anastasiu a avut noroc acum, când a venit criza coronavirusului,  că în 2017 şi 2019 a vândut afacerile Eurolines din transporturi şi turism, două sectoare care acum s-au prăbuşit.
    Dacă oamenii de afaceri, patronii, antreprenorii care au traversat criza precedentă în toate formele ei ar vorbi despre acea perioadă, literatura de specialitate s-ar  îmbogăţi extrem de mult. Iar acum am fi avut multe exemple despre cum ai putea să treci
    prin criză.
    În ianuarie 2019 am scris un articol chiar în această pagină, pe baza comentariilor pe care le auzeam în jurul meu: „Să vină odată criza, ca să mai reducă presiunea pe care o avem – nu te mai înţelegeai cu salariaţii, presiunea pe majorări salariale era continuă şi nu aveai cum s-o transferi mai departe către client, toată lumea era nemulţumită”.
    Titlul articolului era „Poate vine criza mai repede, ca să se mai liniştească lucrurile”.
    Criza a venit, dar într-o formă total neaşteptată, care ne dă peste cap.
    Coronavirusul loveşte  în dreapta şi-n stânga, mai rău ca un război, iar statele occidentale au ajuns practic să se închidă atât din punctul de vedere al circulaţiei oamenilor şi a bunurilor, cât şi din punct de vedere economic. Nimeni nu a crezut că este posibil aşa ceva.
    Eu scriu acest articol miercuri spre joi seara, 18-19 martie, şi până luni, când va apărea, nu ştiu ce se va întâmpla în jurul meu.
    Va fi o luptă de supravieţuire economică şi personală a fiecăruia, pentru că toată lumea va fi afectată.
    Multe prietenii din business vor fi puse la încercare, iar multe parteneriate se vor rupe.
    Dan Şucu, patronul Mobexpert, a fost nevoit să închidă toată reţeaua de magazine şi să-i trimită pe cei 2.400 de angajaţi acasă, cel puţin pentru următoarele două luni.
    „Eu îmi asum pierderile, dar vreau ca această povară să fie asumată şi de către ceilalţi parteneri de business, proprietarii de malluri, de spaţii comerciale, de bănci şi de furnizori”, spunea el.
    Nu toţi vor trage în aceeaşi direcţie, fiecare îşi va folosi puterea pentru a-şi reduce pierderile.
    Toţi consultanţii spun că angajaţii reprezintă cea mai importantă resursă pentru o companie, dar, în astfel de situaţii, cu ce bani poţi să-i ţii?
    Toată lumea crede că lucrurile vor reveni la normal după perioada de Paşte, dar tare mă tem că nu va fi deloc aşa -, şi că această pandemie va continua, poate într-o formă mai atenuată, dar sigur activitatea economică nu are cum să revină la normal atât de repede.
    Multe companii trebuie să-şi facă planuri de supravieţuire, cu toate măsurile de rigoare.
    Multinaţionalele au resurse să reziste, dar companiile româneşti mai puţin.
    Capacitatea guvernului de a interveni este limitată din punctul de vedere al banilor, dar şi ca întindere.
    Problema cea mai mare este că angajaţii nu ştiu ce se întâmplă, nu ştiu ce li se va întâmpla şi speră că vor reveni la nivelul salarial de când lucrurile mergeau bine. Nu ştiu dacă va fi posibil, având în vedere violenţa acestei crize şi rupturile care vor interveni.
    Vor fi schimbări comportamentale, vor urma presiuni psihice şi treptat ne vom trezi într-o panică, pentru că nu vom şti când se va termina totul. Scapă cine poate este expresia favorită, dar ce va fi după, nimeni nu ştie.
    România se va trezi cu 1 milion de şomeri, cărora li se vor termina resursele după două luni.  Cei care vor avea nevoie să angajeze vor avea de unde. Restul vor da ture în cimitir, ca Dragoş Anastasiu, în căutare de soluţii de ieşire din criză. 

  • Bursele americane încearcă să îşi revină: Şedinţa de marţi s-a terminat cu o creştere de 5%

    Bursele din SUA au închis şedinţa de marţi pe creştere după ce valoarea acţiunilor a crescut în mod accelerat pe finalul sesiunii de tranzacţionare.

