BusinessMagazin

Tag: relaxare

  • Şapte obiceiuri ale antreprenorilor de succes

    Nu devi milionar din întâmplare. Oamenii de afaceri muncesc ani de zile pentru a atinge asemenea sume. Mulţi cred că au noroc, dar antreprenorii milionari muncesc mult şi au obiceiuri productive. Câteva dintre acestea sunt descrise mai jos, potrivit Entrepreneur

    1. Se trezesc dimineaţa devreme.

    Antreprenorii de succes se trezesc de dimineaţă, Peter Shankman, fondator HARO şi The Geek Factory, numărându-se printre aceştia. Shankman se trezeşte la 4.30 dimineaţa în fiecare zi pentru antremanent, înainte de networking şi mailuri, iar în acest timp competitorii lui nici măcar nu au luat prima gură de cafea.

    2. Învaţă constant

    Este important să se menţină la curent cu tot ce se întâmplă în industriile în care activează, dar la fel de important este şi îmbogăţirea cunoştiinţelor, extinderea viziuni asupra lumii înconjurătoare. Russel Sarder, şeful NetCom LEarning, îşi face timp pentru a citi în fiecare zi, în jur de două ore pe zi.

    3. Creează un buget şi îl respectă

    Pentru antreprenori este important să-şi facă un buget pe care să-l respecte. Autorii cărţii “The Millionaire Next Door”, Thomas Stanley şi William Danko, au descoperit că milionarii tind să-şi păstreze comportamentul de consum. Indiferent cât de bogaţi devin, ei nu-şi schimbă comportamentul, un element cheie pentru menţinerea averii.

    4. Lucrează mult

    Antreprenorii lucrează mult şi nu cred în scurtături. Gary Vaynerchuk nu crede în venitul pasiv şi spune că nimeni nu se îmbogăţeşte fără să muncească.

    5. Au obiective clare

    Antreprenorii milionari ştiu pentru ce lucrează, care este următorul obiectiv. Ei ştiu ce o să facă în următoarele patru săptămâni, în următoarele luni şi chiar în următorii cinci ani. Este important ca antreprenorii să-şi scrie obiectivele pe hârtie şi modalităţile prin care vor să atingă aceste obiective.

    6. Nu le este frică de eşec

    Antreprenorilor de succes nu le este frică de eşec, nu le este frică să iasă din zona de confort şi să-şi asume noi riscuri. Eşecul este doar un proces de învăţare, nu o sentinţă finală asupra acţiunilor lor.

    7. Nu uită să se relaxeze

    Este importantă o pauză din când în când. În aceste pauze de relaxare apar idei noi, creative, soluţii pentru problemele cu care se confruntă.

  • Un român i-a înnebunit pe americani cu shaorma de pui. Acum vrea să deschidă tot mai multe restaurante

    Bogdan Tarasov a plecat în Detroit, Statele Unite, în urmă cu opt ani. Iniţial el a deţinut o companie în construcţii, dar a reuşit apoi să pună bazele unui restaurant de tip fast-food ce vinde shaorma.

    Dacă în 2007 puţină lume auzise de Bucharest Grill, el este astăzi unul dintre cele mai populare localuri din Detroit, fiind inclus de eater.com în topul celor mai bune restaurante ieftine din oraş.

    Tarasov a povestit în cadrul unui interviu acordat eater.com că ideea i-a venit în timp ce căuta un loc unde să se poată relaxa seară de seară. Românul spune că a vrut ca Bucharest Grill să vândă numai produse de calitate, astfel că i-a luat trei luni de zile doar pentru a perfecţiona reţeta shaormei cu pui.

    Restaurantul este astăzi unul dintre cele mai apreciate din Detroit iar Tarasov se pregăteşte să deschidă al treilea local. Primul Bucharest Grill onorează peste 1.000 de comenzi zilnic, astfel că succesul pare garantat.

