BusinessMagazin

Tag: proprietar

  • Povestea şefului care a jucat viitorul companiei la blackjack

    În 1962 Smith a început cursurile la Universitatea Yale, însă pasiunea sa pentru activităţile sociale din campus a dus la slabe performanţe academice. Frederick Smith a devenit membru şi ulterior preşedinte al frăţiei Delta Kappa Epsilon, pentru ca în 1966 să obţină diploma de absolvent. După facultate, Frederick Smith s-a înrolat în armată şi a fost trimis pe frontul din Vietnam. După mai bine de trei ani, s-a întors în Statele Unite cu mai multe medalii şi onoruri militare.

    În 1970, Smith a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul unei companii ce asigura service pentru avioane, Ark Aviation Sales. Un an mai târziu, a decis să folosească averea personală de 4 milioane de dolari pentru a pune bazele unei companii de curierat, Federal Express. A reuşit să strângă alte 90 de milioane de la diverşi investitori, folosindu-se de ideea că avea să fie prima companie din istorie care poate livra un pachet, peste noapte, oriunde în lume. Nicio altă companie nu mai încercase aşa ceva, iar investitorii s-au grăbit să gireze planul de afaceri.

    La doar trei ani de la începerea activităţii, Federal Express era pe punctul de a intra în faliment, cauza principală fiind creşterea rapidă a preţului la combustibil. Într-o bună zi, Smith a realizat că banii rămaşi în cont, 5.000 de dolari, nu ajungeau nici măcar pentru a alimenta avioanele. Printr-un gest aproape nebunesc, el s-a decis să ia banii şi să plece la Las Vegas; antreprenorul s-a aşezat la o masă de blackjack şi şi-a încercat norocul.

    După două zile, le-a povestit colegilor ce a făcut, anunţându-i că a făcut rost de bani pentru încă o săptămână. Stupefiaţi, aceştia l-au întrebat la ce s-a gândit atunci când a luat ultimele fonduri ale companiei. ”Ce mai conta? Oricum banii n-ar mai fi ajuns pentru încă o săptămână„, le-a răspuns Smith. În zilele care au urmat, Frederick Smith a reuşit să strângă încă 11 milioane de dolari, bani ce s-au dovedit suficienţi pentru a pune compania pe picioare. În 1976, Federal Express a înregistrat primul an fără pierderi, terminând cu 3,6 milioane de dolari profit. Astăzi, compania FedEx are venituri de peste 50 de miliarde de dolari.

    Frederick W. Smith este căsătorit pentru a doua oară şi are zece copii (doi din prima căsnicie). Salariul său în funcţia de CEO al FedEx a fost, în 2013, de 15 milioane de dolari. Averea sa este estimată la 3,5 miliarde de dolari.

  • Povestea şefului care a jucat viitorul companiei la blackjack

    În 1962 Smith a început cursurile la Universitatea Yale, însă pasiunea sa pentru activităţile sociale din campus a dus la slabe performanţe academice. Frederick Smith a devenit membru şi ulterior preşedinte al frăţiei Delta Kappa Epsilon, pentru ca în 1966 să obţină diploma de absolvent. După facultate, Frederick Smith s-a înrolat în armată şi a fost trimis pe frontul din Vietnam. După mai bine de trei ani, s-a întors în Statele Unite cu mai multe medalii şi onoruri militare.

    În 1970, Smith a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul unei companii ce asigura service pentru avioane, Ark Aviation Sales. Un an mai târziu, a decis să folosească averea personală de 4 milioane de dolari pentru a pune bazele unei companii de curierat, Federal Express. A reuşit să strângă alte 90 de milioane de la diverşi investitori, folosindu-se de ideea că avea să fie prima companie din istorie care poate livra un pachet, peste noapte, oriunde în lume. Nicio altă companie nu mai încercase aşa ceva, iar investitorii s-au grăbit să gireze planul de afaceri.

