BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Sorin Pâslaru, ZF: Pandemie, război, falimente bancare. Sunt întâmplătoare aceste şocuri sau succesiunea lor arată că lumea este pradă unor curenţi de adâncime care o vor transforma fundamental?

    Pieţele financiare din Statele Unite şi Europa de Vest traversează o perioadă foarte dificilă ca urmare a dificultăţilor prin care trece sistemul bancar.

    În SUA, trei bănci cu active totale de circa 300 de miliarde de euro, dintre care două legate de lumea criptomonedelor, un fel de interfaţă între sistemul bancar tradiţional şi sistemul de criptomonede, Silvergate şi Signature Bank, s-au prăbuşit.

    Ce-a de a treia, Silicon Valley Bank, cu active de 200 miliarde de euro, era în inima sectorului hi-tech american. Cele trei nu au fost salvate propriu-zis cum s-a întâmplat în octombrie 2008, când statul american a pus la bătaie 700 de miliarde de dolari pentru a salva sistemul bancar de la prăbuşire, dar depozitele făcute în aceste bănci au fost garantate 100%, peste limita de 250.000 $ legală.

    Banii vor fi recuperaţi de Fondul de Garantare de la restul băncilor printr-un comision special, care la rândul lor vor transmite acest cost deponenţilor, reiese din comunicatul FED dat duminică seară. Pieţele au aşteptat tot weekendul o decizie din partea FED, care menţionează în comunicatul său intervenţia preşedintelui Joe Biden în rezolvarea situaţiei.

  • Italia vrea ca NATO să ajute la combaterea afluxului de migranţi determinat de Rusia: Ministrul italian al apărării atrage atenţia că noile valuri de migranţi sunt parte a războiului hibrid dus de Moscova împotriva Occidentului

    Ministrul italian al apărării a cerut luni ajutorul NATO şi al Uniunii Europene pentru a face faţă unui nou aflux de migranţi din nordul Africii, despre care a spus că a fost provocat de amestecul Rusiei în regiune, potrivit Bloomberg.

    „Creşterea exponenţială” a sosirilor de migranţi de peste Mediterana este „parte a unei strategii clare de război hibrid” din partea grupului paramilitar rus Wagner, care îşi foloseşte influenţa în unele ţări africane pentru a favoriza o criză, a declarat luni ministrul Guido Crosetto.

    Premierul Giorgia Meloni se află în defensivă după ce peste 70 de migranţi s-au înecat luna trecută în largul coastei sudice a Italiei, când o ambarcaţiune care îi transporta din nordul Africii s-a răsturnat. În cadrul unei reuniuni de cabinet convocate în grabă în oraşul calabrez Cutro, în apropiere de locul unde s-a produs tragedia, premierul a promis că va lua măsuri suplimentare împotriva traficanţilor de persoane.

    Dar criticile privind modul în care a gestionat operaţiunile de salvare şi politicile dure ale guvernului său împotriva imigranţilor au continuat să o urmărească pe Meloni, iar disputele din interiorul coaliţiei au înrăutăţit situaţia. 

    Până la 30 de persoane sunt date dispărute după ce o altă navă care transporta migranţi s-a scufundat duminică în largul coastelor libiene, potrivit Pazei de Coastă din Italia.

    „Flancul sudic al Europei devine din ce în ce mai periculos”, a declarat Crosetto, adăugând că valurile de migranţi ar trebui, ca şi atacurile cibernetice, să fie considerate parte a unei confruntări globale mai ample între Occident şi Rusia.

    Lăsând Italia singură să se confrunte cu o serie de „represalii” sub forma unui aflux de migraţii ar putea duce la fisuri în alianţa nord atlantică, a spus el.

    Meloni a discutat despre noile măsuri pentru migraţie în cadrul unei întâlniri de luni, la care au participat Crosetto şi alţi miniştri de rang înalt, precum şi şefii serviciilor de informaţii din Italia.

