BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Polonia se confruntă cu o criză pe care n-a mai văzut-o de 70 de ani: Natalitatea a scăzut la cel mai mic nivel de după cel de Al Doilea Război Mondial şi asta înseamnă probleme economice şi o lovitură dată guvernului naţionalist polonez

    Rata natalităţii în Polonia a scăzut la cel mai scăzut nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial, sfidând eforturile guvernului naţionalist de a face faţă îmbătrânirii populaţiei ţării, scrie Bloomberg.

    Numărul naşterilor a scăzut la 290.975 în anul până în iunie, cu aproape 9% mai puţin decât în anul precedent, potrivit Oficiului Naţional de Statistică. Tendinţa, care stabileşte un nou minim, extinde declinul înregistrat în cea de-a şasea economie a Uniunii Europene din 2018.

    Eşecul de a inversa schimbarea demografică a Poloniei a atras critici din partea opoziţiei, care încearcă să înlăture partidul de guvernământ Lege şi Justiţie în cadrul alegerilor parlamentare aşteptate în octombrie. Partidul şi-a consolidat politica de marcă privind alocaţiile pentru copii în timpul campaniei din acest an, promiţând să majoreze plăţile lunare pentru familiile cu copii la 800 de zloţi (200 de dolari) pe lună, de la 500 de zloţi sau 124 de dolari.

    Proiectul beneficiază de un sprijin larg – cel mai mare partid de opoziţie a declarat că va introduce mai devreme această majorare – deşi nu prea are succes în ceea ce priveşte inversarea trandului demografic, deoarece îmbătrânirea forţei de muncă impune costuri mai mari pentru pensii şi creează penurie de forţă de muncă.

    În timp ce o proporţie din ce în ce mai mare de străini – inclusiv un aflux de aproximativ 1,5 milioane de refugiaţi ucraineni – umple golurile de forţă de muncă, Polonia ar trebui să accepte încă 2,75 milioane de migranţi apţi pentru muncă până în 2032 pentru a menţine constantă proporţia de pensionari în raport cu forţa de muncă, potrivit unui raport al Biroului de Securitate Socială din Polonia.

    Dar migraţia este o problemă polarizatoare în politica poloneză. Deşi Polonia a fost lăudată pentru adăpostirea refugiaţilor ucraineni, guvernul de la Varşovia a încercat să zădărnicească o propunere a UE care ar impune amenzi pentru nerespectarea cotelor de azil.

    Polonia a refuzat să primească solicitanţi de azil în 2015-2016, când continentul s-a confruntat cu un val de peste un milion de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În acelaşi timp, numărul de permise de muncă eliberate migranţilor veniţi din afara Europei a crescut vertiginos.

  • Polonia nu va accepta anularea restricţiilor privind cerealele din Ucraina -2-

    Polonia nu va accepta anularea restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina după 15 septembrie, afirmă vicepremierul Jaroslaw Kaczynski, îndemnând şi alte ţări, inclusiv România, să nu ofere concesii Uniunii Europene, care a semnalat că măsurile nu vor fi prelungite.

    Jaroslaw Kaczynski, vicepremier şi lider al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, dreapta), a afirmat, într-un interviu acordat presei poloneze, că Guvernul de la Varşovia va trebui să protejeze piaţa cerealelor şi după 15 septembrie, când ar putea expira actualele restricţii impuse importurilor din Ucraina.

    “Polonia nu poate să îşi sacrifice agricultura, iar prietenii noştri ucraineni trebuie să fie conştienţi de acest lucru”, a declarat Jaroslaw Kaczynski, citat de agenţia DPA şi de publicaţia Handelsblatt.

    Kaczynski a subliniat că Polonia va menţine restricţiile şi după 15 septembrie, indiferent de hotărările Uniunii Europene, îndemnând Ungaria, România, Slovacia şi Bulgaria să adopte poziţii similare. Vicepremierul polonez a amintit că Polonia susţine masiv Ucraina, din punct de vedere politic şi militar, în eforturile de respingere a invaziei ruse.