    La doar trei ani de la începerea activităţii, Federal Express era pe punctul de a intra în faliment, cauza principală fiind creşterea rapidă a preţului la combustibil. Într-o bună zi, Smith a realizat că banii rămaşi în cont, 5.000 de dolari, nu ajungeau nici măcar pentru a alimenta avioanele. Printr-un gest aproape nebunesc, el s-a decis să ia banii şi să plece la Las Vegas; antreprenorul s-a aşezat la o masă de blackjack şi şi-a încercat norocul.

    După două zile, le-a povestit colegilor ce a făcut, anunţându-i că a făcut rost de bani pentru încă o săptămână. Stupefiaţi, aceştia l-au întrebat la ce s-a gândit atunci când a luat ultimele fonduri ale companiei. ”Ce mai conta? Oricum banii n-ar mai fi ajuns pentru încă o săptămână„, le-a răspuns Smith. În zilele care au urmat, Frederick Smith a reuşit să strângă încă 11 milioane de dolari, bani ce s-au dovedit suficienţi pentru a pune compania pe picioare. În 1976, Federal Express a înregistrat primul an fără pierderi, terminând cu 3,6 milioane de dolari profit. Astăzi, compania FedEx are venituri de peste 50 de miliarde de dolari.

    Frederick W. Smith este căsătorit pentru a doua oară şi are zece copii (doi din prima căsnicie). Salariul său în funcţia de CEO al FedEx a fost, în 2013, de 15 milioane de dolari. Averea sa este estimată la 3,5 miliarde de dolari.

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • Medicul român care a transformat criza într-un succes. Cum a reuşit să ajungă la afaceri de peste 40 de milione de euro în perioada în care toată lumea pierdea bani

    Dragoş Anastasiu a triplat cifra de afaceri a grupului Eurolines în timpul crizei economice şi a reuşit să dezvolte în cinci ani cea mai mare reţea de agenţii de turism de pe piaţă.
     
    Compania Touring Europabus (brandul Eurolines), controlată de antreprenor, a transportat anul trecut 135.000 de români cu autocarele pe rute externe, trafic în creştere cu 4,5% faţă de anul anterior.
     
    Compania care deţine reţelele de agenţii de turism Eurolines şi TUI Travel Center, dar se ocupă şi de transportul rutier de persoane, a finalizat primul semestru din acest an cu afaceri de 43,5 milioane de euro, în creştere cu 12% faţă de perioada similară a anului anterior.
     
    Pe linii de business, cea mai mare creştere a avut-o activitatea de turism, unde am înregistrat o creştere cu 20% a cifrei de vânzări în primele şase luni ale anului, conform oficialilor companiei. Compania Touring Europabus a finalizat 2015 cu o cifră de afaceri de 77 milioane de euro; pe tot grupul, care include în total 20 de firme din România, Germania şi Republica Moldova, cifra de afaceri s-a ridicat la 110 milioane de euro.

    Citiţi aici de ce Dragoş Anastasiu a considerat criza cea mai mare oportunitate de business

  • Românul care deţine cele mai multe mall-uri din ţară. Colectează zeci de milioane de euro din chirii

    Iulian Dascălu a fost unul dintre primii investitori în malluri din România; în 2000, când a deschis Iulius Mall la Iaşi, în România mai funcţiona doar proiectul Bucureşti Mall al companiei turceşti Anchor Grup.

    La un deceniu şi jumătate distanţă, Iulius Group controlează patru centre comerciale sub brandul Iulius, la Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi ansamblul multifuncţional Palas Iaşi. Pe segmentul office, compania a dezvoltat la nivel naţional peste 58.000 de metri pătraţi de birouri clasa A, iar alţi 15.000 de metri pătraţi se află în construcţie.

    Iulian Dascălu este licenţiat în finanţe-contabilitate în cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, respectiv economie şi administrarea afacerilor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

    Toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 creşteri ale cifrei de afaceri, ajungând la o valoare cumulată de 291 mil. lei (66,1 mil. euro) numai din segmentul de retail.