  • Marea Britanie suspectează mai mulţi cetăţeni ruşi că au folosit firme britanice pentru a spăla profituri ilegale generate de pe urma războiului. Sursele susţin că o firmă din Regatul Unit ar putea transporta ilegal cereale ucrainene

    Guvernul britanic bănuieşte că mai mulţi cetăţeni ruşi au exploatat controalele laxe ale autorităţilor în încercarea de a spăla profiturile generate în urma războiului din Ucraina, potrivit unor persoane familiare cu această chestiune, scrie Bloomberg.

    În ultimii ani, agenţiile britanice de aplicare a legii au identificat un număr mare de companii false constituite în Regatul Unit de către cetăţeni din mai multe ţări, probabil în scopul spălării de bani sau al evaziunii fiscale, au declarat persoanele respective, care au cerut să nu fie menţionate, din cauza naturii confidenţiale a subiectului. 

    Sute dintre aceste firme au fondatori ruşi, iar unele companii controlate de aceştia încearcă acum să exploateze războiul din Ucraina pentru a obţine câştiguri financiare, conform surselor citate.

    Guvernul britanic este în curs de a consolida legile pentru a reforma Registrul societăţilor comerciale şi pentru a lua măsuri drastice împotriva criminalităţii financiare. Proiectul de lege privind criminalitatea economică şi transparenţa corporativă a fost introdus în Parlament la 22 septembrie şi urmăreşte să acorde Registrului societăţilor mai multe puteri pentru a descoperi cine formează companii ilicite şi pentru a investiga suspiciunile de fraudă.

    Administraţia afirmă că are unele dintre cele mai stricte controale împotriva spălării banilor din lume, iar noua lege va contribui la reducerea miilor de companii înregistrate în Marea Britanie folosite pentru a facilita spălarea de bani, frauda, finanţarea terorismului şi achiziţiile ilegale de arme. 

    Una dintre companiile ilicite identificate de autorităţile britanice este înregistrată la o adresă de birou din Londra şi figurează în registrele de navigaţie ca proprietar al unui transportator de cereale. Nava este suspectată că transportă ilegal cereale din Ucraina şi că încalcă sancţiunile internaţionale, potrivit surselor menţionate.

    Compania are trei actuali şi foşti ofiţeri înscrişi în Companies House, registrul britanic al companiilor, toţi fiind cetăţeni ruşi. Nici ei şi nici compania nu au operaţiuni vizibile în Londra.

  • Statele Unite pregătesc avioanele F-22 pentru războiul cu China

    Regimul comunist de la Beijing speră că războiul ruso-ucrainean se va încheia în această vară, prezentând un “plan de pace” chiar la aniversarea unui an de la începerea bombardamentelor ruseşti. Pe de altă parte, creşte riscul unui conflict sino-american în Oceanul Pacific.

    SUA au trimis avioane F-22 pe una dintre cele trei insule principale ale Commonwealth-ului Insulelor Mariane de Nord.
    Scopul? Să descurajeze China pe măsură ce tensiunile din Indo-Pacific continuă să crească în mod constant.
    Forţele Aeriene ale SUA au desfăşurat pentru prima dată avioane de luptă F-22 Raptor pe o insulă numită Tinian ce ar putea servi ca un important punct strategic în cazul unui conflict cu China.

    Colonelul forţelor aeriene Kevin „Jinx” Jamieson, comandantul aripii Expediţionare Aeriene a III-a, a declarat pentru  Air & Space Forces Magazine: „Guam şi Insulele Mariane de Nord sunt puncte strategice care necesită agilitate în cazul în care ne aflăm într-un mediu contestat”, a adăugat ofiţerul Forţelor Aeriene.

    Guam se află în raza de acţiune a rachetelor chineze şi ar fi probabil o ţintă principală în cazul unui atac chinez.
    Utilizarea altor insule din apropiere pentru a dispersa avioanele de toate tipurile este cheia pentru supravieţuirea flotei aeriene americane, transmite publicaţia 19fortyfive.
     

