BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Ponta: Creşterea gradului de educaţie a condus la scăderea violenţei domestice, care însă încă există

    “Marţi, cu siguranţă se va vorbi despre percheziţii şi arestări, că marţea sunt percheziţii şi arestări, dar am vrut să fiu prezent aici că poate un pic, câteva secunde, se va vorbi şi despre un fenomen care trebuie combătut întotdeauna”, a spus Ponta.

    El a mai afirmat că tema violenţei domestice a dispărut “cumva” de pe agenda publică şi agenda instituţională a României şi a întrebat retoric dacă într-adevăr această problemă a fost rezolvată.

    “Chiar nu mai există deloc violenţă în familie, într-adevăr nu mai există drepturi încălcate? M-aş mira să fie aşa. M-aş bucura foarte tare, dar m-aş mira”, a spus Ponta.

    Premierul a arătat că în atenţia opinei publice şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniu trebuie din nou adusă în atenţie violenţa domestică, deoarece fenomenul încă există, chiar dacă, în opinia sa, creşterea gradului de educaţie şi civilizaţie, precum şi neacceptarea de către societate au condus la reducerea fenomenului.

    “Este un fenomen care s-a restrâns, slavă Domnului, mult în ultimii ani, în primul rând prin educaţie, prin creşterea gradului de civilizaţie, prin lipsa de acceptare a societăţii a unor fenomene de acest gen”, a spus prim-ministrul.

    El a amintit că România a fost printre primele state care a aderat la Convenţia internaţională în domeniu şi a aplicat toate reglementările internaţionale referitoare la violenţa asupra femeilor, violenţa în familie şi egalitatea de şanse.

    “Sper să auzim cât mai puţin despre violenţă domestică, nu pentru că n-o tratăm sau pentru că nu ni se pare o ştire, ci pentru că într-adevăr nu prea mai există, iar atunci când există, doresc să fie o reacţie foarte clară, sancţiuni imediate şi toleranţă zero”, a mai spus Ponta.

  • Ponta: Dragnea a demisionat, dar membrii PSD nu au fost de acord, nu este corupţie

    El a susţinut declaraţia pe scările sediului PSD, explicând jurnaliştilor că nu merge în sala de presă deoarece nu au ce transmite în direct.

    “Am avut o discuţie cu colegii mei din Biroul Permanent Naţional şi absolut toţi nu au fost de acord cu demisia lui Dragnea şi, atunci, memrgem miercuri şi ne întâlnim în forum mai mare, în Comitetul Executiv Naţional. Situaţia este extrem de importantă, suntem sancţionaţi tot PSD-ul că l-am suspendat pentru Băsescu şi pentru referendumul din 2012, cei de la PNL s-au fofilat în stilul lor obişnuit şi nu mai ştiu nimic. Dragnea şi-a prezentat demisia şi toţi am spus că am fost PSD cu PNL care l-am suspendat pe Băsescu, nu l-a suspendat Dragnea singur pe Băsescu”, a spus Ponta.

    Întrebat cum este aplicată Rezoluţia PSD de sancţionare politică a membrilor de partid condamnaţi în instanţă, Ponta a răspuns: “Cred că ştiţi să citiţi limba română şi ştiţi că acea decizie se referă la fapte de corupţie”.

    Membrii PSD veniţi luni la sediul partidului au fost anunţaţi că nu va mai avea loc şedinţa Biroului Permanent Naţional, aşa cum era programat şi unde Liviu Dragnea urma să îşi depună mandatul de preşedinte executiv, şi că o decizie în privinţa lui Dragnea va fi luată miercuri, în Comitetul Executiv.

    Potrivit unor reprezentanţi ai PSD, la sediul partidului au avut loc, timp de două ore, doar discuţii informale între liderii partidului, membrii social-democraţi fiind informaţi ulterior că nu va mai avea loc şedinţa Biroului Permanent Naţional (BPN), iar o decizie în cazul lui Liviu Dragnea va fi luată în Comitetul Executiv, programat pentru miercuri, începînd cu ora 16.00.

    Înaintea discuţiei de luni, Dragnea a reiterat că nu renunţă la ideea de a-şi depune mandatul de preşedinte executiv al PSD, fiind o problemă de demnitate, chiar dacă mai mulţi colegi de partid au insistat să rămână în funcţie.

    Liviu Dragnea a anunţat, vineri, că a demisionat din postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni, în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de preşedinte executiv al partidului, ca urmare a deciziei instanţei de a-l condamna în dosarul “Referendumul”.

     

  • Ponta întrebat dacă Lucia Varga este parlamentarul care a promovat interesele Schweighofer: Exact!