    Acestui total i se adaugă 27,8 mil. lei (6,3 mil. euro) din exploatarea sectorului office construit în cadrul an­samblului Palas din Iaşi. Faţă de anul 2014, când rezultatul pe retail a fost de 268,1 mil. lei (60,9 mil. euro), creşterea este de 8,5%. Liderul grupului în ceea ce priveşte rezultatele pentru anul trecut este centrul comercial Iulius Mall Timişoara, care a adus în 2015 venituri de 89,7 mil. lei (20,4 mil. euro), în creştere cu 6,5% faţă de anul anterior. Mallul din vestul ţării va fi integrat într-un proiect mai amplu la care compania lucrează în prezent şi în care investeşte peste 220 mil. euro. Acesta va fi al doilea ansamblu de tip mixed-use din portofoliul companiei, după Palas Iaşi.

  • Doar în România e posibil să dărâmi un castel pentru a construi un supermarket

    Protestul, anunţat pe facebook, va avea loc marţi, începând cu ora 13.00. Cei care vor să salveze castelul, considerat emblema oraşului, solicită autorităţilor locale să nu elibereze autorizaţia de demolare. Primarul Gheorghe Richea susţine protestul şi că va face demersuri la Ministerul Culturii pentru ca acest castel să rămână în picioare.

    Clădirea în discuţie se află în centrul localităţii Breaza, vis a vis de sediul Primăriei şi se află în proprietatea SC Uzin Internaţional, care a cumpărat castelul şi terenul aferent la începutul anilor 2000 de la descendenţii familiei Brâncoveanu.

    “SC Uzin Grup deţine o suprafaţă mare de tern în centrul localităţii, iar pe acest teren se află şi conacul respectiv, acum într-o avansată stare de degradare. Este emblema oraşului şi ar fi păcat să se piardă. Cetăţenii solicită să-l introducem în patrimoniul naţional. Cred că şi noi ar trebui să facem nişte demersuri.  Poate chiar încercăm să-l cumpărăm, dar pentru aceasta trebuie mai întâi evaluat. Am avut discuţii pe tema aceasta. Din câte ştiu eu, o importantă societate privată, care deţine un lanţ de supermarket-uri în România, ar fi făcut o solicitare către SC Uzin în vederea achiziţionării unei suprafeţe de 5000 de metri pătraţi pentru construirea unui magazin. Terenul solicitat se află undeva în faţa castelului Brâncoveanu. ” a declarat Gheporghe Richea.

    Cititi mai multe pe www.observatorulph.ro

  • Doar în România e posibil să dărâmi un castel pentru a construi un supermarket

    Protestul, anunţat pe facebook, va avea loc marţi, începând cu ora 13.00. Cei care vor să salveze castelul, considerat emblema oraşului, solicită autorităţilor locale să nu elibereze autorizaţia de demolare. Primarul Gheorghe Richea susţine protestul şi că va face demersuri la Ministerul Culturii pentru ca acest castel să rămână în picioare.

    Clădirea în discuţie se află în centrul localităţii Breaza, vis a vis de sediul Primăriei şi se află în proprietatea SC Uzin Internaţional, care a cumpărat castelul şi terenul aferent la începutul anilor 2000 de la descendenţii familiei Brâncoveanu.

    “SC Uzin Grup deţine o suprafaţă mare de tern în centrul localităţii, iar pe acest teren se află şi conacul respectiv, acum într-o avansată stare de degradare. Este emblema oraşului şi ar fi păcat să se piardă. Cetăţenii solicită să-l introducem în patrimoniul naţional. Cred că şi noi ar trebui să facem nişte demersuri.  Poate chiar încercăm să-l cumpărăm, dar pentru aceasta trebuie mai întâi evaluat. Am avut discuţii pe tema aceasta. Din câte ştiu eu, o importantă societate privată, care deţine un lanţ de supermarket-uri în România, ar fi făcut o solicitare către SC Uzin în vederea achiziţionării unei suprafeţe de 5000 de metri pătraţi pentru construirea unui magazin. Terenul solicitat se află undeva în faţa castelului Brâncoveanu. ” a declarat Gheporghe Richea.

