BusinessMagazin

Tag: putin

  • Vladimir Putin a părăsit summitul G20, pe fondul tensiunilor cu liderii occidentali – surse

    “Programul vizitei preşedintelui Putin a fost modificat. A fost scurtat“, a declarat o sursă din cadrul delegaţiei ruse, citată de AFP.

    Conform surselor citate, preşedintele Rusiei participă la dezbaterile summitului, dar nu va fi prezent la dineul oficial şi va pleca mai devreme decât era prevăzut.

    “Acest dineu este mai degrabă o ocazie de divertisment”, adaugă sursa citată.

    Summitul G20 se desfăşoară sâmbătă şi duminică în oraşul australian Brisbane.

    Informaţia nu a fost confirmată de surse oficiale şi nu este clar dacă Putin a părăsit deja summitul sau când o va face.

    Vladimir Putin a fost supus presiunilor cu ocazia summitului G20, liderii occidentali reproşându-i implicarea în conflictul separatist din Ucraina, inclusiv în doborârea Cursei Malaysia Airlines MH17 în Ucraina, incident soldat cu 298 de morţi, inclusiv 38 de australieni.

  • Casa Albă exclude o nouă întâlnire Obama-Putin la Summitul G20

    “Nu mă aştept” la o nouă întâlnire, a declarat Ben Rhodes, consilierul lui Obama, într-o conferinţă de presă la Naypyidaw, capitala Myanmarului, unde are loc Summitul ASEAN, la care preşedintele american participă.

    Întrebat despre natura discuţiilor pe care le-au purtat cei doi lideri marţi, la Beijing, la Summitul APEC, Rhodes a evocat discuţii “scurte, directe”, în care Obama a insistat asupra “importanţei respectării acordurilor de la Minsk”.

    “În afară de (situaţia din) Ucraina, au abordat negocierile privind (dosarul nuclear al) Iranului, în care noi am cooperat cu ruşii, şi situaţia din Siria”, a spus el.

    Într-o convorbire telefonică, miercuri, şefii diplomaţiilor rusă Serghei Lavrov şi americană John Kerry au îndemnat la ajungerea cât mai rapid la un acord în dosarul nuclear iranian.

    Precedenta întâlnire dintre Putin şi Obama, aflaţi de mai multe luni într-un conflict din cauza crizei ucrainene, a avut loc la începutul lui iunie, în Franţa, la festivităţile prin care s-au marcat 70 de ani de la Debarcarea aliată în Normandia.

     

  • Un aliat al lui Putin, suspectat de spălare de bani în SUA – WSJ

    Strângând laţul în jurul aliaţilor miliardari ai lui Putin în contextul tensiunilor politice, procurorii din cadrul Departamentului Justiţiei statului New York încearcă să afle dacă Ghenadi Timşenko a transferat prin sistemul financiar american fonduri care ar avea legătură cu presupuse tranzacţii corupte din Rusia, relatează publicaţia, citând surse anonime apropiate dosarului.

    Timşenko a fost printre primii cei mai importanţi oameni de afaceri ruşi din Statele Unite care au fost vizaţi de sancţiuni după intervenţia rusă în Crimeea.

    Peste 4.000 de persoane, majoritatea civili, au murit în conflictul din estul Ucrainei începând din aprilie, potrivit ONU.

  • Kremlinul anunţă că nicio întâlnire bilaterală Putin-Obama nu este programată la APEC şi G20

    “Nicio întâlnire bilaterală nu este prevăzută pentru moment”, a anunţat Peskov, citat de agenţia RIA Novosti, precizând că nu exclude contacte informale între cei doi lideri.

    “La summiturile internaţionale, liderii (care participă) comunică într-un fel sau altul”, a adăugat el.

    La jumătatea lui octombrie Putin l-a acuzat pe Obama că are o atitudine “ostilă” faţă de Rusia, după ce preşedintele american a citat între principalele ameninţări la nivel mondial – într-un discurs susţinut la Adunarea Generală a ONU – ceea ce a numit “agresiunea Rusiei în Europa”, referindu-se la situaţia din Ucraina.