    Lucia Varga a fost secretar de stat în Ministerul Mediului în 2005-2008 şi ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură în Guvernul Ponta din decembrie 2012 până la ieşirea PNL de la guvernare.

    Întrebat, duminică seara, la România TV, dacă Lucia Varga este persoana la care s-a referit ca fiind parlamentarul care, pe baza unei calităţi publice anterioare, ar fi promovat în Parlament interesele Schweighofer, Ponta a răspuns: “Exact !”.

    El a precizat că nu întâlnirile unui parlamentar cu reprezentanţii unei firme sunt anormale, ci faptul că acel politician promovează pe urmă cu obstinaţie anumite prevederi legale care favorizează firma respectivă.

    Ponta a apreciat totodată că preşedintele Klaus Iohannis nu văzuse exact care au fost declaraţiile sale pe această temă, înainte să se pronunţe, şi că nu are sentimentul că buna sa colaborare de până în prezent cu şeful statului se apropie de final, apreciind că va colabora în contnuare foarte bine cu acesta chiar dacă “presa băsistă” este nemulţumită că preşedintele şi prim-ministrul nu se ceartă.

    Sâmbătă, Ponta a declarat că îşi menţine acuzaţiile la adresa “unei doamne deputat, fost ministru, de la PNL” care s-a întâlnit cu firma austriacă Schweighofer pentru Codul Silvic şi promovează în Parlament interesele unei firme private, precizând din nou că are date în acest sens.

    El a susţinut totodată că nu există un conflict între el şi preşedintele Klaus Iohannis pe această temă.

    Ponta a afirmat şi vineri că acuzaţiile sale legate de un sprijin politic pentru firma austriacă Holzindustrie Schweighofer pentru Codul Silvic au vizat doar “o doamnă deputat PNL, fost ministru” şi alţi deputaţi PNL şi nu s-au referit la persoane din jurul preşedintelui Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, joi dimineaţă, directorului SRI să verifice de ce informaţii beneficia premierul Ponta, despre o posibilă întâlnire a unor oameni din anturajul său, cu procesatori de lemn, arătând că declaraţiile sunt foarte grave şi, dacă se dovedesc a nu fi adevărate, trebuie să răspundă.

    Şeful statului a reacţionat, la Aeroportul Otopeni, la afirmaţia premierului Ponta de miercuri, seara, dintr-o emisiune TV, când a spus că ”lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis” şi că ”are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie”.

    ”Mi se pare o declaraţie foarte curioasă. Recunosc că am luat act cu surprindere de această declaraţie. Afirmă la televizor tânărul prim-ministru că ar avea el informaţii de la servicii cum că oameni din anturajul meu s-ar fi întâlnit cu diferiţi reprezentanţi ai unor procesatori de lemn, şi lasă să să se înţeleagă că ar exista un fel de trafic de influenţă la nivelul preşedintelui”, a spus şeful statului, înainte de plecarea spre Milano.

    El a adăugat că acest lucru este ”surprinzător şi fals”.

    ”Am verificat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, şi nu a existat niciun fel de discuţii, nici cu lobby-işti şi nici măcar cu foşti colegi din PNL, pe această temă”, a mai spus preşedintele.

    El a continuat: ”Luând act de declaraţiile premierului de aseară, am rugat organele abilitate să verifice de ce fel de informaţii dispunea premierul, dacă ele se confimă sau nu. Dacă se confimă, să se ia măsurile de urgenţă care se impun, şi dacă nu, premierul va răspunde pentru aceste afirmaţii. Astfel de afirmaţii de insinuare a unui trafic de influenţă la nivelul preşedintelui nu pot fi clasificate ca simple afirmaţii, prin care vrea să pară interesant la televizor. Sunt mult mai grave şi vor fi tratate ca atare. Sper ca această scăpare să nu însemne o revenire la logica din campanie, promovată atunci de candidatul Ponta”.

    Klaus Iohannis a anunţat că nu am vorbit cu premierul, dar că dimineaţă a avut o discuţie cu directorul SRI, şi l-a rugat foarte oficial să analizeze cu maximă eficienţă şi seriozitate aceste afirmaţii ale premierului.

    Preşedintele a mai menţionat că, atunci când a retrimis Codul Silvic în Parlament, a existat un document pe care s-au bazat. ”Este documentul care ne-a fost transmis, fără să fie cerut, de către Consiliul Concurenţei, prin care ne-a atras atenţia că există riscul de infringement pentru România, există riscul să nu fie conformă legea cu legislaţia europeană”, a explicat şeful statului.

