Tag: relaxare

  • Câţi bani face unul dintre cele mai SPECTACULOASE locuri de distracţie din Bucuresti. Acesta deţine şi cea mai mare plajă urbană din Europa

    Staţia din Piaţa Romană în care opreşte autobuzul complexului de wellness şi relaxare Therme este plină. Când acesta soseşte, toată lumea se înghesuieşte grăbită şi dă din coate să prindă un loc pentru a parcurge mai comod cele aproximativ 40 de minute până la destinaţie. Câteva familii cu copii neastâmpăraţi, două-trei cupluri şi, în rest, o mulţime de străini tineri şi gălăgioşi: italieni, nemţi, englezi, francezi. După ce au colindat, probabil, Centrul Vechi cu o seară înainte,merg acum să viziteze una dintre cele mai apreciate artacţii din nordul Capitalei.

    Therme Nord Bucureşti, compania care administrează complexul de welness şi relaxare Therme de lângă Capitală, a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 114 milioane de lei (24,6 mil. euro), în creştere cu 14% faţă de anul precedent, şi un profit de aproape 9 mil. lei, dublu faţă de 2017, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Anul trecut, complexul s-a extins cu două parcuri urbane tematice – Feng Shui şi Pangea, cu peste 10.000 mp de spaţiu verde.

    Cu o capacitate internă de 4.000 de persoane simultan, Therme Bucureşti este una dintre principalele atracţii de weekend pentru bucureşteni, dar şi pentru turiştii veniţi să viziteze Capitala. „Aproximativ 25% dintre vizitatorii din timpul săptămânii sunt străini”, descrie Stelian Iacob, administratorul Therme Bucureşti, ponderea clienţilor străini care ajung în centrul de wellness şi relaxare din Baloteşti. De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. În 2018, numărul vizitatorilor a ajuns la peste 3 milioane, circa 30% fiind străini. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa 50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, centrul de welness din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro). Anul trecut, complexul a avut 507 salariaţi, fiind cel mai mare Therme din Europa, construit greenfield, pe un areal de 250.000 mp, cu o suprafaţă indoor de 35.000 mp, potrivit ZF.

    Centrul de agrement este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    La începutul acestui an, în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro, Therme Bucureşti a inaugurat un restaurant de tip fusion, Humboldt, cu o capacitate de 190 de locuri, pe o suprafaţă de 1.100 mp la interior şi o terasă de peste 900 mp.
    În restaurant există cinci spaţii de dining unice: Sushi bar, Asian Corner, Mediteranean & Pasta Corner, Fish & Seafood şi American Steak, Burgers & more, scrie ZF.

    Totodată, complexul găzduieşte cea mai mare grădină botanică din România, cu peste 800.000 de plante, dintre care peste 1.500 de palmieri.

     

  • Investiţia secretă făcută de Ciucaş în Braşov: „Este primul loc de relaxare din ţară”

    Ciucaş a lansat un program naţional de reamenajare a locurilor  de relaxare în natură ale românilor. Începutul programului de reamenajare s-a dat în Braşov, oraşul de origine al brandului Poiana Ciucaş.  

    Lacul Noua şi Pietrele lui Solomon sunt cele două zone de relaxare din Braşov pe care Ciucaş a ales să le reamenajeze, oferindu-le braşovenilor şi turiştilor locuri de picnic complet dotate şi utilate.

    Programul de reamenajare iniţiat de Ciucaş va include în acest an 5 locuri de relaxare în 4 judeţe din ţară, iar după Braşov va continua în: Prahova (Valea Doftanei), Iaşi (C.A.Rosetti) şi Galaţi (Gârboavele).

     

     

  • O fostă zonă industrială a oraşului Cluj va deveni cel mai modern spaţiu de relaxare pentru clujeni

    Până la sfârşitul lunii ianuarie, dacă nu există niciun fel de contestaţie la această licitaţie, ar putea fi adjudecat câştigătorul, după care putem intra în linie dreaptă cu reconstrucţia parcului, care are o suprafaţă de 5,3 hectare. (viceprimarul Dan Tarcea)

    Proiectul în baza căruia se va face modernizarea Parcului Feroviarilor a fost finalizat, iar arhitecţii care se ocupă de această lucrare trebuie să obţină, până la sfârşitul lunii august, toate avizele necesare pentru emiterea autorizaţiei de construcţie.