    Pieţele globale au încercat ieri să se stabilizeze după pierderile masive înregistrate luni. Guvernele lumii se pregătesc pe rând să lanseze măsuri fiscale pentru a stimula economia în contextul epidemiei de coronavirus.

    Indicele S&P 500 a fluctuat pe parcursul şedinţei şi a trecut în teritoriu negativ, însă în ultimele două ore din şedinţa de tranzacţionare a crescut cu 4,9% – cea mai mare valoare de închidere din decembrie 2018.

    Aprecierea puternică a acţiunilor vine după o scădere masivă de 7,6% înregistrată luni – cea mai mare scădere înregistrată într-o singură şedinţă după criza financiară globală.

    „Vedem totuşi că există riscuri în continuare. Suntem încă într-un mediu foarte volatil. Nu ar trebui să confundăm această creştere cu o revenire totală”, spune Erin Browne, managing director în cadrul Pimco, citat de FT.

     El a mai spus că discuţiile care se poartă acum referitoare la stimuli fiscali ajută pieţele bursiere, inclusiv în SUA.

    Bursele din Europa au înregistrata creşteri chiar şi de 4% în timpul şedinţei, dar apoi au închis pe o scădere de 1,1%. Evoluţia vine după „Lunea Neagră”, zi în care au fost declanşate vânzări masive în piaţă din cauza războiului preţurilor declanşat în piaţa petrolului de Arabia Saudită şi Rusia.

     

  • Companiile listate la bursa românească înregistrează creşteri semnificative după scăderile masive de ieri

    Companiile îşi revin pe bursa de la Bucureşti marţi dimineaţă după scăderile masive înregistrate marţi, din cauza cărora s-au evaporat 12,7 miliarde lei din capitalizarea companiilor listate.

    Astfel, marţi dimineaţă, la 20 de minute după deschiderea şedinţei (n.r: ora 10.00), Digi Communications creştea pe bursă cu 5%, în timp ce Nuclear electrica înregistra o creştere de 4,5%, iar OMV Petrom 4,1%.

    Şi băncile înretgistrează creşteri, în contextul în care BRD-SocGen creşte cu aproape 4%, iar Banca Transilvania cu 2%.

    Indicii bursieri au deschis într-o zonă de creştere şedinţa de marţi. Astfel, marţi la ora 10.08, indicele BET Creştea cu 2,66%, BET-TR cu 2,66%, BET-FI cu 1,62%, BET-NG cu 2,85%, BET-XT cu 2,5%, BET-XT-TR cu 2,5%, BET-BK cu 2,18% şi ROTX cu 2,81%.

    Deşi bursa îşi revine uşor, încă sunt ordine agresive de vânzare pe piaţă astfel încât le este aplicat mecanismul de întrerupere a tranzacţionării în condiţii de volatilitate severă.

    Mecansimul s-a activat de mai multe ori atât în şedinţa de ieri, cât şi astăzi, pentru companii precum Alro Slatina, Transelectrica şi chiar OMV Petrom, luni, după o scădere bruscă. 

    Bursa de la Bucureşti îşi revine în contextul în care bursele internaţionale dau semne de revenire, începând cu pieţele din Asia şi până în SUA, unde Donald Trump a anunţat o serie de măsuri pentru stimularea economiei.

     

     

  • Jucăriile Lego revin în mâna fondatorilor

    Kristiansen îl înlocuieşte astfel pe Jorgen Vig Knudstorp, fostul CEO al companiei, care va fi în continuare membru al boardului.
    Schimbarea a venit pe fondul unei creşteri a profitului Lego de 3% anul trecut, cu o valoare netă care s-a plasat la 1,24 miliarde de dolari (8,31 miliarde de coroane daneze). Veniturile au crescut cu 6%, până la 38,5 miliarde de coroane daneze.
    Thomas Kirk Kristiansen are 41 de ani şi este unul dintre cei trei copii ai lui Kjeld Kirk Kristiansen, nepotul în vârstă de 72 de ani al fondatorului Lego.
    Compania ţinteşte China ca piaţă strategică şi are deja acolo 140 de magazine deschise. În 2020, Lego plănuieşte să deschidă încă 80 de magazine în 20 de oraşe din China. 