    Restricţiile privind importurile de cereale ucrainene, cerute de cinci state est-europene, inclusiv de România, probabil nu vor fi prelungite după 15 septembrie, a afirmat marţi Janusz Wojciechowski, comisarul european al Agriculturii, precizând că vor fi noi negocieri. “Decizia de stopare a importurilor în cazul a patru produse agricole spre cinci state UE a fost luată de două ori, din 2 mai până în 5 iunie, apoi a fost prelungită până pe 15 septembrie. Aceasta este data finală în acest moment. Însă sunt convins că în septembrie va trebui să venim cu o sinteză a tuturor circumstanţelor şi să analizăm noile circumstanţe, inclusiv blocarea Mării Negre de către Rusia. Vom analiza şi recoltele de anul acesta, vom avea date suplimentare, căci acum avem estimări (…)”, a declarat marţi Janusz Wojciechowski în conferinţa de presă organizată la finalul Consiliului UE pe tema Agriculturii. Janusz Wojciechowski a precizat că în august şi septembrie vor fi noi consultări, inclusiv cu fermierii, pentru stabilirea noilor măsuri.

    Săptămâna trecută, cinci state din cadrul Uniunii Europene, inclusiv România şi Polonia, au cerut Comisiei Europene prelungirea restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina. “Am semnat o declaraţie comună a cinci ţări – Polonia, Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi România – privind prelungirea embargoului asupra importurilor de cereale din Ucraina în statele noastre până la sfârşitul anului”, a afirmat miercurea trecută Robert Telus, ministrul polonez al Agriculturii, după o reuniune a miniştrilor Agriculturii desfăşurată la Varşovia. Măsurile, implementate pentru protejarea fermierilor locali, permit doar tranzitul cerealelor ucrainene prin ţările vecine cu Ucraina, importurile directe fiind restricţionate. Acordul privind restricţiile urmează să expire pe 15 septembrie.

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, luni, că eventuala prelungire a restricţiilor privind importurile de cereale din Ucraina este “inacceptabilă”. “Poziţia noastră este clară: blocarea exporturilor de cereale pe cale terestră după 15 septembrie, când ar urma să expire actualele restricţii, este inacceptabilă”, a susţinut Volodimir Zelenski. Franţa şi Germania au semnalat că susţin poziţia Ucrainei, nu pe cea a statelor central şi est-europene din Uniunea Europeană.

  • Polonia depune plângere la UE pentru exporturile ilegale de deşeuri ale Germaniei pe plan local

    Polonia a depus o plângere la Comisia Europeană împotriva Germaniei în legătură cu 35.000 de tone de deşeuri despre care Varşovia susţine că au fost trimise în mod ilegal către Polonia din această ţară, relatează Notes from Poland. Cazul ar putea fi adus în faţa Curţii Europene de Justiţie.

     

  • Tranzacţie gigant în Polonia: Chinezii de la Tencent ar fi plătit un miliard de dolari pe pachetul majoritar de acţiuni al studioului de jocuri Techland

    Gigantul Tencent din China a devenit acţionarul majoritar al Techland – un studio de jocuri din Polonia fondat cu peste 3 decenii în urmă, cu peste 400 de angajaţi şi un profit de 186 mil. dolari în 2022, conform unui anunţ al celor două companii şi al informaţiilor din media poloneză. Tranzacţia ar fi putut ajunge la un miliard de dolari, în condiţiile în care compania ar putea avea o evaluare de 2-3 miliarde de dolari, conform mai multor surse din piaţa poloneză.

    “Tencent este în prezent în procesul de a deveni acţionar majoritar la Techland,” a anunţat fondatorul Techland, Pawel Marchewka. “Colaborarea cu Tencent ne va permite să ne mişcăm cu viteză maximă în punerea în aplicare a viziunii noastre pentru jocurile noastre. Am ales un aliat care a colaborat deja cu unele dintre cele mai bune companii de jocuri video din lume şi i-a ajutat să atingă noi culmi, respectându-le modul de a face lucrurile.”
    Potrivit lui Marchewka, Techland îşi va păstra în totalitate proprietatea intelectuală, va menţine libertatea creativă şi va continua să funcţioneze “aşa cum crede că este corect.” Marchewka va continua să fie CEO-ul studioului.
    Printre cele mai cunoscute titluri ale companiei se numără Dying Light 2, Call of Juarez Gunslinger, şi God’s Trigger.

    Tencent este acţionar indirect şi în studioul de jocuri Green Horse Games din România, prin intermediul elveţienilor de la Miniclip.
     