  • Ion Cristoiu: Îl credeţi în stare pe Klaus Iohannis să tîrască România în Războiul din Moldova? Eu îl cred

    Ion Cristoiu: Miercuri, 1 martie 2023, sirenele de alarmă au răsunat în toată ţara. Mai marii ţării ne-au asigurat prin şeful IGSU că e vorba de un simplu exerciţiu reluat după cei doi ani de Pandemie.

    Ion Cristoiu: Ce se întîmplă acum nu de deloc normal. Nu cumva de a ne pregăti de un Război care va izbucni nu peste multă vreme? O asemene întrebare risca să fie pusă sub semnul unei înspăimîntări inutile a populaţiei.

    Ion Cristoiu: În plan occidental asistăm la o oboseală a opiniei publice în chestiunea solidarităţii cu Ucraina. Americanii simt nevoia unei reînsufleţiri spectaculoase a opiniei publice occidentale. Şi cum deocamdată pe frontul ucrainean nu se întîmplă nimic spectaculos se pune la cale deschiderea unui alt front: Cel din Republica Moldova.

    Miercuri, 1 martie 2023, sirenele de alarmă au răsunat în toată ţara. Mai marii ţării ne-au asigurat prin şeful IGSU că e vorba de un simplu exerciţiu reluat după cei doi ani de Pandemie. Că la un moment dat s-a decis un exerciţiu de alarmare a populaţiei pentru a verifica dacă mai există instrumentele respective e de la sine înţeles.
    Nicolae Ceauşescu n-a putut pleca de pe acoperişul CC, cu cinci elicoptere, ci doar cu două, pentru că restul n-au putut ateriza din cauza pădurii de antene. Ar fi fost normal ca din cînd în cînd să se facă un exerciţiu de ceea ce se numeşte extragerea Conducătorului pe calea aerului în caz de necesitate. Nimeni nu s-a gîndit la un asemenea exerciţiu deşi intra în procedurile standard – pentru că nimeni nu s-a gîndit că va veni un moment cînd Tovarăşul va trebui să fie extras din CC. Era normal să se verifice cum funcţionează sirenele de alarmare pentru bombardament chiar dacă posibilitatea unui atac aerian era exclusă din simplul motiv că aşa scrie la proceduri.

    Ce se întîmplă acum nu de deloc normal.
    Cum adică să faci să sune sirenele în fiecare lună, în prima miercuri, însoţită de sfaturi cum să te pui la adăpost, cum să-ţi pui masca?
    Astfel de exerciţii au avut loc în prima parte a lui 1941, cînd Ion Antonescu ştia că se apropie intrarea României în Război.
    În aceste condiţii ce rost are programarea în fiecare lună a unor exerciţii menite a simula alarmele în caz de atac aerian?
    Nu cumva de a ne pregăti de un Război care va izbucni nu peste multă vreme? O asemene întrebare risca să fie pusă sub semnul unei înspăimîntări inutile a populaţiei. Noi însă o punem şi facem asta pentru că o serie de fapte aparent disparate şi aparent nesemnificative din ultima vreme se înscriu în scenariul posibil al unei antrenări a României în Războiul din Moldova. Un Război care pare pe zi ce trece tot mai inevitabil. Politica externă şi militară a României a fost confiscată de un singur om:
    Klaus Iohannis.
    Aşa ceva s-a întîmplat o singură dată în istoria României:
    În 1940, cînd toate deciziile militare şi externe ale României au fost luate de un singur om, Carol al II-lea, fără a se consulta cu nimeni şi mai ales fără a informa ţara de ce făcea el în secret.
    De la izbucnirea Războiului din Ucraina, toate deciziile luate de România ţin de un singur om:
    Klaus Iohannis.
    Ca şi Carol al II-lea, Klaus Iohannis decide în secret ca urmare a unor înţelegeri secrete.
    Abia acum s-a descoperit de exemplu că Klaus Iohannis a acceptat ca Ucraina să adîncească Bâstroe şi Chilia pentru a-şi face propriul braţ al Dunării cu avantajul de a fi navigabil.
    Nu e singura înţelegere luată în secret de Klaus Iohannis.
    Din cînd în cînd ies la suprafaţă semnele unor Operaţiuni strict secrete , ca urmare a unor înţelegeri secrete:
    De la trimiterea de arme Ucrainei pînă la punerea la dispoziţie a teritoriului României pentru transportul occidental de arme.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Care sunt cele trei super-arme care au schimbat cursul războiului din Ucraina. A patra este pe drum