    Pentru această zonă verde a Clujului, municipalitatea a organizat anul trecut un concurs internaţional de soluţii în urma căruia a fost selectată cea mai bună propunere pentru reamenajarea parcului.

    Şeful Direcţiei de Dezvoltare Locală din Primărie, Ovidiu Cîmpean, arată că Parcul Feroviarilor va fi principalul spaţiu de relaxare din această parte a oraşului, unde, până nu demult, a fost zona industrială a Clujului:

    Parcul Feroviarilor face parte dintr-o viziune mai amplă a Primăriei, de a conecta spaţiile verzi de-a lungul Someşului. În acest moment lucrăm şi la proiectul tehnic pentru remodelarea malurilor Someşului şi pentru modernizarea Parcului Armătura, care este în imediată vecinătate a Parcului Feroviarilor, şi încercăm să legăm aceste spaţii verzi, astfel încât să avem o zonă de relaxare coerentă prin care să creştem calitatea vieţii pentru clujeni. (Ovidiu Cîmpean)

    O primă evaluare a lucrărilor de reamenajare a Parcului Feroviarilor indică o sumă ce depăşeşte cinci milioane de euro. Cât va costa cu adevărat investiţia, se va şti mai precis odată cu aprobarea în Consiliul Local a indicatorilor tehnico-economici şi, mai ales, după finalizarea licitaţiei de execuţie, care va fi organizată la începutul toamnei.

    În Parcul Feroviarilor nu vor exista niciun fel de construcţii, cu excepţia unei mici clădiri cu funcţiuni administrative.Viceprimarul Dan Tarcea a dezvăluit că în acest spaţiu vor fi amenajate terenuri de sport, o zonă inundabilă pentru plante şi animale acvatice şi funcţiuni pentru petrecerea timpului în aer liber, scrie radiocluj.ro

  • O fostă zonă industrială a oraşului Cluj va deveni cel mai modern spaţiu de relaxare pentru clujeni

    Până la sfârşitul lunii ianuarie, dacă nu există niciun fel de contestaţie la această licitaţie, ar putea fi adjudecat câştigătorul, după care putem intra în linie dreaptă cu reconstrucţia parcului, care are o suprafaţă de 5,3 hectare. (viceprimarul Dan Tarcea)

    Proiectul în baza căruia se va face modernizarea Parcului Feroviarilor a fost finalizat, iar arhitecţii care se ocupă de această lucrare trebuie să obţină, până la sfârşitul lunii august, toate avizele necesare pentru emiterea autorizaţiei de construcţie.

    Pentru această zonă verde a Clujului, municipalitatea a organizat anul trecut un concurs internaţional de soluţii în urma căruia a fost selectată cea mai bună propunere pentru reamenajarea parcului.

    Şeful Direcţiei de Dezvoltare Locală din Primărie, Ovidiu Cîmpean, arată că Parcul Feroviarilor va fi principalul spaţiu de relaxare din această parte a oraşului, unde, până nu demult, a fost zona industrială a Clujului:

    Parcul Feroviarilor face parte dintr-o viziune mai amplă a Primăriei, de a conecta spaţiile verzi de-a lungul Someşului. În acest moment lucrăm şi la proiectul tehnic pentru remodelarea malurilor Someşului şi pentru modernizarea Parcului Armătura, care este în imediată vecinătate a Parcului Feroviarilor, şi încercăm să legăm aceste spaţii verzi, astfel încât să avem o zonă de relaxare coerentă prin care să creştem calitatea vieţii pentru clujeni. (Ovidiu Cîmpean)

    O primă evaluare a lucrărilor de reamenajare a Parcului Feroviarilor indică o sumă ce depăşeşte cinci milioane de euro. Cât va costa cu adevărat investiţia, se va şti mai precis odată cu aprobarea în Consiliul Local a indicatorilor tehnico-economici şi, mai ales, după finalizarea licitaţiei de execuţie, care va fi organizată la începutul toamnei.