  • Vladimir Putin ameninţă Polonia cu un atac direct, din cauza tensiunilor de la frontiera cu Belarus

    Rusia va riposta militar dacă Polonia va lansa agresiuni împotriva statului Belarus, a avertizat vineri preşedintele Vladimir Putin, denunţând inclusiv activităţi poloneze în colaborare cu Ucraina şi Lituania.

    “Lansarea oricărei agresiuni asupra statului Belarus, membru al Uniunii cu Rusia, ar fi considerată o agresiune împotriva Federaţiei Ruse şi va primi o ripostă cu toate mijloacele de care dispunem”, a afirmat Vladimir Putin, citat de site-ul Tagesschau.de şi de agenţia Reuters, cu ocazia unei reuniuni a Consiliului Naţional de Securitate.

    Vladimir Putin a denunţat şi presupusele planuri ale Poloniei de a utiliza o unitate militară creată împreună cu Lituania şi Ucraina pentru presupuse ambiţii teritoriale în zonele vest-ucrainene. Liderul de la Kremlin a declarat că Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) a obţinut detalii despre intenţiile Poloniei. “Ar fi o unitate bine-echipată cu planul de a fi utilizată în operaţiuni pe teritoriul Ucrainei. Acest proiect ar avea rolul declarat de garantare a securităţii vestului Ucrainei, dar, de fapt, ar fi ocuparea ulterioară a acestor teritorii. Perspectivele sunt evidente: dacă unităţile poloneze ar ajunge în Lviv sau în alte zone din Ucraina, vor rămâne acolo permanent”, a acuzat Vladimir Putin, citat de agenţiile Tass şi Interfax.

    Polonia a decis miercuri să transfere unităţi militare în estul ţării, la frontiera cu Belarus, din cauza riscurilor generate de Grupul paramilitar rus Wagner. “Antrenamentele şi exerciţiile militare ale armatei belaruse cu Grupul Wagner constituie o provocare. Comisia pentru Siguranţă Naţională a analizat posibile ameninţări, precum dislocarea unităţilor Grupului Wagner. Prin urmare, Ministerul Apărării şi preşedintele Comisiei pentru Siguranţă Naţională au decis să transfere unităţi militare în estul ţării”, a declarat Zbigniew Hoffmann, secretarul Comisiei pentru Siguranţă Naţională de la Varşovia.

    Anterior, Guvernul Poloniei anunţase suplimentarea cu 500 de membri a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus. Varşovia se teme de un nou val de imigranţi extracomunitari şi de activităţile Grupului paramilitar rus Wagner, transferat temporar în Belarus după informaţiile privind o tentativă de complot în Rusia.
     
    Ministerul Apărării de la Minsk a comunicat recent că organizează exerciţii militare la frontiera dintre Belarus şi Polonia, inclusiv cu participarea combatanţilor Grupului paramilitar rus Wagner.
     
    “Decizia Poloniei de suplimentare a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus constituie un motiv de îngrijorare. Urmărim cu multă atenţie activităţile Poloniei, care este un stat agresiv”, a declarat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei.
     
     

  • Vladimir Putin ameninţă Polonia cu un atac direct, din cauza tensiunilor de la frontiera cu Belarus

    Rusia va riposta militar dacă Polonia va lansa agresiuni împotriva statului Belarus, a avertizat vineri preşedintele Vladimir Putin, denunţând inclusiv activităţi poloneze în colaborare cu Ucraina şi Lituania.

    “Lansarea oricărei agresiuni asupra statului Belarus, membru al Uniunii cu Rusia, ar fi considerată o agresiune împotriva Federaţiei Ruse şi va primi o ripostă cu toate mijloacele de care dispunem”, a afirmat Vladimir Putin, citat de site-ul Tagesschau.de şi de agenţia Reuters, cu ocazia unei reuniuni a Consiliului Naţional de Securitate.