    Când preşedintele rus Vladimir Putin şi-a trimis forţele în Ucraina în urmă cu un an, majoritatea observatorilor internaţionali se aşteptau la o victorie rapidă a invadatorilor. Racheta Javelin, drona Bayraktar şi rachetele HIMARS sunt armele esenţiale care au schimbat cursul războiului din Ucraina….şi posibil chiar cursul istoriei Europei.

    Când preşedintele rus Vladimir Putin şi-a trimis forţele în Ucraina în urmă cu un an, majoritatea observatorilor internaţionali se aşteptau la o victorie rapidă a invadatorilor.

    Dar state membre NATO precum Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Australia, Japonia, Coreea de Sud, Polonia, Franţa, Canada, Suedia, Finlanda, Germania, Spania, Italia, Israel şi Turcia s-au alăturat într-o coaliţie internaţională împotriva unui stat agresor cum nu s-a mai văzut de la Războiul din Golf (anul 1991), când Irakul a invadat Kuweitul. 
    pre deosebire de Războiul din Golf, statele respective n-au trimis niciun soldat, ci doar armament, provizii, ajutoare finaniare şi echipamente Ucrainei pentru a se apăra pe cont propriu. 

    Doar câteva mii de voluntari europeni şi nord-americani cu experienţă militară s-au oferit să lupte împotriva Rusiei, dar sub drapel ucrainean.

    Racheta Javelin, drona Bayraktar şi rachetele HIMARS sunt armele esenţiale care au schimbat cursul războiului din Ucraina….şi posibil chiar cursul istoriei Europei. 
    A patra armă esenţială este tancul american M1 Abrams.

    Sfântul Javelin
    Chiar la începutul războiului, occidentalii se aşteptau ca coloanele blindate ruseşti să înceapă să intre în capitala ucraineană Kiev în câteva zile.

    Ucrainenii aveau nevoie de ceva care să poată respinge atacul şi au primit rachete portabile anti-tanc – Javelinul.
    Purtată cu umăr, de un singur soldat, poate provoca coşmaruri tanchiştilor.

    Uşor de folosită,  aşa cum explică producătorul Lockheed Martin care a dezvoltat racheta împreună cu Raytheon, trebuie doar să fie plasat cursorul peste ţinta selectată şi trimis un semnal de comandă.

    De îndată ce operatorul său efectuează lovitura, poate alerga să se adăpostească în timp ce racheta îşi găseşte drumul către ţintă.

    Acest lucru a fost deosebit de important în primele zile ale războiului, deoarece ruşii aveau tendinţa de a se deplasa cu tancurile în coloane atunci când încercau să intre în zonele urbane. Un operator de javelin  putea trage dintr-o clădire sau din spatele unui copac şi să dispară înainte ca ruşii să poată riposta.

    Javelin-ul este, de asemenea, bun la ţintirea punctului slab al tancurilor ruseşti,  suprafeţele lor orizontale.
    Impactul acestor arme anti-tanc de fabricaţie americană a fost atât de mare încât, încât că la două luni şi jumătate de la începutul războiului, preşedintele american Joe Biden a vizitat uzina din Alabama, unde i-a lăudat pe muncitorii de acolo pentru ajutorul acordat în apărarea Ucrainei.

    Pe internet a fost propagat meme-ul cu “Sfântul Javelin”, purtat chiar de Fecioara Maria.

