După ani de creştere robustă, şomajul din Germania a scăzut la un minim record de 5,4%, iar ţara are 1,2 milioane de posturi vacante, aproape echivalentul populaţiei oraşului Munchen. Sectoarele manufacturier, al construcţiilor şi serviciilor medicale întâmpină cele mai multe probleme, iar una din patru companii ar putea fi forţată să-şi restrângă producţia din cauza deficitului de forţă de muncă.
Tag: putere
-
România este prinsă în războiul comercial declanşat de Donald Trump
Cancelarul german i-a încredinţat o misiune cheie ministrului pentru politici economice şi energie, Peter Altmaier, aceea de a întări puterea sectorului energetic din Germania pentru a-l transforma într-o contraparte destul de puternică în contextul actual al comerţului la nivel mondial şi în cadrul guvernului nou format, potrivit Bloomberg.
În timp ce Merkel îmbrăţişează al patrulea mandat, vocile critice din propriul partid deplâng încă pierderea conducerii Ministerului de Finanţe în favoarea social-democraţilor într-un deal necesar pentru încheierea coaliţiei. Cu toate acestea, cancelarul încearcă să întoarcă ierarhia puterii în cadrul guvernului în favoarea ei.
Criza datoriei care a marcat vârful dominanţei Ministerului de Finanţe asupra politicilor monetare a început să pălească. Wolfgang Schaeuble, ale cărui decenii de experienţă au contribuit la supremaţia ministerului, a plecat din acea poziţie pentru a fi preşedintele Bundestag (n.r: Parlamentul german).
-
Unitatea 2 de la Cernavodă a revenit la puterea nominală
Compania a oprit duminică, în mod controlat, şi Unitatea 1.
Reducerea de putere a Unităţii 2 CNE Cernavodă a fost cauzată de necesitatea înlocuirii unui rulment la motorul unei pompe de condensare, din partea clasică a centralei. Reducerea de putere până la 55% a fost necesară în vederea opririi echipamentului pentru reparaţii, a precizat Nuclearelectrica.
Tot duminică, Nuclearelectrica SA a anunţat că Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă a fost oprită controlat, întreruperea funcţionării fiind estimată să dureze 48 de ore din momentul opririi centralei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Capitalistul care a construit un imperiu de miliarde de dolari pornind de la vânzarea de flori artificiale – VIDEO
La 15 ani a fost nevoit să renunţe la şcoală pentru a-şi ajuta familia. S-a angajat mai intai intr-o companie care comercializa materiale plastice. Deşi se spune că lucra 16 ore pe zi, în timpul rămas vindea şi ceasuri la magazinul unchiului său. Şi-a câştigat în scurt timp reputaţia pentru abilităţile lui de om de vânzări şi i-au fost oferite mai multe responsabilităţi legate de operaţiunile şi de comercializarea produselor din cadrul fabricii de materiale plastice.
A pornit pe drumul de antreprenor în 1947, la 19 ani, când şi-a fondat propria companie de producţie de flori artificiale, cu bani pe care i-a împrumutat de la o rudă apropiată. A angajat oameni de vânzare talentaţi iar în câţiva ani compania lui a devenit principalul furnizor de flori din plastic de pe pieţele asiatice. Revoluţia Culturală din Hong-Kong a fost factorul care l-a ajutat să dezvolte afacerea: în 1967, când mase de oameni părăseau ţara, el cumpăra teren, profitând de preţul scăzut al acestuia. Investiţiile în terenuri l-au determinat ca în 1971 să îşi înceapă o afacere în domeniul imobiliarelor. Compania, a fost listată la bursă la doar un an după ce a fost fondată. Opt ani mai târziu a urmat cumpărarea celei mai importante companii din portofoliu, Hutchison Whampoa Limited de la HSBC.
Afacerile sale s-au extins în retail, infrastructură, energie, telecomunicaţii, finanţe şi investiţii. Hutchison Whampoa a devenit primul operator portuar global, cea mai importantă ramură a acestuia fiind administrarea containerelor din porturi. O subsidiară a conglomeratului este retailerul din industria frumusetii Watson Group, cu peste 7.800 de magazine. În 2005 a cumpărat reţeaua de parfumerii Marionnaud, iar mai târziu Ka-shing a continuat să investească în telefonie şi IT. În pofida averii deţinute, magnatul şi-a creat reputaţia că duce o viaţă simplă: un exemplu este ceasul pe care îl poartă – un Seiko, deşi proprietatea unde locuieşte este este una dintre cele mai scumpe din Hong-Kong, Deep Water Bay. Este văzut şi ca unul dintre cei mai generoşi filantropi ai Asiei.