    “Evident, suntem în această afacere pentru a face bani”, a mai spus Tarasov. “Dar satisfacţia clienţilor este de asemenea extrem de importantă. Dacă avem posibilitatea de a deschide mai multe restaurante fără să afectăm în vreun fel calitatea produselor, o vom face. Dacă nu, ne vom concentra în continuare pe cele existente.”

  • Povestea românului care câştigă milioane de dolari în “oraşul păcatelor”: Las Vegas

    Un român născut în Canada câştigă milioane de dolari jucându-se. “După o lună, am văzut că întotdeauna aceiaşi băieţi câştigă şi cei care pierd, pierd întotdeauna. Şi mi-am zis, ok, nu e un joc de noroc, e un joc de cap. Am învăţat şi eu şi după vreo lună şi eu am câştigat”.

    Are 40 de ani, a abandonat şcoala la 16, iar acum locuieşte în Las Vegas şi câştigă bani dintr-o activitate pe care alţii o fac pentru a se relaxa.

    Citeşte aici povestea românului care a a obţinut nu mai puţin de 14,5 milioane de dolari din turneele la care a participa

     

  • Alina îi relaxează, Mălina le dă fericire: iată ce se întâmplă în birourile din Pipera, atunci când corporatiştii vor să scape de stres

     Două tinere întreprinzătoare „lucrează” cu stresul corporatiştilor. Când angajaţii sunt stresaţi, şefii apelează la serviciile lor.

     Lucrează în multinaţionale, îi vezi îmbrăcaţi tot timpul la patru ace şi au un salariu demn de invidiat. E vorba de tinerii corporatişti, priviţi deseori cu admiraţie de cei din jur.

    Nu mulţi ştiu însă că şi pentru aceşti angajaţi stresul este o problemă sau că fericirea este, şi în cazul lor, la fel de greu de atins. La toate acestea s-a gândit însă cineva: Alina Grozescu şi Mălina Chirea. Ele sunt tinerele care vin cu soluţii concrete la stresul corporatist.

    „Totul a început după ce am văzut acest tip de serviciu într-un aeroport din Amsterdam”, începe povestea Alinei.

    Alina îi relaxează, Mălina le dă fericire: ce se întâmplă în birourile din Pipera, când corporatiştii vor să scape de stres

  • România pregăteşte o amplă reformă de relaxare fiscală

    Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat ajustări dramatice concretizate în disponibilizări, în tăierea salariilor bugetarilor şi în majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În ultimii ani, salariile bugetarilor au fost reîntregite, însă cota standard de TVA a rămas la 24%.

    Redresarea a fost lentă, iar nevoia unei relaxări fiscale a devenit importantă pentru impulsionarea economiei. După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, cu începere din iunie 2015,  guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare fiscală pentru următorii ani care includ reduceri nesperate ale taxelor principale – TVA, CAS şi cota unică -, dar şi intenţii de penalizare a microîntreprinderilor fără angajaţi sau cu un salariat prin impozite mai mari şi de introducere a obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018, impozitul pe profit şi venit poate să coboare de la 16% la 14% din 2019, iar în cazul microîntreprinderilor se vor aplica cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi. Guvernul a propus şi eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2016, a impozitului pe dividende. Totodată, în 2016 ar urma să dispară „taxa pe stâlp“, care a atras numeroase critici de la aprobarea sa anul trecut. Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie.

    Având în vedere anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi, proiectul rescris al Codului fiscal – care aduce şi schimbări ale cotelor principalelor impozite şi regândirea unor sisteme de taxare – a fost caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“ sau „revoluţionar“.

    Cu toate intenţiile bune, incertitudinile legate de materializarea relaxării fiscale persistă. Unele măsuri de relaxare fiscală propuse de guvern au început să fie „ajustate” sau chiar să „dispară” pe parcursul negocierilor din Parlament. Mulţi miniştri de finanţe au pledat pentru măsuri de relaxare fiscală la reuniunea Ecofin din primăvară. Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a insistat atunci că România trebuie să-şi reducă fiscalitatea pentru a impulsiona creşterea economică: „România nu poate să nu aplice astfel de măsuri, întrucât este o ţară care are nevoie de foarte multe investiţii”.