    El a adăugat că ”i s-a părut un lucru foarte serios”.

    ”Vreau să supliniez, în acest context, că nu numai preşedintele ci şi primul-ministru are datoria să vegheze ca legislaţia românească să fie în concordanţă cu legislaţia europeană. Eu nu mă joc cu legile României. Nu a existat niciun indiciu că cineva ar fi intervenit pentru această chestiune, la mine, oricum, nu, şi nici la nivelul Administraţiei Prezidenţiale”, a ţinut să mai transmită şeful statului.

    Lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis, a afirmat, miercuri seară, la B1, liderul PSD, premierul Victor Ponta.

    ”Impresia mea e că preşedintele a trimis legea către parlament din partea unor binevoitori, în ghilimele, în special nişte liberali cu anumite interese strict private. Din PNL îi vedeţi zilele astea pe cei care se luptă cu toate puterile pe care le au în parlament pentru Holzindustrie. Evident că au nişte interese care sunt strict private”, a declarat Victor Ponta în cadrul emisiunii ”Ultimul cuvânt”, difuzată la B1 TV.

    El a precizat că are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie.

    Ponta nu a divulgat numele acelor liberali nici când a fost întrebat dacă este vorba de deputatul PNL Lucia Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului în 2005-2008 şi ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură în Guvernul Ponta din decembrie 2012 până la ieşirea PNL de la guvernare.

    Întrebat dacă este vorba în acest caz de trafic de influenţă, Ponta a răspuns în primă fază “100%”, după care a precizat că nu el este cel care poate face încadrări juridice, insistând însă pe ideea că liderii liberali au avut întâlniri private cu reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer.

    Referitor la scrisoarea primită din partea acestei companii, în care, conform presei, este solicitată scoaterea pragului de 30% din Codul Silvic şi este invocată posibilitatea acţionării în instanţă a statului român, premierul a spus că ameninţări din partea firmelor a mai primit în mandatul de prim-ministru, dar nu l-au impresionat.

    “Este anormal. Este un mijloc de presiune, dar nu e nici prima, nici ultima firmă care-l foloseşte”, a spus Ponta.

    El a susţinut totodată că reprezentanţii companiei austriece i-au cerut o întrevedere, dar nu a acceptat.

    La remarca moderatorilor că Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei, din care rezultă că această instituţie a propus eliminarea pragului de 30% la comercializarea masei lemnoase, Ponta a răspuns: “Nu aţi văzut că oameni din conducerea Consiliului acum lucrează la Schweighofer ?”.

    El a adăugat însă imediat că a lucrat foarte bine cu membrii Consiliului Concurenţei, care este o instituţie certificată de Uniunea Europeană, şi că nu vrea să lanseze acuzaţii fără probe concrete, precizând însă că în cazul liderilor liberali care au avut întâlniri cu firma austriacă se bazează pe lucruri concrete.

    Miercuri seara, Preşedinţia a postat pe site opinia primită, în luna martie, din partea Consiliului Concurenţei referitor la proiectul Codului Silvic, în care instituţia apreciază că limitarea achiziţiei/procesării de masă lemnoasă la 30% este o barieră pe piaţa comercializării şi propune eliminarea acestui plafon.

    Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei după ce, vineri, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că asupra preşedintelui Klaus Iohannis “planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.

    Tot vineri, purtătorul de cuvânt al PSD a afirmat că vrea să creadă că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul lobby-ului unei firme din industria lemnului.

    Marţi, Consiliul Concurenţei a anunţat că a cerut opinia Comisiei Europene privind introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie care poate fi achiziţionat de o companie.

    Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.

  • Gorghiu: Ponta continuă spectacolul ipocrit de jelire naţională a lui Dragnea

    ”Observ că Victor Ponta continuă spectacolul ipocrit de jelire naţională a domnului Liviu Dragnea”, afirmă Alina Gorghiu pe Facebook.

    Ea îi transmite lui Victor Ponta: ”În 2012, eu şi PNL credeam sincer că Preşedintele de atunci era toxic pentru România. Din păcate, stăteam alături de un om la fel de perfid ca Traian Băsescu, care în câteva luni intra descălţat la Cotroceni pentru a semna acorduri de coabitare”.

    Copreşedintele PNL mai afirmă că, spre deosebire de Ponta, ea nu încearcă ”niciun sentiment de bucurie în privinţa situaţiei domnului Liviu Dragnea, singurul care putea să îi pună sub semnul întrebării mandatul de preşedinte al PSD, după ce şi-a eliminat toţi rivalii”.