-
Cum îşi bate joc Liviu Dragnea de a treia putere economică a lumii
Poate că dl. Liviu Dragnea nu a auzit de companii precum PADECO, Takenaka sau OTIS; poate că nu a auzit nici de Mitsubishi. Nu asta mă surprinde, ci faptul că nimeni din marele Comitet Executiv nu a auzit de aceste nume. Problemele liderilor PSD sunt, desigur, altele: personaje dubioase care îi întărâtă unii contra celorlalţi sau comunicarea lipsită de eficienţă.
Companiile de mai sus sunt doar câteva dintre cele care şi-au trimis reprezentanţii – şi nu orice reprezentanţi, ci CEO sau vicepreşedinţi – alături de premierul Shinzo Abe, sperând că întâlnirea acestuia va da prilejul unor prime discuţii ce s-ar fi putut materializa, ulterior, în investiţii. PADECO, spre exemplu, este o companie care derulează deja proiecte în România – linia de metrou care va lega centrul de Aeroportul Otopeni, reformarea transportului public din Bucureşti sau reabilitarea liniei de cale ferată dintre Bucureşti şi Constanţa.
Poate că dl. Dragnea nu ştie nici că valoarea schimburilor comerciale dintre România şi Japonia se ridică la peste 600 de milioane de dolari; sau poate că suma e prea mică pentru a trezi interesul domniei sale. Până la urmă, când ai în gestiune o ţară întreagă, nu te mai uiţi la firimituri.
Am stat şi m-am întrebat ce era atât de important încât nu mai suporta o amânare de o zi sau două; ce făcuse atât de rău Tudose încât trebuie dat afară în seara zilei de luni? Nu puteau oricum să numească peste noapte un premier nou care să treacă legile justiţiei. Ce a dus la un gest atât de prostesc, egoist şi care îi va costa pe români mulţi bani? Am stat şi am tot stat, până când mi-am dat seama că plecasem de la o ipoteză greşită.
Am plecat, spun, de la ipoteza că dl. Dragnea şi restul liderilor din PSD şi-au asumat de la început gafa diplomatică pe care au făcut-o. Nimic mai fals: nimeni din marele Comitet Executiv nu a priceput că omul care conduce a treia putere a lumii e pe cale să aterizeze pe Otopeni. Nimeni nu s-a prins că momentul e unul important. Domniile lor nu au vrut să facă rău mie, vouă sau României; pur şi simplu le-a “scăpat”.
Şi pentru că cei mai mulţi dintre ei n-au deschis mai mult de o carte în viaţa lor (excluzând manualul de folosire a cuptorului cu microunde), nu aveau de unde să ştie unele lucruri esenţiale din cultura asiatică, cum ar fi acela că un demnitar poate fi primit doar de un alt demnitar cu cel puţin acelaşi rang ca al lui. Nu aveau de unde să ştie nici faptul că e un gest civilizat să întâmpini un astfel de demnitar atunci când el intră în ţară; noroc cu ambasadorul Japoniei, că altfel îl păcăleau şi taximetriştii pe Shinzo Abe.
Nu vreau să reiau şirul evenimentelor, pentru că mi-e mie ruşine de ruşinea premierului japonez. Sper că doar că cei din ţara Soarelui-Răsare nu citesc Euronews sau BBC, pentru că îi strigăm omului imaginea şi la el acasă.
Este însă impardonabil ca ceata de inculţi condusă de dl. Liviu Dragnea să aducă atingere relaţiilor comerciale pe care noi le avem cu a treia putere economică a lumii. Prostia nu ar trebui să fie un factor determinant în atragerea sau pierderea unor investiţii importante. Sigur, prostia nu ar trebui să ajungă nici la conducerea unei ţări, dar cu asta ne-am obişnuit deja.
Întâmplarea cu Shinzo Abe nu este primul motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte diplomaţia externă a României. Premierul Tudose, aflat în funcţie de 7 luni, a avut un număr semnificativ de întâlniri cu premieri din alte state decât cele ale Europei de Sud-Est: zero. Singurele “cadouri” primite de ultimii şefi de guvern au fost reproşuri, nemulţumiri şi chiar ameninţări. Voalate, desigur, dar ameninţări.
Aş fi încheiat cu speranţa că…; dar sincer nu prea mai am nicio speranţă. Poate doar aceea că partenerii noştri externi vor aştepta, liniştiţi, instaurarea la Palatul Victoria a unor oameni cu care să aibă ce discuta. Şi care au deschis mai mult de o carte în viaţa lor.
-
Creşterea economică în 2018 la nivel global ar putea fi cea mai rapidă de după 2011. Anul acesta este previzionat a fi un an foarte bun pentru sectorul energetic
Principalele motoare de creştere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, ţările emergente din Asia şi Zona Euro – vor contribui cu aproape 70% la creşterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000.