    În Parcul Feroviarilor nu vor exista niciun fel de construcţii, cu excepţia unei mici clădiri cu funcţiuni administrative.Viceprimarul Dan Tarcea a dezvăluit că în acest spaţiu vor fi amenajate terenuri de sport, o zonă inundabilă pentru plante şi animale acvatice şi funcţiuni pentru petrecerea timpului în aer liber, scrie radiocluj.ro

  • Vacanţă în stil rural în Republica Moldova

    Republica Moldova ascunde, nu departe de Chişinău, un sat cu 12 case din lut construite de proprietarii cramei Asconi Winery, care atrage anual aproape 100.000 de turişti şi în medie 300 de turişti pe zi. Aceştia vin aici pentru a se caza pe timp de weekend, pentru a sărbători o zi de naştere sau un botez ori o nuntă, dar şi fără să se cazeze, doar pentru a savura un pahar de vin în mijlocul naturii, spun reprezentanţii cramei. Crama Asconi are o tradiţie de aproape 25 de ani, fiind fondată în 1994, şi are în proprietate peste 500 de hectare de vie în rod. Proprietarul cramei, Anatoli Sîrbu, povesteşte că afacerea lui se bazează pe trei linii de business – domeniul agrar, vitivinicol şi turism, pe cea din urmă înfiinţând-o în urmă cu patru ani.

    „Sectorul agrar ne permite să controlăm tot procesul de producţie, de la calitatea strugurelui până la sticla cu vin. Ceea ce este foarte important, pentru că cel care produce struguri produce şi vinul, nu invers”, a spus Anatoli Sîrbu. Însă partea turistică a cramei a avut un început surpriză, dacă ne gândim că proprietarii au spus că prima dată au început cu un cuptor în care pregăteau câteva bucate pentru puţinii turişti care vizitau în trecut crama. „Partea de turism a apărut întâmplător. Am început cu un cuptor la care pregăteam câteva bucate, în general plăcinte pentru clienţi, şi treptat s-a dezvoltat şi acest sector. În final am decis să construim un sătuc, am mai ridicat un restaurant, iar în prezent avem două restaurante şi 12 case cu 20 de camere de cazare. Din aceste 20 de camere, patru sunt duble, în sensul că au şi sufragerie”, a spus Mihaela Sîrbu, manager de turism în cadrul cramei Asconi. Reprezentanţii afacerii nu oferă însă detalii referitoare la valoarea investiţiilor realizate în acestea.

    Ea spune că materia primă care este folosită la pregătirea bucatelor în cele două restaurante ale cramei este cumpărată exclusiv din Republica Moldova, iar toate bucatele sunt gătite în cadrul cramei. „Am mers pe zona tradiţională în ceea ce priveşte turismul. Şi cu bucătăria mergem tot în direcţia tradiţională”, spune Anatoli Sîrbu. El este completat de fiica sa, Mihaela Sîrbu, implicată şi ea în business: „Dacă în primul restaurant Asconi se servesc bucate tradiţionale din Republica Moldova, în cel de-al doilea restaurant meniurile sunt inspirate din bucătăria ţărilor balcanice, pentru că Moldova, România, Bulgaria, Croaţia au bucate asemănătoare, sunt doar puţin diferite. Încercăm să avem o varietate cât mai mare având în vedere că vin turişti străini de peste tot, vrem să le facem tuturor pe plac”. De bunăstarea turiştilor se ocupă o echipă de circa 40 de persoane care ocupă poziţii de bucătari sau chelneri.

    Deşi reprezentanţii Asconi au investit în dezvoltarea turismului şi au în plan să mai investească în acest sector pentru a putea găzdui un număr cât mai mare de turişti, principala linie de business a cramei este producţia de vin. În prezent, crama are o capacitate de producţie de aproximativ 13 milioane de sticle anual, din care peste 98% merg spre export, povesteşte proprietarul Anatoli Sîrbu.

    „Tradiţional, Republica Moldova a fost axată pe export, este un fenomen rar, cred că peste 90% din tot vinul care se produce în Republica Moldova este exportat. Asta pentru că locuitorii tradiţionali autohtoni au vinul lor de casă şi nu prea se aruncă să cumpere din magazine. Ei cred mai mult în butoaiele lor de 20 de ani. Pe piaţa din Franţa aproximativ 50% din vinurile produse local se vând tot pe piaţa locală, deci la noi este un fenomen rar întâlnit.”