    Rusia este afectată de sancţiuni economice fără precedent, impuse de către Uniunea Europeană (UE) şi Washington, care o acuză că este implicată în criza din Ucraina, o ţară în care un conflict armat opune forţele armate naţionale separatiştilor proruşi. Moscova dezminte aceste acuzaţii.

    Summitul anual al Forumului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) se va desfăşura în perioada 10-11 noiembrie la Beijing, iar Summitul G20 este prevăzut în perioada 15-16 noiembrie la Brisbane, în Australia.

  • Bar de noapte cu tematică Vladimir Putin, deschis în capitala kîrgîză

    “Care este numele feminin preferat de Putin”, a strigat către public animatorul petrecerii de deschidere al “Barului Putin”, inaugurat săptămâna aceasta, scrie ziarul britanic în acest reportaj. “Alina!”, i-a răspuns publicul la unison, referindu-se la numele fostei gimnaste olimpice Alina Kabaeva, despre care presa scrie că ar fi iubita preşedintelui. “Nu Liudmila?”, a continuat animatorul, referindu-se la numele fostei soţii a lui Putin. “Deloc!”, i-a răspuns publicul.

    La fel ca acest moment de antren, barul tematic este plin de accesorii care-l au în centru pe Putin şi oferă băuturi cu numele Kabaevei sau al lui Boris Berezovski, un fost apropiat al acestuia care i-a devenit rival politic, ori cocktailuri “Crimeea este a noastră”.

    Personalul localului poartă uniforme pe spatele cărora este scris, în rusă, hashtagul “#oamenipoliticoşi”, o trimitere la actorii operaţiunii militare ascunse care a condus la anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea în martie. Însă chelnerii sunt mult mai comunicativi decât militarii care au apărut în mod misterios în Crimeea, în februarie, înaintea referendumului pentru alipirea la Rusia, comentează ziarul.

    “Vreau să creez un loc călduros în care oamenii să poată să se bucure de o atmosferă plină de viaţă şi să nu se ia prea în serios”, a declarat pentru The Guardian Ernest Japarov, care s-a prezentat ca fiind proprietarul barului, dar nu şi un “putinist”.

    Însă, potrivit presei locale, ambasadorul rus în Kîrgîzstan Andrei Krutko ia localul foarte în serios. El a declarat miercuri pentru ziarul Vecernîi Bişkek că numirea unui “loc de băut” după “preşedintele nostru” este “neetică” şi a promis că va face tot posibilul “fie ca locul să fie închis, fie să-l determine să-şi schimbe numele”.

    Luna trecută, autorităţile de la Bişkek au eliminat toate panourile şi bannerele prin care se făcea reclamă Barului Putin.

    “Poţi să-l placi sau nu, dar Putin este un om cu greutate”, a spus Japarov, declarându-se mulţumit de un tablou în stil Andy Warhol, în care preşedintele rus este înfăţişat purtând o pălărie tradiţională kîrgîză – kalpak.

    În cealaltă parte a oraşului, “Barul Obama”, concurenţa “uşor mai rafintă” – potrivit ziarului britanic – a localului dedicat lui Putin s-ar putea confrunta cu o posibilă schimbare de imagine, în contextul în care mandatul acestuia la Casa Albă se apropie de final, mai comentează The Guardian.

  • Vladimir Putin şi Petro Poroşenko s-au întâlnit la Milano

    Cei doi lideri au fost primiţi de şeful Guvernului italian, Matteo Renzi, la prefectura din Milano, cu ocazia summitului ASEM, care s-a deschis joi.

    Cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, premierul britanic David Cameron şi liderii Uniunii Europene Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso participă de asemenea la reuniune, la care se discută soluţionarea paşnică a conflictului din Ucraina.

    Preşedintele rus, care a apărut zâmbitor şi destins la sosirea sa la prefectura din Milano, a avut cu o seară în urmă o întrevedere cu cancelarul german. Discuţiile au vizat diferitele puncte ale acordurilor de la Minsk care trebuie încă implementate, în special acordul de încetare a focului, încălcat în continuare, a precizat o sursă guvernamentală germană.