    Vladimir Putin a denunţat şi presupusele planuri ale Poloniei de a utiliza o unitate militară creată împreună cu Lituania şi Ucraina pentru presupuse ambiţii teritoriale în zonele vest-ucrainene. Liderul de la Kremlin a declarat că Serviciul rus de Informaţii Externe (SVR) a obţinut detalii despre intenţiile Poloniei. “Ar fi o unitate bine-echipată cu planul de a fi utilizată în operaţiuni pe teritoriul Ucrainei. Acest proiect ar avea rolul declarat de garantare a securităţii vestului Ucrainei, dar, de fapt, ar fi ocuparea ulterioară a acestor teritorii. Perspectivele sunt evidente: dacă unităţile poloneze ar ajunge în Lviv sau în alte zone din Ucraina, vor rămâne acolo permanent”, a acuzat Vladimir Putin, citat de agenţiile Tass şi Interfax.

    Polonia a decis miercuri să transfere unităţi militare în estul ţării, la frontiera cu Belarus, din cauza riscurilor generate de Grupul paramilitar rus Wagner. “Antrenamentele şi exerciţiile militare ale armatei belaruse cu Grupul Wagner constituie o provocare. Comisia pentru Siguranţă Naţională a analizat posibile ameninţări, precum dislocarea unităţilor Grupului Wagner. Prin urmare, Ministerul Apărării şi preşedintele Comisiei pentru Siguranţă Naţională au decis să transfere unităţi militare în estul ţării”, a declarat Zbigniew Hoffmann, secretarul Comisiei pentru Siguranţă Naţională de la Varşovia.

    Anterior, Guvernul Poloniei anunţase suplimentarea cu 500 de membri a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus. Varşovia se teme de un nou val de imigranţi extracomunitari şi de activităţile Grupului paramilitar rus Wagner, transferat temporar în Belarus după informaţiile privind o tentativă de complot în Rusia.
     
    Ministerul Apărării de la Minsk a comunicat recent că organizează exerciţii militare la frontiera dintre Belarus şi Polonia, inclusiv cu participarea combatanţilor Grupului paramilitar rus Wagner.
     
    “Decizia Poloniei de suplimentare a forţelor de securitate de-a lungul frontierei cu Belarus constituie un motiv de îngrijorare. Urmărim cu multă atenţie activităţile Poloniei, care este un stat agresiv”, a declarat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei.
     
     

  • Situaţie critică: polonezii se plâng că vor avea prea mult grâu

    Fermierii polonezi se plâng că anul acesta vor avea prea mult grâu. Piaţa va fi suprasaturată ca urmare a producţiei interne foarte bune şi a importurilor de cereale ieftine din Ucraina, arată o analiză a Ziarului Financiar.

    Recoltarea grâului de iarnă şi a altor cereale a început în Ucraina de aproape două săptămâni, iar esti­mările privind producţia totală din acest an variază de la 42,5 mi­li­oane de tone la 46 milioane de tone – dintre care 16,3 mil. tone de grâu.

    Este război, o parte din teritoriile şi terenurile fertile ale fermierilor ucraineni sunt devastate sau ocupate de ruşi, astfel că producţia este mai mică decât cea de 53 de milioane de tone de anul trecut, care a încins atât de mult spiritele în rândul fermierilor şi politicienilor din ţările est-euro­pene ale UE, şi ele mari produ­cătoare de cereale.

    În Ucraina, autorităţile i-au asigurat pe cetăţeni că producţia de anul acesta, deşi cu 5,7% mai mică, este totuşi de 2,5 ori mai mare decât necesarul de pe piaţa internă şi de aceea nu există pericolul apariţiei de penurii.

    Pentru fermierii est-europeni, astfel de afirmaţii nu aduc veşti bune. De când Rusia a pornit războiul contra Ucrainei, regiunea a devenit principala poartă de export a cerealelor şi grâului colegilor sau concurenţilor ucraineni.

    Piaţa este inundată şi marfa ucraineană este mai ieftină, se plâng est-europenii. Deşi au protestat şi li s-au promis soluţii, fiind sprijiniţi de guverne, ei continuă să se arate pesimişti.

    Polonia are un surplus de cereale de 9,6 milioane tone, arată Warsaw Voice. Recolta nouă se anunţă bună, iar dacă cerealele ucrainene continuă să vină, piaţa riscă să fie suprasa­turată. Ministrul agriculturii Robert Telus a declarat în aprilie că „va plăti cu capul“ dacă nu reuşeşte să rezolve problema surplusului masiv de cereale, ceea ce ar fi însemnat să exporte ce e în plus în Polonia.