    El îşi aduce aminte că în 2005 crama a exportat 35 de milioane de sticle de vin în Ucraina, Rusia şi alte ţări sovietice. „În prezent, facem export în aproximativ 20 de ţări – printre care România, Cehia, Slovacia, Cehia, UK, Israel, Nigeria, SUA, China, Austria, Polonia, Japonia. Sunt ţări în care suntem prezenţi permanent, având comenzi lunare, şi sunt ţări din care primim câteva comenzi anual, dar este un început, a spus Anatolie Sirbu, proprietarul Asconi Winery. El a menţionat faptul că cerinţele în ceea ce priveşte vinul sunt diverse şi în funcţie de ţările în care este acesta exportat. Astfel că, dacă în America se cer vinuri mai lemnoase, în România acestea nu vor avea viaţă prea lungă, deoarece consumatorul român caută vinuri proaspete şi lejere.

    „Respectăm trendurile regionale, iar ce se consumă în China nu se consumă în Olanda şi ce se consumă în SUA nu se consumă în România. Dacă celor din SUA le place foarte mult lemn, în România se cer vinuri proaspete”, a spus proprietarul cramei. De altfel, din cele 20 de pieţe pe care este prezent brandul Asconi, cea mai mare piaţă este China. „Avem 50 de clienţi internaţionali pe toate pieţele, dar în China avem cel mai mare număr de clienţi companii, aproximativ 26.”

    Începând cu anul trecut, vinurile Asconi sunt prezente şi pe piaţa din România cu trei branduri – Sol Negru, Ice Wine şi Rezerva, însă acestea pot fi găsite momentan doar în sectorul HoReCa, urmând să intre şi în sectorul de retail.

    „Am decis să aduc vinurile Asconi în România pentru că vorbim de un vin de calitate şi am dorit ca şi consumatorul român să se bucure de acest vin procesat cu tehnologie de ultimă generaţie. Există cerere pentru acest tip de vin, deşi importăm de foarte puţin timp, pentru că are un raport calitate/preţ foarte bun. Clienţii revin, au devenit deja fideli unui anumit gen de vin, a spus Marin Braga, proprietarul Wine Art Office şi cel care distribuie pe piaţa locală vinurile Asconi.

    Strategia pentru piaţa din România este creşterea brandului Sol Negru pentru industria HoReCa, însă pe termen mediu şi lung Wine Art Office are în plan crearea unei etichete personalizate pentru lanţurile de retail. „Ne adresăm clientului tânăr, deschis, care a auzit de vinurile din Moldova, de vinurile proaspete şi prietenoase, dar în acelaşi timp complexe. Consumatorul va găsi vinurile Asconi atât în restaurantele cu bucătărie urbană, cât şi în cele mai sofisticate, gourmet sau cele cu fine-dining.”

    Şi-au propus ca importul în România să ajungă la 500.000 de sticle în următorii cinci ani, fiind în prezent listaţi atât în restaurante nou-deschise, cât şi în câteva restaurante cu istorie culinară pe piaţa HoReCa din Bucureşti, potrivit Simonei Mardale, consultant strategie şi marketing la Wine Art Office.

    Fundamentul vinurilor Asconi este bazat pe soiuri franţuzeşti, precum Chardonnay, Sauvignon-Blanc, Muscat, Cabernet-Sauvignon, Merlot. Însă recent reprezentanţii au plantat şi soiuri speciale, precum Riesling, Malbec, Pinot Noir şi desigur soiurile autohtone regionale Fetească Albă, Fetească Neagră, Rară Neagră şi Saperavi.

    În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare, reprezentanţii cramei au de gând să extindă via şi să crească organic.

    „Extindem via, iar până anul viitor vom planta 35-50 hectare. Avem deja achiziţionaţi butaşii. Apoi avem în vedere o dezvoltare anuală de 5-10 hectare de butaşi plantaţi. Până la începutul lunii viitoare vom avea pregătite 21 de cisterne noi, cu un volum de 150.000 litri, cumpărate pentru a stoca vinul şi a răspunde cererii la export în creştere, a adăugat Ion Mereuţa, vinificator la Asconi.