    Cititi aici materialul integral

  • Invazia Rusiei a declanşat “cele mai masive încălcări ale drepturilor omului”, afirmă şeful ONU

    Invazia Rusiei în Ucraina a declanşat “cele mai masive încălcări ale drepturilor omului pe care le trăim în prezent”, a declarat luni secretarul general al ONU, António Guterres.

    “A dezlănţuit moarte, distrugeri şi strămutări pe scară largă”, a continuat Guterres, conform CNN.

    “Biroul Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului a documentat zeci de cazuri de violenţă sexuală legată de conflict împotriva bărbaţilor, femeilor şi fetelor”, a adăugat el.

    Guterres a ţinut acest discurs în cadrul reuniunii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, care a marcat la Geneva 75 de ani de la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

    El a făcut apel la guvernele internaţionale să respecte şi să revitalizeze declaraţia, despre care a spus că este deseori “folosită în mod abuziv”.

    Crimele de război şi încălcările drepturilor omului comise de Rusia în timpul războiului din Ucraina se adaugă la o lungă listă „de încălcări ale dreptului umanitar internaţional”, a declarat Human Rights Watch în ianuarie.

    În raportul anual al grupului pentru drepturile omului, acesta a afirmat că dovezile privind crimele de război din Bucea, o suburbie a Kievului, fac parte dintr-un model care “s-a repetat de nenumărate ori”.

    Raportul mondial 2023 al HRW a evidenţiat, de asemenea, bombardarea unui teatru din Mariupol, în ciuda semnelor care avertizau că acolo se adăposteau copii, precum şi lovituri asupra altor ţinte nemilitare.

     

  • Final de an problematic pentru cea mai puternică economie a Europei: Produsul intern brut al Germaniei s-a contractat cu 0,4% în al patrulea trimestru al anului 2022, dublu faţă de scăderea raportată anterior

    Producţia germană a scăzut mai mult decât se aştepta la sfârşitul anului 2022, în condiţiile în care economia europeană se luptă cu consecinţele crizei energetice şi ale războiului din Ucraina, scrie Bloomberg.

    Produsul intern brut s-a contractat cu 0,4% în al patrulea trimestru, dublu faţă de scăderea raportată anterior. Biroul de statistică a declarat că declinul investiţiilor de capital şi al consumului privat au fost principalele vinovate, în timp ce cheltuielile guvernamentale au avut un efect pozitiv.

    Analiştii preconizează un alt rezultat negativ în acest trimestru, ceea ce ar înclina economia în recesiune. Chiar şi aşa, o iarnă neobişnuit de caldă a a ajutat Germania să se ferească de scenariile mai sumbre de care s-a temut când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu un an.

    Indicatorii recenţi au oferit motive de optimism în ceea ce priveşte rezistenţa Germaniei, datele Ifo şi ZEW, publicate la începutul acestei săptămâni, oferind o imagine mai bună decât analiştii preconizaseră anterior. 

    În mod similar, sondajele managerilor de achiziţii au semnalat că activitatea privată a reînceput să crească în această lună, după mai mult de jumătate de an de citiri negative, o atenuare a deficitului de ofertă şi o expansiune în sectorul serviciilor fiind la originea redresării.

    Cu toate acestea, indicele PMI din industria prelucrătoare s-a contractat din nou în februarie, producătorii evidenţiind o scădere continuă a comenzilor noi, determinată de o scădere puternică şi susţinută a vânzărilor la export.

    Saltul costurilor energiei a fost deosebit de dur pentru industrie. Gigantul german din industria chimică BASF SE a declarat vineri că va închide mai multe fabrici, inclusiv două uzine de amoniac şi instalaţii de îngrăşăminte aferente, ceea ce va duce la reducerea a 700 de locuri de muncă la principala sa fabrică din Ludwigshafen.

  • Istoria se repetă şi nimeni nu se zbate să o schimbe: Războiul ruso-ucrainean conduce tăcut la o resetare a ordinii mondiale cu SUA şi China ca principali actori într-un nou status quo cu ecouri din perioada Războiului Rece

    Ordinea internaţională la nivel mondial este pe cale să se schimbe în contextul în care China s-ar pregăti să înarmeze Rusia. Războiul ruso-ucrainean produce încet dar sigur o resetare a ordinii mondiale, unde SUA şi China vor juca rolul de actori principali într-un nou status quo cu tensiuni şi probleme geopolitice ce amintesc de perioada Războiului Rece, scrie Bloomberg.