    ”Victor Ponta nu se mulţumeşte doar cu faptul că a scăpat de un adversar intern, vrea să maximizeze profitul şi să asocieze şi PNL cu presupusele fapte ale colegului său de partid, care sunt individuale, nu colective”, apreciază Gorghiu în postarea de pe pagina de socializare.

    Premierul Victor Ponta i-a mulţumit, sâmbătă, la Târgu Jiu, “lui Liviu (n.r. – Dragnea, ministrul demisionar al Dezvoltării Regionale, aflat lângă el), care s-a implicat foarte mult în proiectul modernizării stadionului” din municipiu, adăugând că “în România, nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”.

    Victor Ponta a declarat că decizia instanţei de condamnare a lui Liviu Dragnea pentru campania la referendumul din 2012 necesită clarificarea modului de organizare a campaniei electorale în viitor şi dacă politicienii trebuie să stea în case cu telefonul închis.

    “Toţi suntem la fel de nevinovaţi. Mi se pare un lucru pe care orice om de bun-simţ, care nu e speriat de moarte că i se face şi lui un dosar, cred că îl gândeşte ca şi mine. OK, am înţeles condamnarea lui Dragnea ca o condamnare a tuturor, a celor care l-am suspendat pe Băsescu, am făcut campanie pentru referendum, am votat. Dacă Dragnea se ducea şi îi lua preşedinţia de la Băsescu, să şi-o ducă el acasă, era normal, dar când vorbim de ceva ce am făcut toţi şi am făcut bine (…) Toţi mergem pe stradă şi îl luăm pe unul singur, toţi bem apă şi îl luăm pe unul singur”, a spus Ponta într-o conferinţă de presă la Târgu Jiu, susţinută alături de Liviu Dragnea.

    El a adăugat că regretă că, la referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu, Curtea Constituţională “a omorât cel mai democratic moment al României”, când au votat 7,4 milioane persoane, şi a făcut referire la “nemernicia liderilor PNL” care susţineau demiterea lui Dragnea deşi la rândul lor au participat, în 2012, la campania pentru referendum.

    “O să facem la anul campanie stând toţi închişi în case, ne închidem şi telefoanele ca nu cumva să ne sune cineva, dar cum votează oamenii ? După ce, dacă noi stăm toţi închişi în case ?”, a mai afirmat Ponta.

  • Ponta îşi menţine acuzaţiile la adresa “unei doamne deputat, fost ministru PNL” pe tema Schweighofer

    El a susţinut totodată că nu există un conflict între el şi preşedintele Klaus Iohannis pe această temă.

    “Şi preşedintele, şi eu, şi Parlamentul putem să colaborăm ca să oprim un fenomen care există de mulţi ani, cel al despăduririlor şi pieţei ilegale. Am avut nişte acuzaţii, pe care mi le menţin, la adresa unei doamne deputat, fost ministru, de la PNL care s-a întâlnit cu Schweighofer şi promovează în Parlament interesele unei firme private. Susţin în continuare acest lucru şi am şi date în acest sens, pe care le are toată lumea deja, sunt publice”, a spus Ponta.

    Ponta a afirmat şi vineri că acuzaţiile sale legate de un sprijin politic pentru firma austriacă Holzindustrie Schweighofer pentru Codul Silvic au vizat doar “o doamnă deputat PNL, fost ministru” şi alţi deputaţi PNL şi nu s-au referit la persoane din jurul preşedintelui Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, joi dimineaţă, directorului SRI să verifice de ce informaţii beneficia premierul Ponta, despre o posibilă întâlnire a unor oameni din anturajul său, cu procesatori de lemn, arătând că declaraţiile sunt foarte grave şi, dacă se dovedesc a nu fi adevărate, trebuie să răspundă.

    Şeful statului a reacţionat, la Aeroportul Otopeni, la afirmaţia premierului Ponta de miercuri, seara, dintr-o emisiune TV, când a spus că ”lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis” şi că ”are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie”.

    ”Mi se pare o declaraţie foarte curioasă. Recunosc că am luat act cu surprindere de această declaraţie. Afirmă la televizor tânărul prim-ministru că ar avea el informaţii de la servicii cum că oameni din anturajul meu s-ar fi întâlnit cu diferiţi reprezentanţi ai unor procesatori de lemn, şi lasă să să se înţeleagă că ar exista un fel de trafic de influenţă la nivelul preşedintelui”, a spus şeful statului, înainte de plecarea spre Milano.

    El a adăugat că acest lucru este ”surprinzător şi fals”.

    ”Am verificat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, şi nu au existat niciun fel de discuţii, nici cu lobby-işti şi nici măcar cu foşti colegi din PNL, pe această temă”, a mai spus preşedintele.