    Producţia poloneză de anul trecut s-a situat la aproape 36 de milioane tone. Din Ucraina au fost importate 5 milioane tone. Polonezii au consumat 25 milioane tone, în timp ce 12,6 milioane tone au fost exportate. Surplusul venit din anii anteriori a fost de 6,5 milioane tone.

    Astfel, noua recoltă prinde Polonia cu deja prea multe cereale pe piaţă. „Potopul“ ar fi fost mai mare dacă exporturile nu ar fi accelerat în mai.

    Prin porturile poloneze au fost exportate cantităţi record – 880.000 de tone -, transportul cerealelor având prioritate.

    O altă promisiune neîndeplinită a ministrului Telus este publicarea unei liste cu importatorii de grâu ucrainean. Autorităţile nu vor să publice nume argumentând că nu le permite legea. Zvonurile spun că dacă ar publicată, lista ar include companii de stat care nu au legături cu agricultura.

  • Penuria de muncitori din Europa face tot mai acerbă concurenţa pentru forţa de muncă străină. Germanii au pus ochii pe Balcanii de Vest. Companiile poloneze nu-i mai consideră pe ucraineni străini şi caută angajaţi în Asia şi America de Sud

    ♦ Anul trecut, Germania avea două milioane de locuri de muncă vacante ♦ Cea mai apropiată sursă de oameni sunt Balcanii ♦ În Germania, oamenii veniţi din alte părţi decât Balcanii de Vest şi care nu au pregătire profesională sunt acceptaţi doar dacă au primit o ofertă de muncă ♦ În iunie, una din patru companii din Polonia avea angajaţi străini din afara UE.

    Cât de severă este penuria de forţă de muncă din Germania?

    Într-atât încât unul dintre parti­dele din coaliţia de guvernare a propus relaxarea regulilor de angajare pentru străini astfel încât să nu mai fie obligatorie cunoaşterea limbii germane pentru personalul din creşe şi grădiniţe.

    „Lipsa forţei de muncă bine pregătite este, poate, cel mai mare obstacol din calea creşterii economice“, a spus cancelarul german Olaf Scholz cu câteva zile înainte ca parlamentul să adopte un pachet de reforme denumit sugestiv „Legea imigranţilor cu pregătire profesională“.

    Anul trecut, Germania avea două milioane de locuri de muncă vacante. Este un indicator al deficitului de forţă de lucru cu care se confruntă cea mai mare economie europeană. Golul se măreşte cu toate că această ţară a riscat tulburând liniştea Europei cu politica uşilor deschise aplicată în criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu şi Africa din 2015. Atunci, Germania a primit aproape un milion de refugiaţi, care pentru a ajunge acolo au tranzitat sudul şi estul Europei. Randamentul acestui val de oameni pentru piaţa muncii a fost mic. Astfel că Germania are nevoie în continuare de forţă de lucru.

    În 2035, arată estimările, deficitul va urca la şapte milioane de muncitori dacă nu se schimbă nimic în bine.

    Cu penurie de forţă de muncă se confruntă multe dintre statele europene, în special cele din Europa de Est, mai sărace şi de unde o bună parte din tineri sunt plecaţi la muncă sau să locuiască în Vest, inclusiv în Germania. În Est, până să vină pandemia mai bine decât vecinii o ducea Polonia, cea mai mare economie a regiunii, mulţumită importului de forţă de muncă, mai ales cu caracter sezonier, din Ucraina. Pe aceştia pusese ochii şi Berlinul, care crease legislaţie specială pentru a-i atrage pe piaţa germană. Iar Germania părea atât de hotărâtă să-i aducă pe ucraineni, încât Polonia s-a pregătit de un război politic cu aceasta.  Pandemia a stricat toate planurile, apoi a venit războiul din Ucraina. Bărbaţii ucraineni luptă pe front contra Rusiei. Refugiaţii ucraineni sunt mulţi, dar în cea mai mare parte sunt femei şi copii şi femei cu copii. Domeniile de activitate economică în care-şi pot găsi de lucru în Germania, Polonia şi în celelalte state unde şi-au găsit adăpost sunt limitate. În aceste condiţii, guvernul german a decis să deschidă din nou larg uşile străinilor, dar celor cu pregătire profesională din afara UE. Cea mai apropiată sursă de oameni sunt Balcanii.