    Sprijinul militar chinezesc pentru Rusia ar transforma conflictul ucrainean într-un război proxy dat între SUA şi China. SUA, Uniunea Europeană  şi „Occidentul” geopolitic – de la Canada, la Japonia şi Australia – ar sprijini Kievul, în timp ce China, Iranul, Coreea de Nord şi Belarusul ar ajuta Moscova.

    În acest scenariu îşi va face apariţia un al treilea actor care va evita conflictul şi va căuta să se poziţioneze de partea câştigătoare pentru realizarea propriilor interese. „Sudul global” sau India, Brazilia şi mare parte din Africa vor căuta să sprijine tabara care va câştiga confruntarea.

    Dacă situaţia geopolitică care se conturează pare cunoscută este pentru că ordinea mondială ce se construieşte în urma războiului din Ucraina seamănă puternic cu cea din perioada Războiului Rece. Altfel spus avem pe scena globală o lume democrată pusă faţă în faţă cu una autocrată.

    Relaţiile internaţionalale descriu această situaţie geopolitică ca fiind „bipolară”. Acest termen face referire la cele două centre de putere geopolitică din perioada Războiului Rece, respectiv Washingtonul şi Moscova.

    Dizolvarea URSS din 1991 a părut să pună capăt bipolarităţii şi să creeze premisele pentru o lume unipolară – unde SUA este principalul jandarm al lumii – cu o singură superputere care să vegheze la conservarea stării de fapt noi apărute. Pentru cei care erau adepţii valorilor şi ideilor din Vest, aceeasta a fost o veste extraordinară, pentru cei din Est, schimbarea a fost teribilă.

    Apariţia unui nou Război Rece – cu condiţia să rămână rece – nu ar însemna neapărat sfârşitul lumii, doar pentru că ar da naştere unei lumi bipolare. Dar cu siguranţă ar necesita noi abordări. Una dintre diferenţele dintre prezent şi trecut din punct de vedere geopolitic este că în trecut Moscova era principalul antagonist, iar Beijingul era dublura sa irascibilă. Acum situaţia s-a inversat.

    În prezent, Rusia, sub conducerea preşedintelui Vladimir Putin, este agentul haosului care ameninţă întregul sistem, dar nu se poate compara cu SUA sau cu Occidentul pe termen lung. Exprimându-şi furia într-un discurs de două ore în această săptămână, Putin a părut mai degrabă un dictator de tinichea decât un potenţial co-hegemon şi egal al Chinei.

    China, sub conducerea preşedintelui Xi Jinping, este opusul. Este singura putere care ar putea contesta supremaţia SUA, dar care are de asemenea, un interes din ce în ce mai mare pentru păstrarea sistemului actual, mai ales din raţiuni economice.

    Prin urmare, aluziile din această săptămână ale lui Wang Yi, cel mai important diplomat chinez, potrivit cărora Beijingul ar încerca să medieze o pace în Ucraina ar trebui tratate cu prudenţă şi nu ar trebui respinse imediat sau etichetate ca fiind false.

    Gândirea în termeni de „sferă de influenţă” a redevenit din nou la modă, în defavoarea ţărilor mai mici care servesc drept pioni pe tabla de şah a marilor puteri. Lumea multipolară şi multilateralismul – cooperarea între toţi marii jucători de pe scena globală – va deveni din ce în ce mai greu de susţinut în ciuda unor probleme care îi afectează pe toţi (cum ar fi încălzirea globală) indiferent de blocul geopolitic de care aparţin sau la care aderă.