    Republica Moldova dispune de 112.000 ha de viţă-de-vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. Arealul viticol este repartizat în trei regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest), Ştefan Vodă (sud-est) şi Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată. Viticultura Republicii Moldova corespunde tendinţelor mondiale, cuprinzând soiuri de origine vest-europeană, caucaziană, dar şi autohtonă. Cele circa 112.000 de hectare sunt plantate 70% cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote), preponderent în zona Codrunşi, şi 30% cu soiuri roşii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupă 36% din podgorii.

    Caracteristicile vinului moldovenesc sunt asigurate prin soiurile autohtone, care reprezintă 10% din suprafeţe, printre care: Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, Rară Neagră, Plavai, Viorica. „Sectorul vitivinicol formează 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din Republica Moldova şi are peste 250.000 de angajaţi la cele 140 întreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafaţa ţării şi 7% din terenurile arabile. De asemenea, 18 milioane de decalitri este volumul anual de vin produs în Republica Moldova, dintre care 86% vinuri liniştite şi 14% vinuri speciale şi spumante”, a adăugat Anatoli Sîrbu.

    El a mai spus că 30.000 de hectare reprezintă plantaţiile noi de viţă-de-vie în ultimii şapte ani, majoritatea clone noi din familia Vitis Vinifera. În ceea ce priveste exportul, 67 de milioane de sticle sunt exportate anual în peste 30 de state ale lumii, din care 55% vinuri roşii. „Investiţiile în plantaţii viticole noi, echipamente şi tehnologii de producere în ultimii 10 ani însumează 330 de milioane de euro. Au fost create multe pepiniere de butaşi de viţă-de-vie pe parcursul ultimei perioade de timp, care comercializau rădăcini combinate cu material săditor european. Maturarea vinurilor beneficiază de microclimatul ideal al beciurilor, la o temperatură şi umiditate constantă”, mai spune proprietarul cramei. În final, exportul de vinuri din Republica Moldova reprezintă în valoare totală 156,1 milioane de dolari, iar 40% din vinurile exportate de Republica Moldova sunt vinuri îmbuteliate.

  • Ce caută recruiterii la un angajat: să fie onest, eficient, competitiv, intuitiv sau relaxat

    Şase din zece angajatori verifică pro­fi­lul de social media al unui candidat atunci când îl evaluează, iar aproape patru din zece ţin cont de acest criteriu în decizia de recrutare. Totodată, can­di­daţii trebuie să se aştepte să le fie veri­ficată experienţa trecută în CV, potrivit da­telor unui sondaj efectuat de BestJobs.
     
    Astfel, aproape şapte din zece specialişti în recrutare verifică de obicei can­didatul cu angajatorii anteriori, 29% atât pentru poziţiile low-level cât şi pentru cele high-level, 34% doar pentru funcţ­iile high-level, iar foarte puţini fac verificări pentru poziţiile low-level.
     
    În plus, peste jumătate dintre anga­ja­tori (53%) testează de obicei şi abili­tatea unui candidat de a interacţiona cu echipa din care va face parte, atât pentru poziţiile low-level, cât şi pentru cele high-level, în timp ce 14% fac acest lucru doar pentru poziţiile high-level.
     
  • Ce fac şefii celor mai mari companii din lume zilnic? – VIDEO

    31% – Muncă 
    25% – Activităţi personale
    29% – Somn
    10% – Navetă, drum până la serviciu
    5% – Relaxare

  • Ce fac angajaţii români când “se relaxează” muncind? – VIDEO

    39% dintre angajaţii români citesc e-mailurile
    41% dintre angajaţi revizuiesc sarcinile finalizate/viitoare
    38% dintre angajaţi citesc materiale pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele/aptitudinile profesionale
    37% dintre ei admit că le place să discute şi să socializeze la muncă şi de aceea lucrează ore suplimentare pentru a-şi finaliza sarcinile
    *potrivit unui studiu realizat la comanda Epson Europa în 14 ţări din regiunea Emea. Studiul Epson realizat în România pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Cei mai mulţi dintre respondenţi sunt angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti şi au poziţii de middle management.