    Preşedintele ucrainean a avut de asemenea o întrevedere bilaterală cu cancelarul german.

    Intervievat joi seara la ieşirea de la dineul organizat în onoarea participanţilor la cel de-al 10-lea summit ASEM, Poroşenko a declarat că nu aşteaptă decât un singur lucru de la întâlnirea sa cu Putin: “Pacea şi stabilitatea” în Ucraina.

    Cei doi lideri s-au întâlnit ultima dată în august, la Minsk, unde au convenit să caute soluţii pentru încheierea conflictului din estul Ucrainei, unde separatiştii proruşi se confruntă cu forţele ucrainene.

     

  • Iaţeniuk: Atât timp cât Putin este preşedintele Rusiei, Crimeea nu va reveni sub controlul Ucrainei. Iaţeniuk: Armata ucraineană nu a primit ordinul de a folosi armele împotriva populaţiei paşnice

    “Nu trebuie să subestimezi adversarulniciodată. Deci cred că atât timp cât Putin este la putere, Kievul are foarte puţine şanse de a obţine controlul în Crimeea şi chiar în estul ţării”, a declarat Iaţeniuk, la New York.

    Premierul s-a declarat convins că “va veni vremea când Rusia va prezenta scuze Ucrainei”.

    În opinia lui Iaţeniuk, preşedintele rus are scopul de a restaura Uniunea Sovietică şi “nu va renunţa uşor la aceast plan”.

    De asemenea, el a adăugat că Ucraina nu va putea deveni în curând membru al NATO, apreciind că unele ţăări din cadrul alianţei nu aprobă această idee.

    Premierul ucrainean îndeamnă Occidentul să menţină sancţiunile împotriva Rusiei

    Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, le-a cerut statelor occidentale să nu anuleze sancţiunile împotriva Rusiei, în contextul în care Ucraina încă nu a recăpătat integritatea teritoriului său, relatează AFP.

    “Îi îndemnăm pe partenerii noştri să nu ridice sancţiunile, deoarece Ucraina încă nu a recăpătat controlul asupra integrităţii teritoriului său”, a declarat Iaţeniuk, la Adunarea Generală a ONU, denunţând din nou “invazia” rusă în estul Ucrainei.

    Cu câteva ore mai devreme, preşedintele american Barack Obama a promis, într-un discurs la ONU, că occidentalii vor anula sancţiunile, dacă Rusia va alege “calea diplomaţiei şi a păcii”.

    “Nu avem încredere în cuvinte, credem doar în fapte şi acţiuni”, a afirmat Iaţeniuk, îndemnând Rusia să “repecte prevederile acordului încheiat la Minsk, pe 20 septembrie, cu privire la o încetare a focului” în estul Ucrainei.

    “În fiecare zi, pierdem militari ucraineni” în lupte cu separatişti proruşi, a denunţat premierul ucrainean.

    El a criticat poziţia Rusiei, apreciind că această ţară “este mai mult un membru al insecurităţii, decât un membru al Consiliului de Securitate” al ONU, deoarece nu respectă principiile Naţiunilor Unite.

    Iaţeniuk: Armata ucraineană nu a primit ordinul de a folosi armele împotriva populaţiei paşnice

    Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a declarat miercuri seara că militarii ucraineni nu au primit niciodată ordinul de a folosi arme împotriva populaţiei paşnice din estul ţării, relatează RIA Novosti, în pagina electronică.

    “Reamintesc că preşedintele Ucrainei (Petro Poroşenko) a făcut săptămâna trecută o declaraţie foarte clară şi a explicat că militarii ucraineni nu au primit ordinul şi nu au folosit niciun fel de arme împotriva populaţiei civile”, a declarat Iaţeniuk, la New York.

    “Dacă cineva are dovezi care ar demonstra că militarii au folosit arme asupra civililor, forţele de ordine din Ucraina vor deschide o anchetă pentru a investiga aceste cazuri”, a adăugat Iaţeniuk, răspunzând la întrebarea unui reprezentant al organizaţiei Human Rights Watch.