  • Cum a reuşit Europa să scape de dependenţa energetică de Rusia

    A fost viteza fără precedent a unei tranziţii ener­getice care, într-un an, aproape că a eliminat dependenţa de combustibilii fosili ruseşti în încercarea de a supri­ma principala sursă de finanţare a maşi­năriei de război a preşedintelui Vladimir Putin, scrie Bloomberg.

    Schimbarea a fost departe de ge­nul de tranziţie climatică pe care şi-a imaginat-o Europa pentru viitorul său pe termen lung, guvernele plă­tind tot ce este necesar pentru a-şi asi­gura surse de gaze naturale liche­fiate aduse cu nave cisternă, arzând mai mult cărbune şi schimbând ceva planuri de mediu în acest proces. A fost dureros, Europa fiind lovită cu o factură la energie de aproximativ 1.000 de miliarde de euro anul trecut. Impactul a fost amortizat de sub­venţii guvernamentale de sute de miliarde de euro.

    Cu toate acestea, chiar şi cele mai optimiste perspective ale analiştilor şi liderilor eropeni de la începutul războiului nu au reuşit să prezică cât de repede se poate mişca Europa. În urmă cu un an, UE cheltuia apro­ximativ un miliard de euro pe zi pentru gazele, petrolul şi cărbunele importate din Rusia.

    Astăzi, plăteşte doar o mică fracţie din această sumă. Lucrurile ar fi putut fi mai grave dacă nu ar fi fost tranziţia Europei spre energie curată, care a început cu ani buni în urmă. Acesta este unul dintre motivele pentru care, chiar dacă blocul a dat prioritate oricărei surse de energie care nu era rusească, emisiile în 2022 au scăzut uşor, în loc să crească.

    Şi a existat, de asemenea, o con­tri­buţie semnificativă a vremii calde – datorită schimbărilor climatice -, care a redus cererea de încălzire. Apoi, industriile poluante pur şi simplu s-au închis pentru că nu îşi puteau permite să plătească pentru energia necesară funcţionării.

    Instalaţiile solare din întreaga Europă au crescut cu un nivel record de 40 de gigawaţi anul trecut, sau cu 35% faţă de 2021. Acest salt a fost de­terminat în principal de consu­matori care au văzut panourile solare ieftine ca o modalitate de a-şi reduce facturile la energie. Mulţi dintre cei care şi-au instalat panouri solare pe acoperişuri au adăugat şi o baterie la sistem.

    Stocarea energiei în baterii a crescut cu un ritm record de 79% anul trecut, avans condus în mare parte de sectorul rezidenţial. De ase­menea, a crescut şi sectorul eolian, dar acesta nu s-a ridicat la nivelul proiecţiilor. Europa încă consumă energie rusească.

    Până la sfârşitul anului 2022, cantitatea de gaz rusesc trimis direct în Europa prin conducte a scăzut cu 75% faţă de anul anterior – iar la aproape două luni din 2023 nu există niciun semn de creştere a importurilor.

    O parte din gazul rusesc a fost înlocuit cu fluxuri crescute prin conducte din Algeria şi Norvegia. Dar o bună parte din gazele noi au venit pe nave sub formă de GNL. Asigurarea acestei forme de energie a însemnat achiziţii mai mari din SUA şi Qatar. În felul acesta, importurile de GNL ale UE aproape că s-au dublat şi, în mod ironic, şi Rusia a fost o sursă importantă de gaze lichefiate.

    O parte din cererea de gaze s-a redus deoarece a fost ars mai mult cărbune în termocentrale. Utilizarea cărbunelui în UE a crescut cu 7% anul trecut în condiţiile în care importurile ruseşti au scăzut pe parcursul anului şi s-au oprit aproape complet în octombrie din cauza sancţiunilor.

    Dar cel mai mare ajutor a venit sub forma reducerii cererii de energie atât din partea industriei, cât şi din partea gospodăriilor. În acelaşi timp, vânzările de pompe de căldură au crescut rapid în majoritatea ţărilor europene. Estimările iniţiale sugerează că vânzările la nivelul întregului continent au crescut cu 38% faţă de 2021.