    Legea imigranţilor cu pregătire profe­sională, ce urmează să intre în vigoare mai târziu în acest an, este întregită cu măsuri care-i încurajează pe muncitorii din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia să vină în Germania, scrie The Local.de.

    Până acum, statutul lor acolo era reglementat printr-un act special, „Regle­mentări pentru Balcanii de Vest“, introdus în 2016 şi care permitea forţei de muncă din regiune să acceseze orice post, dar cu condiţia de a fi primit o ofertă de la un angajator german şi de a-i fi recunoscută în Germania calificarea profesională. Iniţial, actul ar fi trebuit să expire în 2020, dar aplicarea sa a fost prelungită până la sfârşitul acestui an, fiind considerată o politică de succes – a permis angajarea a până la 25.000 de muncitori în fiecare an.

    Modificările de anul acesta fac actul permanent şi dublează numărul de oameni din Balcani care pot fi angajaţi. De asemenea, este permis accesul la orice fel de loc de muncă, fără nevoia de a face dovada calificării profesionale.

    Este o veste bună mai ales pentru industria construcţiilor, unde companiile pot acum să decidă gradul de pregătire profesională şi de experienţă cerut salariaţilor din import.

    Oamenii veniţi din alte părţi decât Balcanii de Vest şi care nu au pregătire profesională sunt acceptaţi doar dacă au primit o ofertă de muncă. Eforturile legislative făcute de germani arată cât de mare devine concurenţa pentru muncitori străini.

    În Polonia, reprezentanţii celor mai mari organizaţii ale angajatorilor din business vorbesc în cor despre nevoia tot mai acută de forţă de lucru din import, fără de care nici economia şi nici companiile nu vor putea progresa, scrie The Warsaw Voice. Însă guvernul se face că nu le aude vocile.

    În iunie, una din patru companii din Polonia avea angajaţi străini din afara UE, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Economic Polonez. Dintre companiile mari, jumătate au apelat la muncitori străini. De asemenea, una din cinci afaceri are angajaţi ucraineni.

    O analiză a firmei de recrutare Personnel Service a găsit că în Polonia muncesc aproape două milioane de străini, în principal imigranţi şi refugiaţi din Ucraina, care au acces liber la piaţa muncii locală după ce Rusia le-a invadat ţara. Firma de recrutare a tras concluzia că este posibil ca unii angajatori să nu-i mai trateze pe ucraineni ca pe străini din afara UE, categorie în care creşte ponderea oamenilor veniţi din Asia, dar şi din America de Sud.

  • Care este tara ce a bătut SUA şi a devenit al doilea mare producător de baterii litiu-ion din lume iar acum face al doilea pas spre industria viitorului

    Polonia a devenit anul trecut al doilea mare producător de baterii litiu-ion din lume, după China, iar acum intenţionează să construiscă cea mai mare facilitate de stocare a energiei în baterii, relatează Polskie Radio.

    Planul a fost anunţat de compa­nia de stat din domeniul energiei PGE. CEO-ul adjunct al PGE, Wanda Buk, a declarat că acum doar China este înaintea Poloniei la producţia de baterii litiu-ion.

    „Totuşi, China reprezintă 77% din producţia mondială de baterii litiu-ion, în timp ce întreaga UE reprezintă 14%“.

    Buk a anunţat în Bruxelles că PGE plănuieşte cea mai mare unitate de stocare de energie în baterii din Europa, de 200 MW, aceasta urmând să fie extinsă la 800 MW până în 2030.

    Facilitatea va fi amplasată în Zarnowiec, nordul Poloniei, pe locul proiectului din era comunistă de construire a primei centrale nucleare a ţării, potrivit oficialilor.

    PGE a făcut apel la guvernul polonez şi UE să introducă „regle­mentări pentru susţinerea sistemelor de stocare a energiei în baterii“.

    După o serie de investiţii în producţia de baterii litiu-ion, capacitatea de producţie a Poloniei a urcat la 73 GWh în 2022, ţara devansând SUA pentru a ocupa poziţia a doua, după China, potrivit Notes from Poland.

    Creşterea s-a datorat investiţiilor majore ale unor companii străine care au decis să deschidă fabrici concentrate pe baterii sau electromobilitate în Polonia, cum ar fi Northvolt, SK Nexilis, Mercedes-Benz.