Economia Zonei Euro va creşte cu peste 2% în 2018. PwC se aşteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depăşească pe cele din nucleu în ceea ce priveşte ritmul de creştere pentru al cincilea an consecutiv. Dintre economiile mari ale Zonei Euro, Olanda este de aşteptat să înregistreze cea mai accelerată creştere, cu aproape 2,5%. La polul opus, nesiguranţa legată de Brexit va afecta ritmul de creştere al Regatului Unit care va ajunge la 1,4% în 2018.
”Ne aşteptăm ca în 2018 economia mondială să aibă cea mai mare rată de creştere din 2011 încoace, cu cele trei motoare principale – SUA, Zona Euro şi Asia – raportând creşteri în tandem. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje şi riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în ţările cu economii puternice şi tendinţele protecţioniste în câteva sectoare de nişă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC.
”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creştere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală şi consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleaşi reguli ale jocului astfel încât să-şi poată planifica mai bine investiţiile. În acelaşi timp, este nevoie de o majorare a investiţiilor publice şi de creşterea eficienţei acestora”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România.
China, cea mai mare economie a lumii în termeni PPP, ar putea creşte cu 6-7% în 2018, mai lent, comparativ cu anii precedenţi, dar în linie cu aşteptările. Printre cele 17 economii care vor creşte mai puternic decât China sunt India, Ghana, Etiopia şi Filipine, indicând o creştere mai mare venită dinspre economiile din Africa şi Asia. Conform analiştilor PwC, în 2018, opt din zece ţări cu cele mai mari creşteri vor fi din Africa.
Cu cel mai rapid nivel de creştere de câţiva ani încoace, 2018 este previzionat de PwC a fi cel mai bun an, de asemenea şi pentru sectorul energetic. Din totalul energiei consumate la nivel global anul acesta, India şi China vor consuma aproximativ 30% din total.
EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ÎN 2018
În ciuda acestor creşteri, PwC se aşteaptă ca preţul petrolului să rămână stabil în termeni reali, OPEC şi aliaţii săi menţinând reducerea de 1,8 milioane de barili pe zi a producţiei până la finalul anului viitor.
Banca Centrală Europeană ar putea reduce achiziţiile lunare de active în 2018, dar o schimbare dramatică a politicii monetare a Japoniei este puţin probabilă.În ţările G7, rata şomajului este previzionată a ajunge la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, în jur de 5% sau 19 milioane de lucrători.
Salariile vor înregistra o creştere modestă în câteva economii mai dezvoltate unde există spaţiu limitat de creştere, dar şi aşa nivelul lor va fi sub cel din anii dinaintea crizei.
Populaţia globului va creşte cu aproximativ 80 de milioane în 2018, dar ca nivel procentual, acesta este cel mai scăzut nivel din 1950 şi până astăzi. Pentru fiecare 10 oameni noi adăugaţi la populaţia lumii, PwC previzionează 9 vor fi localizaţi fie în Africa, fie în Asia.
-
Elena Udrea, mesaj pentru Florian Coldea şi cei care au rămas „la butoanele puterii oculte”: Lichelelor, abuzurile se plătesc/ Ce spune despre Sebastian Ghiţă şi Radu Mazăre
„Coldea si cativa ai lui, ramasi inca pe la butoanele puterii oculte din Romania, se dau acum de ceasul mortii cum a plecat Mazare din tara si a cerut azil pe undeva. Doua lucruri vreau sa spun, acestor nemernici:
1) Daca ce se intampla in Romania si in special in justitie este corect si conform cu legislatia internationala privind drepturile omului si etc., atunci Mazare va veni fedeles inapoi, la cererea autoritatilor noastre. Deci nu au de ce sa isi faca griji, nu-i asa?
2) Ce se mai intampla cu Ghita??? Aud? Ce a mai facut Sistemul sa il aduca in tara? Nu le mai aud gura nici slugilor dn presa gen Tapalaga, Dogioiu si altii de teapa lor!!! Nu va intereseaza sa il aduceti pe “fugarul” Ghita inapoi? Evident ca nu! Pentru ca va e frica de ce poate spune si proba Ghita. Ca poate sa scoata nu doar biletele de vacanta la Paris, Dubai, Seychelles etc., pe care vi le-a platit, casete cu Coldea si Kovesi pe la vilele lui si prin vie, ci chiar dovezi ale afacerilor pe care le-ati impartit si multe altele facute la cererea voastra!
-
Ce impozit va reţine statul din 2018 unui investitor care vrea să tranzacţioneze la bursa românească
„Începând din 2018, plata contribuţiei la asigurări sociale de sănătate (CASS) este de 10%, în limita unui plafon de 22.800 lei/an, deci se va plăti o sumă de 2.280 lei pentru contribuţiile de sănătate. În plafonul de 22.800 lei/an nu intră numai dividendele, dar şi orice alte venituri cu excepţia salariilor, pensiilor, indemnizaţiilor etc“, spune Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România.