    România a fost în ultimii ani una dintre cele mai stabile şi mai disciplinate ţări din UE din punct de vedere bugetar şi fiscal. Creşterea economică din zona euro arată însă tarele teoriei austerităţii. Austria şi Finlanda, de exemplu, ţări care au militat puternic pentru austeritate, sunt în pană de creştere.

    Pachetul de relaxare fiscală din România este binevenit dacă măsurile vor fi aplicate aşa cum au fost anunţate şi dacă aplicarea va fi durabilă, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mari niveluri de impozitare indirectă din Europa şi un nivel de taxare a muncii peste medie, cu efecte asupra competitivităţii economice, în opinia consultanţilor. Relaxarea fiscalităţii poate să aibă efecte pozitive asupra investiţiilor şi consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Relaxarea fiscală va aduce creştere suplimentară a PIB, după cum anticipează Ministerul Finanţelor. Astfel, în scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018.

    Rămâne de văzut dacă măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de guvern vor deveni realitate în condiţiile în care persistă şi probleme de sustenabilitate bugetară. Impactul bugetar brut al modificărilor fiscale este estimat pentru anul viitor la circa 16 miliarde de lei, dar Finanţele speră că vor fi recuperate venituri, astfel că impactul bugetar net va ajunge la 6,8 miliarde de lei.

  • Carrefour România deschide mâine al 10-lea hipermarket din Bucureşti şi al 28-lea din ţară

    Hipermarketul Carrefour Mega Mall este situat în Bulevardul Pierre de Coubertin nr. 3-5, are circa 50.000 de produse în gamă, a creat 336 de locuri de muncă şi laboratoare de măcelărie, gastronomie, brutărie şi cofertărie. Magazinul are o suprafaţă de 8.000 metri pătraţi şi dispune de 3000 de locuri de parcare.

    Carrefour Mega Mall beneficiază de aparatură ce reduce consumul de energie electrică şi a emisiilor de dioxid de carbon: iluminarea prin LED-uri reduce consumul de energie electrică cu 35%, sistemele de refrigerare reduc emisiile de dioxid de carbon cu peste 900 tone pe an, iar căldura generată de sistemul de refrigerare este redirecţionată către spaţiile de depozitare anexe magazinului, eliminând nevoia folosirii unor alte surse de energie.

    Grupul Carrefour deţine în România 176 de magazine dintre care 28 hipermarketuri ‘Carrefour’, 94 supermarketuri ‘Market’, 44 magazine de proximitate ‘Express’, 9 magazine de proximitate ‘Contact’ şi un magazin de comerţ online.

     

  • Revenirea creditării se lasă în continuare aşteptată, deşi inflaţia şi dobânda de politică monetară se află la minime istorice

    Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor era la sfârşitul primului trimestru de 210 miliarde de lei (47 miliarde de euro), în scădere cu peste 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor BNR. Pentru al doilea trimestru, bancherii au fost optimişti şi au previzionat că cererea de credite va creşte.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, nu consideră pierdut pariul cu creditarea şi şi-a exprimat încă de la începutul anului speranţa că în 2015 vom vedea o cifră pozitivă pentru creditarea totală, creşterea împrumuturilor în lei urmând să com-penseze scăderea creditelor în valută. Isărescu s-a declarat de mai multe ori nemulţumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, pornind inclusiv de la maniera în care abordează clienţii.

    Creditele în lei cumulau 95 miliarde de lei la finele lunii martie, ceea ce înseamnă un avans anual de 7,5%. Deşi credi-tarea în lei a crescut de la o lună la alta, nu a reuşit să acopere prăbuşirea împrumuturilor în valută şi sumele scoase în afara bilanţurilor în procesul de curăţare a portofoliilor de credite neperformante. Creditarea în valută a scăzut cu 11% în ultimul an. În martie, stocul finanţărilor acordate în valută a ajuns la echivalentul a 116 miliarde de lei (26 miliarde de euro), scăderea fiind determinată de restricţiile BNR, dar şi de faptul că băncile au rămas fără resurse în valută importante.