  • Cum se relaxează un CEO – VIDEO

    Îngrijire personală şi coaching:

    60% fac exerciţii fizice de mai multe ori pe săptămână

    50% au un antrenor personal

    32%  au un antrenor de wellness

    32% au un coach pentru executivi

    22% au un terapeut

  • Un tânăr de 33 de ani a găsit o metodă inedită de a scoate bani din furia bucureştenilor. Vrea să facă 100.000 de euro în primul an

    Stresul este una din bolile vieţii moderne, iar eliberarea de acesta este imperativă pentru o sănătate bună. În timp ce unii se relaxează gătind sau privind la televizor, alţii se simt bine după ce sparg obiecte, dar ar putea fi un obicei costisitor dacă s-ar apuca să spargă ce au prin casă. 

    Marius Neagoe, un arhitect de 33 de ani, a deschis primul loc din Bucureşti unde oricine poate sparge un televizor sau un WC, cu o rangă, un baros ori o bâtă de baseball. El vrea să câştige 100.000 de euro din furia bucureştenilor.

    Break Room este un loc unde poţi merge pentru a distruge obiecte care nu mai sunt de folos, cu bâta de baseball, cu ranga sau cu barosul. Ce poate fi spart? Pahare, vaze de flori, bibelouri de porţelan, imprimante, televizoare, telefoane, vase de WC, mobilier de bucătarie, busturi din ghips. ”Obiectele se colectează de la donatori voluntari, de la persoane fizice, de la centrele de depanare radio-TV, service-uri auto şi GSM-uri“, spune Marius Neagoe, fondatorul Break Room, care adaugă faptul că după spargere rămăşiţele sunt reciclate.

    Totuşi, dacă cineva doreşte să spargă un anume obiect, o poate face asta prin serviciul numit ”Bring your own breakable“ (joc de cuvinte după celebra sintagmă Bring you own device). Clienţii pot aduce obiecte ce nu sunt periculoase şi care pot fi aduse la hala Break Room fără ajutor, potrivit lui Neagoe.

    Spaţiul unde pot fi spulberate tot felul de obiecte este situat pe platforma Industria Bumbacului de pe Splaiul Unirii din Bucureşti; investiţia iniţială a fost de 15.000 de euro şi a inclus costurile cu ”spaţiul şi amenajarea lui adecvată, costuri de logistică specifică, echipamente de siguranţă, branding şi comunicare“. Marius Neagoe, care mai are alte două afaceri (un studio de proiectare şi design interior şi unul de design mobilier şi prototipare), se aşteaptă ca Break Room să aibă 50 de clienţi pe zi în timpul săptămânii şi 100 pe zi în weekend; în acest context ar putea să-şi amortizeze investiţia în trei luni şi să şi obţină un profit net de 100.000 de euro în primul an de activitate. ”Modelul poate fi francizat şi vrem să găsim parteneri la nivel naţional dacă evaluarea businessului, după primul an, corespunde planificării iniţiale.“

    Cât costă să spargi televizoare? Pachetele cu obiectele ce pot fi sparte încep de la 50 de lei şi ajung la 80 de lei sau 150 de lei pentru două persoane. Aceste pachete includ 12 obiecte mici, trei medii, un obiect electronic mare, obiect de distrugere la alegere, echipament de protecţie (halat, ochelari, mănuşi). ”Pentru încă 20 de lei oferim şi imortalizarea momentului în slow motion şi un set de trei fotografii. Punem la dispoziţia clienţilor şi pachete corporate, special gândite şi adaptate în funcţie de mărimea grupului şi chiar de specificul organizaţiei“, spune arhitectul.

    Cine sunt cei interesaţi să spargă obiecte într-o hală? În principu, oricine. ”Ne adresăm tinerilor corporatişti sau nu, celor stresaţi de trafic sau de job, dar şi celor care vor o experienţă inedită“, spune Neagoe. Tot el adaugă că ”activitatea este pur recreaţională, nu are pretenţii terapeutice şi de fapt nicio altă pretenţie în afară de o oferi o porţie bună de fun, eliberare şi relaxare“.