  • Un film vechi pentru vremuri noi

    Un manager de top dintr-o companie germană mă întreba mai demult care este filmul românesc pe care să îl vizioneze, din care să înţeleagă mai multe despre istoria şi cultura noastră. La momentul respectiv mi se părea că niciunul dintre reperele mele nu era suficient de cuprinzător; când am văzut Balanţa, m-am gândit automat că trebuie să îi trimit un e-mail. Coproducţia româno-franceză, regizată de Lucian Pintilie, este primul film românesc restaurat în format digital 4K de BRD – Groupe Société Générale şi Fundaţia9, pe care îl puteţi vedea în cinematografe luna aceasta. Lansat în premieră în 1992, la Cannes, acesta prezintă fapte care sunt în continuare actuale. De altfel, chiar şi actorul Victor Rebengiuc, care joacă şi el în film, a mărturisit într-un interviu difuzat înainte de premiera din Lumea Nouă a acestuia că acum „filmul poate fi înţeles mai bine decât în trecut” şi îi îndeamnă pe spectatori să privească lucid trecutul, să se uite critic în oglindă. Anii care au trecut peste film se văd mai degrabă în carierele actorilor prezenţi în acesta – chiar şi personajele secundare sunt acum nume mari în teatrul românesc – dar nu au diminuat suficient din problemele acelor vremuri. În esenţă, lupta pentru normalitate a rămas aceeaşi, după cum concluzionează într-un comunicat şi reprezentanţii fundaţiei care a restaurat filmul.
    Pe scurt, acesta prezintă povestea unei tinere profesoare (Maia Morgenstern) şi a unui medic (Răzvan Vasilescu) dintr-un spital local, care sunt martorii (participativi) ai ultimelor zile ale comunismului. Nu am să dezvălui prea multe despre faptele care se petrec aici – poate vreţi să vi le amintiţi singuri – dar există destule care pot crea stări de râsul-plânsul: punga cu logoul unui brand de ţigări, purtată peste tot, sau îndemnul unuia dintre personaje, care spune „Dacă se discută politică, nu spune nici da, nici nu – fii ambiguu” sunt două exemple.
    Şi fiindcă aceasta este o recomandare a unui spectator ca voi, nu a unui critic, am să vă las aici impresia celor de la The New York Times, chiar în 1992, după apariţia peliculei la Festivalul de Film de la New York (pe care o puteţi găsi acum în varianta digitală): „Filmul reprezintă România, o ţară ale cărei filme nu ajung mereu aici. (…) Atunci când îl urmăreşti, este ca şi cum ai explora o casă a groazei  dintr-un parc de distracţii”.

    Balanţa este primul proiect din programul Fundaţiei9 – Fondul de cinema „Lucian Pintilie”, lansat anul trecut la iniţiativa Corinei Şuteu, membră a Consiliului Director al fundaţiei, cu acordul Cătălinei Pintilie, legatara artistului. Prin intermediul acestui fond, Fundaţia9 îşi propune să sprijine tinerii regizori de film aflaţi la debut. Negativul original al filmului a fost digitalizat în 4K în laboratorul Hiventy, din Franţa, iar restaurarea în 4K a fost realizată în România de studioul Avanpost Media, cu ajutorul lui Florin Mihăilescu, director de imagine de film românesc şi apropiat al regizorului Lucian Pintilie.Versiunea restaurată a filmului a fost prezentată în premieră mondială la Lumière 2019 Grand Lyon Film Festival, festivalul fondat în memoria fraţilor Lumière, inventatorii cinematografului, care readuce în atenţia publicului opere cinematografice restaurate. Distribuţia internaţională a filmului este asigurată de MK2, coproducătorul francez al filmului, iar în România, de Transilvania Film. Filmul rulează în cinematografele româneşti din 6 februarie. Sursa: Scena9

    Balanţa
    Regia: Lucian Pintilie
    Distribuţie: Maia Morgenstern. Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Marcel Iureş