    El a continuat: ”Luând act de declaraţiile premierului de aseară, am rugat organele abilitate să verifice de ce fel de informaţii dispunea premierul, dacă ele se confimă sau nu. Dacă se confimă, să se ia măsurile de urgenţă care se impun, şi dacă nu, premierul va răspunde pentru aceste afirmaţii. Astfel de afirmaţii de insinuare a unui trafic de influenţă la nivelul preşedintelui nu pot fi clasificate ca simple afirmaţii, prin care vrea să pară interesant la televizor. Sunt mult mai grave şi vor fi tratate ca atare. Sper ca această scăpare să nu însemne o revenire la logica din campanie, promovată atunci de candidatul Ponta”.

    Klaus Iohannis a anunţat că nu am vorbit cu premierul, dar că dimineaţă a avut o discuţie cu directorul SRI, şi l-a rugat foarte oficial să analizeze cu maximă eficienţă şi seriozitate aceste afirmaţii ale premierului.

    Preşedintele a mai menţionat că, atunci când a retrimis Codul Silvic în Parlament, a existat un document pe care s-au bazat. ”Este documentul care ne-a fost transmis, fără să fie cerut, de către Consiliul Concurenţei, prin care ne-a atras atenţia că există riscul de infringement pentru România, există riscul să nu fie conformă legea cu legislaţia europeană”, a explicat şeful statului.

    El a adăugat că ”i s-a părut un lucru foarte serios”.

    ”Vreau să supliniez, în acest context, că nu numai preşedintele ci şi primul-ministru are datoria să vegheze ca legislaţia românească să fie în concordanţă cu legislaţia europeană. Eu nu mă joc cu legile României. Nu a existat niciun indiciu că cineva ar fi intervenit pentru această chestiune, la mine, oricum, nu, şi nici la nivelul Administraţiei Prezidenţiale”, a ţinut să mai transmită şeful statului.

    Lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis, a afirmat, miercuri seară, la B1, liderul PSD, premierul Victor Ponta.

    ”Impresia mea e că preşedintele a trimis legea către parlament din partea unor binevoitori, în ghilimele, în special nişte liberali cu anumite interese strict private. Din PNL îi vedeţi zilele astea pe cei care se luptă cu toate puterile pe care le au în parlament pentru Holzindustrie. Evident că au nişte interese care sunt strict private”, a declarat Victor Ponta în cadrul emisiunii ”Ultimul cuvânt”, difuzată la B1 TV.

    El a precizat că are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie.

    Ponta nu a divulgat numele acelor liberali nici când a fost întrebat dacă este vorba de deputatul PNL Lucia Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului în 2005-2008 şi ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură în Guvernul Ponta din decembrie 2012 până la ieşirea PNL de la guvernare.

    Întrebat dacă este vorba în acest caz de trafic de influenţă, Ponta a răspuns în primă fază “100%”, după care a precizat că nu el este cel care poate face încadrări juridice, insistând însă pe ideea că liderii liberali au avut întâlniri private cu reprezentanţii Holzindustrie Schweighofer.

    Referitor la scrisoarea primită din partea acestei companii, în care, conform presei, este solicitată scoaterea pragului de 30% din Codul Silvic şi este invocată posibilitatea acţionării în instanţă a statului român, premierul a spus că ameninţări din partea firmelor a mai primit în mandatul de prim-ministru, dar nu l-au impresionat.

    “Este anormal. Este un mijloc de presiune, dar nu e nici prima, nici ultima firmă care-l foloseşte”, a spus Ponta.

    El a susţinut totodată că reprezentanţii companiei austriece i-au cerut o întrevedere, dar nu a acceptat.

    La remarca moderatorilor că Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei, din care rezultă că această instituţie a propus eliminarea pragului de 30% la comercializarea masei lemnoase, Ponta a răspuns: “Nu aţi văzut că oameni din conducerea Consiliului acum lucrează la Schweighofer ?”.

    El a adăugat însă imediat că a lucrat foarte bine cu membrii Consiliului Concurenţei, care este o instituţie certificată de Uniunea Europeană, şi că nu vrea să lanseze acuzaţii fără probe concrete, precizând însă că în cazul liderilor liberali care au avut întâlniri cu firma austriacă se bazează pe lucruri concrete.

    Miercuri seara, Preşedinţia a postat pe site opinia primită, în luna martie, din partea Consiliului Concurenţei referitor la proiectul Codului Silvic, în care instituţia apreciază că limitarea achiziţiei/procesării de masă lemnoasă la 30% este o barieră pe piaţa comercializării şi propune eliminarea acestui plafon.

    Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei după ce, vineri, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că asupra preşedintelui Klaus Iohannis “planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.

    Tot vineri, purtătorul de cuvânt al PSD a afirmat că vrea să creadă că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul lobby-ului unei firme din industria lemnului.

    Marţi, Consiliul Concurenţei a anunţat că a cerut opinia Comisiei Europene privind introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie care poate fi achiziţionat de o companie.

    Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.

  • Ponta despre condamnarea lui Dragnea: Toţi mergem pe stradă şi bem apă, dar îl luăm pe unul singur

    “Toţi suntem la fel de nevinovaţi. Mi se pare un lucru pe care orice om de bun-simţ, care nu e speriat de moarte că i se face şi lui un dosar, cred că îl gândeşte ca şi mine. OK, am înţeles condamnarea lui Dragnea ca o condamnare a tuturor, a celor care l-am suspendat pe Băsescu, am făcut campanie pentru referendum, am votat. Dacă Dragnea se ducea şi îi lua preşedinţia de la Băsescu, să şi-o ducă el acasă, era normal, dar când vorbim de ceva ce am făcut toţi şi am făcut bine (…) Toţi mergem pe stradă şi îl luăm pe unul singur, toţi bem apă şi îl luăm pe unul singur”, a spus Ponta într-o conferinţă de presă la Târgu Jiu, susţinută alături de Liviu Dragnea.

    El a adăugat că regretă că, la referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu, Curtea Constituţională “a omorât cel mai democratic moment al României”, când au votat 7,4 milioane persoane, şi a făcut referire la “nemernicia liderilor PNL” care susţineau demiterea lui Dragnea deşi la rândul lor au participat, în 2012, la campania pentru referendum.

    “O să facem la anul campanie stând toţi închişi în case, ne închidem şi telefoanele ca nu cumva să ne sune cineva, dar cum votează oamenii? După ce, dacă noi stăm toţi închişi în case ?”, a mai afirmat Ponta.

    În conferinţă a intervenit şi Dragnea, care a arătat că nu înţelege cum o strategie politică de campanie este considerată infracţiune şi că problema la care trebuie prezentat, cu curaj, un răspuns este dacă în România mai poate fi organizată o campanie electorală pe baza actualei legislaţii.

    El a precizat din nou că rămâne în PSD, deoarece acest lucru “încă nu” este considerat infracţiune, Ponta replicând râzând: “Eh, nu mai zi, nu le mai da idei !”.

    Premierul Victor Ponta i-a mulţumit, sâmbătă, la Târgu Jiu, “lui Liviu (n.r. – Dragnea, ministrul demisionar al Dezvoltării Regionale, aflat lângă el), care s-a implicat foarte mult în proiectul modernizării stadionului” din municipiu, adăugând că “în România, nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”

    Premierul Victor Ponta şi ministrul demisionar al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, condamnat, vineri, de instanţa supremă la un an de închisoare cu suspendare în dosarul “Referendumul”, se află la Târgu Jiu, petru semnarea contractului privind modernizarea stadionului din municipiu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Ponta le-a urat contructorilor să se încadreze în termenul de execuţie a lucrărilor, prevăzut în contract, adăugând că, de regulă, în România termenele de realizare a unor construcţii sunt depăşite.

    În acelaşi context, Ponta a felicitat şi a mulţumit Companiei Naţionale de Investiţii şi “lui Liviu (n.r. – Dragnea, aflat alături de el), care s-a implicat foarte mult în acest proiect”, adăugând: “În România orice faptă bună nu rămâne nepedepsită”.

    Ponta, care a precizat că “inevitabil este subiectiv” în ceea ce priveşte Târgu Jiu şi că este convins că echipa Pandurii merită un asemenea stadion modern, a mai declarat că un contract similar va fi semnat, tot sâmbătă, şi la Craiova, pentru realizarea unui stadion, el precizând că a avut o “pretenţie” pe care şi-o asumă, şi anume ca ambele contracte să fie semnate în aceeaşi zi, ca să nu se supere nimeni.

    La rândul său, Liviu Dragnea, ministrul demisionar al Dezvoltării Regionale, a spus că este la Târgu Jiu în această zi pentru că a pus “foarte mult suflet în acest proiect, care s-a născut greu” şi că de aceea a acceptat invitaţia premierului şi a oamenilor de a fi prezent la semnarea contractelor pentru cele două stadioane.