    Cititi mai multe pe www.observatorulph.ro

  • Povestea proprietarului celei mai mari companii de curierat rapid din ţară

    Un apartament de două camere, nişte Dacii şi 200 milioane lei vechi este investiţia pe care Adrian Mihai îşi aduce aminte că a făcut-o pentru începerea unei afaceri aflată în prezent în fruntea pieţei de curierat rapid din ţară.
     
    Adrian şi Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu sunt prieteni din copilărie, fiind vecini în satul natal din Vrancea, un judeţ pus pe harta antreprenoriatului şi de companii din industria textilă sau a vinului. Trăind în aceeaşi comunitate, cei trei antreprenori au crescut cu aceleaşi valori, ceea ce i-a ajutat şi în business. 
     
    Au plecat atunci la drum cu autoturismele Dacia personale, iar în prezent au ajuns la un parc auto de peste 2.600 de autovehicule cu care compania face livrări în toată ţara. FAN Courier ajunsese anul trecut la peste 4.500 de angajaţi şi colaboratori, fiind cel mai mare angajator din sector. 
     
    De asemenea, în 2015 afacerile FAN Courier s-au ridicat la 88,4 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2014, iar previziunile pentru acest an se referă la afaceri de 102 milioane de euro.

    Citiţi mai multe despre povestea lui Adrian Mihai aici

     

  • Omul de afaceri care a dus apa minerală pe rafturile americanilor cu un preţ peste Evian

    Acum se ocupă de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, dar şi de afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.
     
    Sosit în România în urmă cu 20 de ani, a pus bazele Valvis Holding în 1994, înfiinţând Dorna Apemin, societate pe acţiuni cu capital româno-elveţian, în cadrul căreia, între 1996 şi 1999, a construit sub marca Dorna trei fabrici pentru tot atâtea mărci de apă minerală: Dorna, Poiana Negri, Izvorul Alb. În 1998 a pus bazele Dorna Lactate şi a construit fabrica de la Dorna Cândreni, iar în 1999, fabrica de brânză topită din Vatra Dornei. 
     
    În 2000, a înfiinţat sucursala de la Atena a holdingului, Dorna Hellas, iar în 2001, Carpathian Plastics Corporations. S-a extins apoi cu proiecte de investiţii în agricultură, printre care înfiinţarea societăţii Dorna Agri, axată pe producţia de cereale bio. A intrat şi în piaţa vinului, investind la Vitipomicola Sâmbureşti şi lansând în 2009 trei game de vinuri. 
     
    În 2011 a lansat apa Aqua Carpatica, iar marca este astăzi prezentă în toate reţelele internaţionale din comerţul modern românesc, iar pieţele principale de export sunt SUA, Marea Britanie şi China.
     

     

  • Povestea româncei care şi-a deschis la 18 ani propria afacere, iar acum are magazine la Londra, New York şi Milano

    A început iniţial o afacere cu import de ţesături, pe care l-a dezvoltat sub brandul Musette timp de aproape un deceniu.

    În 2000 însă familia Bâtlan decide să deschidă o fabrică de pielărie şi să treacă la o nouă etapă. Acum Musette deţine două fabrici pe piaţa locală la Huşi şi la Bucureşti, unde se produc genţi, accesorii, şi pantofi. Pentru fiecare colecţie sunt produse câteva zeci de mii de pantofi şi genţi.

    În fiecare an există două colecţii de bază şi două colecţii pronto-moda (cu un număr redus de produse), precum şi colecţii pentru evenimente speciale. Produsele realizate în România sunt vândute pe piaţa locală, dar Cristina Bâtlan a dus businessul românesc şi peste hotare, la New York, Bulgaria, Ungaria, Austria, Israel şi chiar Mongolia.

    Deţine afacerea, cu rulaje anuale de circa 16 milioane de euro, alături de soţul său, Roberto, şi fratele său, Alin Bâtlan.