    Ponderea împrumuturilor în lei a urcat la 45% din totalul creditului acordat sectorului privat, comparativ cu 35,6% în 2012, iar BNR speră în continuare că menţinerea tendinţei ascendente a acestora va determina intrarea dinamicii anuale reale a creditului total în teritoriu pozitiv. Creditele în lei au continuat să câştige teren în condiţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei.

    În luna mai, Consiliul de administraţie al BNR a surprins piaţa printr-o nouă scădere a dobânzii-cheie, de la 2% la 1,75%, pentru a patra oară în acest an, după ce în 2014 banca centrală a tăiat dobânda-cheie de cinci ori. Şi asta nu e tot. BNR a revenit la strategia din toamna anului trecut şi a crescut în luna mai din nou dozajul clasic: a optat pentru un pachet de trei proceduri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură, abordare mai rar practicată în trecut. Astfel, pe lângă tăierea dobânzii-cheie, BNR a aruncat în lupta pentru creditare şi diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) şi a îngustat coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie – adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi.
    Accelerarea relaxării monetare a venit în contextul scăderii anticipate a inflaţiei „în jur de 0%“, al nivelului redus la care au coborât dobânzile în Europa şi al menţinerii creditării totale în teritoriul negativ.

    Circa 3 miliarde de lei le va da BNR băncilor din luna mai prin reducerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, de la 10% la 8%, în speranţa că le va convinge să dea şi mai mult drumul la creditare. Ultima intervenţie a băncii cen-trale pe partea de rezerve minime a fost în noiembrie 2014, când a redus ratele RMO pentru pasivele în valută de la 16% la 14%, cele în lei fiind menţinute, după ce fuseseră ajustate în septembrie, de la 12% la 10%. În 2014 a fost reluat pro-cesul de relaxare a ratelor rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală, după aproape trei ani în care acestea au fost „îngheţate“. Coridorul simetric a fost îngustat în luna mai la plus/minus 1,5 puncte procentuale. Astfel, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) s-a redus la 3,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a fost menţinută la 0,25%.

    Toate acestea au fost semne clare şi mult aşteptate de relaxare monetară destinate încurajării creditării. Iar câmp de acţiune mai există. Rămâne de văzut dacă inundarea băncilor cu lichidităţi şi continuarea trendului de reducere a dobânzii de politică monetară vor reuşi să aducă creditarea totală pe plus.

    Banca centrală a folosit la maximum pârghia RMO pentru a lupta cu creditul în valută în perioada de boom, iar apoi la începutul crizei pentru a elibera lichiditate în piaţă. Ratele RMO urmează să fie reduse până la un nivel european, de circa 2%, în cel mult un an şi jumătate, după cum a indicat guvernatorul BNR. „Volumele importante implicate de reducerea ra-telor RMO şi impactul potenţial asupra cursului de schimb fac necesară o abordare graduală a procesului, posibil pe o perioadă de 1 an – 1 an şi jumătate, ceea ce este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 şi, pe cale de consecinţă, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambiţioase“, a declarat recent Isărescu.

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.

    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

     

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

     

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

     

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.


    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Estul care scade dobânzile

    ”Relaxarea prudentă a politicii monetare va continua în sprijinul atingerii ţintei de inflaţie pe termen mediu„, arată comunicatul consiliului de politică monetară prezidat de guvernatorul Gyorgy Matolcsy.

    Decizia de scădere a dobânzii, precizează Reuters, aliniază Ungaria la politica celorlalte bănci centrale din Europa Centrală şi de Est de impulsionare a creşterii economice în contextul dezinflaţiei puternice.

    Recent, banca centrală poloneză a redus dobânda centrală cu 0,50%, iar BNR este aşteptată să reducă şi ea la 31 martie dobânda de poli-tică monetară cu 0,25%, la 2%, în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare început în august 2014.