    Organizaţia Human Rights Watch a publicat, la începutul lui septembrie, un raport care informa că militari ucraineni ar fi folosit în mod iresponsabil artileria şi rachete în oraşul Lugansk, notează RIA Novosti.

  • Proprietăţi ale unui apropiat al lui Vladimir Putin, puse sub sechestru în Italia

    Potrivit publicaţiei italiene, trei vile ale omului de afaceri din Sardinia şi un hotel de patru stele din Roma au fost puse sub sechestru.

    “Sunt deja câteva luni de când sunt vizat de sancţiuni, astfel că nu mă surprinde nimic”, a declarat Rotenberg, citat de Interfax.

    “Dar este surprinzător că sunt vizate proprietăţi care nu sunt subiectul sancţiunilor. Acest lucru demonstrează încă o dată o situaţie nelegitimă şi absurdă”, a reacţionat Rotenberg.

     

  • Fost ministru britanic al Apărării: Putin ar putea fi la fel de periculos ca Stalin

    Potrivit publicaţiei britanice, fostul parlamentar laburist a îndemnat la o nouă revizuire a capabilităţilor în domeniul Apărării înainte de alegeri, avertizând că Rusia reprezintă o ameninţare la adresa păcii mai mare decât gruparea Statul Islamic (SI) în Irak şi Siria. Ainsworth a făcut aceste evaluări într-un articol pentru Chamberlain Files, un site pentru afaceri publice din Birmingham.

    “Niciun lider al vreunei mari puteri nu s-a purtat atât de agresiv, în mod deschis, de la Stalin, în perioada postbelică, iar din păcate Putin va fi mulţumit de această comparaţie”, scrie acesta. “El (Putin) a spus că dispariţia Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai mari tragedii ale secolului al XX-lea şi îşi revendică rolul de a acţiona în numele minorităţilor ruse din alte state”, adaugă fostul ministru britanic al Apărării.

    În contextul în care există minorităţi ruse în toate fostele republici sovietice şi dincolo de acestea, Putin revendică, în mod teoretic, dreptul de a se amesteca în afacerile tuturor statelor independente din Europa de Est.

    “Politicile lui Stalin au împins lumea în Războiul Rece. Putin are potenţialul să fie la fel de periculos”, a subliniat Ainsworth.

    În opinia sa, gruparea Statul Islamic (SI) este un “afront adus umanităţii”, dar conţine “actori nestatali”, în timp ce Rusia lui Putin pune lumea în faţa unei probleme de altă amploare.

    Ainsworth apreciază că sancţiunile impuse de către Uniunea Europeană (UE) Moscovei sunt puţin susceptibile să meargă suficient de departe şi îndeamnă la adoptarea unor măsuri de descurajare mai eficiente în vederea opririi scopurilor expansioniste ale lui Putin. Este necesar ca Europa să-şi reducă dependenţa de energia rusească şi ca Londra să-şi revizuiască acordul interpartit asupra Apărării din 2010, subliniază el.

    Premierul David Cameron a anunţat recent că nu este necesară o revizuire a strategiei apărării din 2010, aminteşte fostul ministru al Apărării, criticând atât impunerea unor reduceri bugetare forţelor armate, cât şi dotările militare, în opinia sa adaptate mai degrabă luptei împotriva insurgenţei în Afganistan, care “nu sunt susceptibile să le ofere asigurări vecinilor noştri europeni în faţa unei Rusii care-şi reechipează forţele”. El avertizează că aceste capabilităţi nu pot fi “modificate simplu sau rapid” şi îndeamnă toate partidele să se gândească la o revizuire “acum”, înainte de alegeri.

  • ANALIZĂ: Până unde este pregătit să meargă Putin în Ucraina?

    “Scopul lui Putin este nu doar regiunile (separatiste din est) Doneţk şi Lugansk, el vrea să ia întreaga Ucraină”, a denunţat sâmbătă premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk. Primul pas ar fi crearea unui “culoar” care să asigure o legătură între frontiera rusă şi Crimeea, penisnula ucraineană anexată de către Rusia în martie.