    Premierul Victor Ponta şi ministrul demisionar Liviu Dragnea participă, sâmbătă, la semnarea contractului de proiectare – execuţie a lucrărilor de reabilitare şi extindere a capacităţii pentru Stadionul Municipal “Tudor Vladimirescu” şi la semnarea contractului de proiectare – execuţie a Complexului Sportiv Craiova – stadionul de fotbal “Ion Oblemenco”.

    Contractele sunt semnate între Compania Naţională de Investiţii şi constructorii care realizează lucrările.

    Liviu Dragnea a anunţat că a demisionat din postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni, în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de preşedinte executiv al partidului, ca urmare a deciziei instanţei de a-l condamna în dosarul “Referendumul”.

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

  • Ponta i-a mulţumit lui Dragnea pentru stadionul din Târgu Jiu: În România orice faptă bună nu rămâne nepedepsită

    Premierul Victor Ponta şi ministrul demisionar al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, condamnat, vineri, de instanţa supremă la un an de închisoare cu suspendare în dosarul “Referendumul”, se află la Târgu Jiu, pentru semnarea contractului privind modernizarea stadionului din municipiu.

    Ponta le-a urat constructorilor să se încadreze în termenul de execuţie a lucrărilor, prevăzut în contract, adăugând că, de regulă, în România termenele de realizare a unor construcţii sunt depăşite.

    În acelaşi context, Ponta a felicitat şi a mulţumit Companiei Naţionale de Investiţii şi “lui Liviu (n.r. – Dragnea, aflat alături de el), care s-a implicat foarte mult în acest proiect”, adăugând: “În România orice faptă bună nu rămâne nepedepsită”.

    Ponta, care a precizat că “inevitabil este subiectiv” în ceea ce priveşte Târgu Jiu şi că este convins că echipa Pandurii merită un asemenea stadion modern, a mai declarat că un contract similar va fi semnat, tot sâmbătă, şi la Craiova, pentru realizarea unui stadion, el precizând că a avut o “pretenţie” pe care şi-o asumă, şi anume ca ambele contracte să fie semnate în aceeaşi zi, ca să nu se supere nimeni.

    La rândul său, Liviu Dragnea, ministrul demisionar al Dezvoltării Regionale, a spus că este la Târgu Jiu în această zi pentru că a pus “foarte mult suflet în acest proiect, care s-a născut greu” şi că de aceea a acceptat invitaţia premierului şi a oamenilor de a fi prezent la semnarea contractelor pentru cele două stadioane.

    Premierul Victor Ponta şi ministrul demisionar Liviu Dragnea participă, sâmbătă, la semnarea contractului de proiectare – execuţie a lucrărilor de reabilitare şi extindere a capacităţii pentru Stadionul Municipal “Tudor Vladimirescu” şi la semnarea contractului de proiectare – execuţie a Complexului Sportiv Craiova – stadionul de fotbal “Ion Oblemenco”.

    Contractele sunt semnate între Compania Naţională de Investiţii şi constructorii care realizează lucrările.

    Liviu Dragnea a anunţat că a demisionat din postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni, în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de preşedinte executiv al partidului, ca urmare a deciziei instanţei de a-l condamna în dosarul “Referendumul”.

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

  • Ponta anunţă că, pe 2 iunie, prezintă Parlamentului direcţiile viitoare de dezvoltare

    “Pe 2 iunie la ora 16 voi prezenta Parlamentului direcţiile viitoare de dezvoltare”, scrie Ponta pe Twitter.

    El îşi însoţeşte anunţul cu ultimele date ale Băncii Naţionale a României, care relevă că investiţiile străine directe au însumat 885 milioane de euro în primul trimestru, în creştere cu 55% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în martie volumul s-a dublat comparativ cu primele două luni din an la un loc, ajungând la 476 milioane euro.

  • Liviu Dragnea A DEMISIONAT din funcţiile de ministru şi de preşedinte executiv PSD

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    “Recunosc că nu înţeleg care a fost sau care va fi motivarea deciziei de astăzi, dar este o decizie pe care o respect”, a spus Dragnea.

    El a afirmat totdată că nu ştie cum mai poate fi organizată o campanie electorală dacă prezenţa la vot este considerată de către o instanţă drept folos necuvenit şi a apreciat că decizia instanţei în cazul său reprezintă un precedent periculos pentru orice doreşte să facă o campanie indiferent la ce nivel, local, judeţean sau naţional, un precedent care poate afecta democraţia şi libertatea partidelor de a îndemna oamenii să vină la vot.

    “Poate apărea, în mentalul colectiv, impresia că a te prezenta la vot poate fi ceva rău, greşit sau chiar condamnabil”, a adăugat Dragnea.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012. 