    Totuşi, PSPA avertizează că, având în vedere concurenţa foarte strânsă din sector, Polonia ar putea coborâ pe locul şase până în 2027, în condiţiile în care alte ţări investesc în producţia de baterii litiu-ion.

    Ungaria anunţă investiţii după investiţii în sector. Recent, Peter Szijjarto, ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului, a anunţat că producătorul chinez de maşini electrice BYD va construi o fabrică de asamblare de baterii de 10 miliarde de forinţi (27,1 milioane de euro) în Fot, în apropiere de Budapesta, notează Daily News Hungary.

    Investiţia, care va crea 100 de locuri de muncă iniţial, este susţinută cu un grant guvernamental de 1 miliard de forinţi.

    Anterior, Szijjarto a salutat investiţiile chineze în producţia de baterii realizate în Ungaria şi a precizat că o altă investiţie majoră a unui producător de top 10 va fi anunţată în curând, potrivit Intellinews.

    Bateriile pentru maşini electrice au devenit cel mai important produs la export al Ungariei în ultimul an şi jumătate, a remarcat oficialul maghiar.

  • Gruparea Wagner ar putea invada Polonia, Ucraina sau ţările baltice, avertizează mai mulţi oficiali

    Liderul opoziţiei din Belarus spune că liderul grupului Wagner este un „criminal de război” care nu este binevenit în ţară

    Jens Stoltenberg, secretar NATO: Prezenţa grupării Wagner în Belarus ar putea provoca o instabilitate în regiunea Europei de Est. Andrzej Duda, preşedintele Poloniei: Sunt semnale de rău augur pentru noi
    Liderul opoziţiei din Belarus în exil, Svetlana Tikhanovskaya, spune că permiterea lui Yevgeny Prigozhin să se mute la Minsk ar putea duce la „răspândirea războiului în Belarus” dacă acesta va lansa un  atac surpriză asupra Ucrainei.
    Ea mai spune că Wagner reprezintă un pericol pentru ţările vecine cu Belarus, Lituania, Letonia şi Polonia, potrivit Sky News.
    Reprezentanţii ţărilor est-europene membre NATO au avertizat că o mutare a trupelor mercenare ruse din gruparea Wagner în Belarus ar crea o instabilitate regională mai mare.
    Secretarul NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianţa este gata să se apere împotriva oricărei ameninţări.
    „Dacă Wagner îşi desfăşoară ucigaşii în serie în Belarus, toate ţările vecine se confruntă cu un pericol şi mai mare de instabilitate”, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, după o întâlnire la Haga cu Stoltenberg şi lideri guvernamentali din alţi şase aliaţi NATO.
    “Acest lucru este cu adevărat grav şi foarte îngrijorător şi trebuie să luăm decizii foarte puternice. Este nevoie de un răspuns foarte, foarte dur din partea NATO”, a adăugat preşedintele polonez Andrzej Duda.
    „Am trimis un mesaj clar Moscovei şi Minskului că NATO este acolo pentru a proteja fiecare aliat, fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a spus Stoltenberg.
    Duda a spus că speră că ameninţarea reprezentată de forţele Wagner va fi pe ordinea de zi la un summit al celor 31 de membri NATO de la Vilnius, Lituania, 11-12 iulie, potrivit Yahoo News.
    În cazul în care trupele mercenare din gruparea Wagner vor ataca Polonia sau ţările baltice, NATO va declanşa articolul 5 din tratat şi toate forţele armate se vor desfăşura pentru apărarea acestora şi respingerea atacurilor.
    Pe de altă parte, nu va fi declarat război împotriva Belarusului şi Federaţiei Ruse, de altfel, ambele dotate cu arsenal nuclear.
    Motivul principal ar fi că Wagner este o armată privată de mercenari recrutaţi din toată lumea, susţinută de Federaţia Rusă, dar care nu luptă sub autoritatea ministerului rus al Apărării.
    În cazul în care Wagner ar desfăşura atacuri asupra Ucrainei, deschizând un front dinspre nordul acesteia, ar înrăutăţi situaţia pentru apărarea ţării, dar forţele armate ucrainene, fiind mai bine echipate şi dotate cu armament tehnologic, s-ar putea apăra cu uşurinţă.
    La Bakhmut, forţele ucrainene au “secerat” mii de mercenari din gruparea Wagner în ultimele luni.