    “Nu poate să accepte ideea ca Ucraina să facă parte din familia europeană, el vrea să restaureze Uniunea Sovietică”, a adăugat Iaţeniuk.

    Occidentalii acuză Rusia că a trimis peste 1.000 de militari să lupte alături de separatiştii proruşi, ceea ce Moscova dezminte.

    De la intrarea în vigoare a armistiţiului între Kiev şi rebeli, o mare parte din teritoriul de la frontiera cu Rusia nu se află sub controlul autorităţilor ucrainene, începând de la Lugansk şi până la coasta de la Marea Azov.

    O serie de analişti apreciază că Rusia încearcă să creeze în acest fel un stat-marionetă care să-i permită să menţină presiunea asupra Kievului, ca în Georgia – unde două regiuni separatiste au primit ajutorul militar al Moscovei, în 2008.

    Moscova nu are interesul să aibă o “zonă-tampon”, a replicat Sergei Lavrov, ministrul rus de Externe, nici în Ucraina şi nici în Republica Moldova, referindu-se la Transnistria, o regiune separatsită moldoneană care şi-a declarat independenţa în 1990, susţinută în ascuns de Rusia.

    Alţii cred că Putin, care agită de şase luni conceptul “Novorusia” – “Noua Rusie”, un termen din perioada ţaristă care desemna noi teritorii ale Imperiului rus -, vrea să meargă mult mai departe.

    O ofensivă rusă chiar din octombrie

    În Polonia, cercetători de la Institutul pentru Relaţii Internaţionale (PISM) au avertizat că o nouă ofensivă va avea loc în această iarnă în Ucraina. Scenariul cel mai realist prevede o intervenţie rusească la sfârşitul lui octombrie, cu scopul de a finaliza ceea ce armistiţiul a creat deja, şi anume o cale de trecere terestră, lungă de 300 de kilometri şi lată de 50 de kilometri, care să garanteze aprovizionarea cu produse alimentare şi energie a Crimmei din Rusia.

    Al doilea scenariu, “probabil în proporţie de 30%”, evocă proclamarea în ianuarie a unei “Novorusii” în jumătatea de sud a Ucrainei, cucerită de către 50.000 până la 70.000 de militari ruşi, care va permite crearea unei legături între Transnistria şi Rusia, prin Crimeea. Economia ucraineană va fi, în acest scenariu, foarte dur afectată, pierzând şapte porturi maritime, inclusiv Odesa, şi două centrale nucleare. Produsul său Intern Brut (BIB) va scădea cu 27%, iar un milion de persoane vor fi strămutate.

    În fine, scenariul cel mai negru preconizează o împărţire a ţării, Rusia urmând să controleze estul industrializat, ceea ce ar reduce Ucraina la teritoriul din dreapta Niprului, în urma intervenţiei a peste 100.000 de militari ruşi şi unor pierderi importante în rândul acestora.

    Cercetători de la Institutul britanic RUSI au evocat asemenea scenarii încă din aprilie, subliniind că industria rusă de armament depinde în proporţie de 30% de produse ucrainene care nu pot fi înlocuite, şi anume în domeniul rachetelor şi aviaţiei, ceea ce ar putea determina Moscova să ocupe sudul şi estul Ucrainei, pentru a-şi securiza aprovizionarea.

    “Mai ales calculele Kremlinului sunt cele care vor determina până unde va merge Rusia”, nuanţează Ulrich Speck, de la Institutul Carnegie Europe. “Câte victime sunt acceptabile? Până la ce punct se pot degrada relaţiile sale cu Vestul? Un teritoriu cucerit în acest fel va putea, oare, să fie adminsitrat de către Rusia sau va deveni teatrul unui război partizan fără sfârşit?” se întreabă el.

    Rusia lui Vladimir Putin are mai ales “avantajul strategic imens că dispune de un ciclu mult mai lung decât democraţiile occidentale, ritmate de termene electorale”, subliniază Giles Keir, un cercetător la Institutul londonez Chatham House. “Ea a arătat, în trecut, că ştie să aştepte momentul oportun şi apoi să intervină când toată lumea a uitat, creând o surpriză”, adaugă el.