    Liviu Dragnea este preşedinte executiv al PSD din 2013, după ce anterior a fost secretar general şi vicepreşedinte al partidului. La Congresul din aprilie 2013, când Victor Ponta a fost reales în funcţia de preşedinte al PSD, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte executiv al partidului.

    Înaintea alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, s-a vorbit despre un posibil tandem Liviu Dragnea – Sebastian Ghiţă, pentru funcţiile de preşedinte al PSD şi, respectiv, preşedinte executiv. Dragnea spunea, în 22 octombrie 2014, că, dacă va decide să candideze la şefia PSD va face echipă cu Sebastian Ghiţă, el spunând că îi asigură pe membrii PSD că, după ce Victor Ponta va deveni preşedinte, partidul nu va rămâne la “mâna niciunui combinator”.

    Liviu Dragnea a deţinut în actualul Guvern funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. El nu a mai avut funcţie de vicepremier în Guvernul Ponta 4, acest Cabinet având un singur astfel de post, ocupat de Gabriel Oprea.

    Dragnea a fost între 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2014, vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale.

    Dragnea a mai deţinut, la începutul anului 2009, portofoliul Administraţiei şi Internelor, în Guvernul PSD-PDL, dar numai pentru 12 zile, preluând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea. El demisionează la rândul său după numai 12 zile, în 3 februarie, invocând ca motiv oficial insuficienţa fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care şi le fixase.

    Liviu Dragnea a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman între iunie 2000 şi decembrie 2012.

    Dragnea a fost, de asemenea, între anii 1996-2000, prefect al judeţului Teleorman.

  • Liviu Dragnea A DEMISIONAT din funcţiile de ministru şi de preşedinte executiv PSD

    El a precizat că se consideră în continuare nevinovat, dar că a luat act de decizia instanţei, neştiind însă care va fi motivarea deciziei.

    “Recunosc că nu înţeleg care a fost sau care va fi motivarea deciziei de astăzi, dar este o decizie pe care o respect”, a spus Dragnea.

    El a afirmat totdată că nu ştie cum mai poate fi organizată o campanie electorală dacă prezenţa la vot este considerată de către o instanţă drept folos necuvenit şi a apreciat că decizia instanţei în cazul său reprezintă un precedent periculos pentru orice doreşte să facă o campanie indiferent la ce nivel, local, judeţean sau naţional, un precedent care poate afecta democraţia şi libertatea partidelor de a îndemna oamenii să vină la vot.

    “Poate apărea, în mentalul colectiv, impresia că a te prezenta la vot poate fi ceva rău, greşit sau chiar condamnabil”, a adăugat Dragnea.

    Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată vineri de instanţa supremă nefiind definitivă.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012. 

    Liviu Dragnea este preşedinte executiv al PSD din 2013, după ce anterior a fost secretar general şi vicepreşedinte al partidului. La Congresul din aprilie 2013, când Victor Ponta a fost reales în funcţia de preşedinte al PSD, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte executiv al partidului.

    Înaintea alegerilor prezidenţiale din toamna anului trecut, s-a vorbit despre un posibil tandem Liviu Dragnea – Sebastian Ghiţă, pentru funcţiile de preşedinte al PSD şi, respectiv, preşedinte executiv. Dragnea spunea, în 22 octombrie 2014, că, dacă va decide să candideze la şefia PSD va face echipă cu Sebastian Ghiţă, el spunând că îi asigură pe membrii PSD că, după ce Victor Ponta va deveni preşedinte, partidul nu va rămâne la “mâna niciunui combinator”.

    Liviu Dragnea a deţinut în actualul Guvern funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. El nu a mai avut funcţie de vicepremier în Guvernul Ponta 4, acest Cabinet având un singur astfel de post, ocupat de Gabriel Oprea.

    Dragnea a fost între 21 decembrie 2012 – 17 decembrie 2014, vicepremier şi ministru al Administraţiei şi Dezvoltării Regionale.

    Dragnea a mai deţinut, la începutul anului 2009, portofoliul Administraţiei şi Internelor, în Guvernul PSD-PDL, dar numai pentru 12 zile, preluând ministerul în urma demisiei lui Gabriel Oprea. El demisionează la rândul său după numai 12 zile, în 3 februarie, invocând ca motiv oficial insuficienţa fondurilor alocate ministerului în raport cu îndeplinirea obiectivelor pe care şi le fixase.

    Liviu Dragnea a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman între iunie 2000 şi decembrie 2012.

    Dragnea a fost, de asemenea, între anii 1996-2000, prefect al judeţului Teleorman.