BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Moldova vrea să atragă investiţii chinezeşti de 1 miliard de dolari, echivalentul a 10% din PIB

    Companiile chinezeşti sunt inte­resate de ample proiecte de investiţii în sectoarele energiei şi medical din Moldova, a anunţat ambasadorul moldovean în Beijing, Dumitru Braghiş, potrivit Balkan Insight.

    Ambasadorul a declarat că interesul chinezilor pentru investiţii în Moldova este în creştere, în parte datorită locaţiei geografice favo­rabile a ţării.

    Potrivit acestuia, China Energy vrea să încheie un acord de cooperare cu ministerul moldovean al economiei şi infrastructurii, în timp ce China Sinopharm International Corporation s-a arătat interesată să coo­pereze cu o companie mol­do­veană pentru a implementa un proiect de dezvoltare în domeniul ra­dioterapiei şi chimioterapiei.

    Interesul chinezilor a fost atras după ce ambasada Moldovei din Beijing a propus proiecte de investiţii în Moldova cu o valoare de apro­xi­mativ 1 miliard de dolari, repre­ze­n­tând apro­ximativ 10% din PIB-ul mol­dovean. Prin com­paraţie, frauda ba­ncară din 2013-2014 din Moldova a şters aproximativ 12% din PIB-ul ţării.

    Proiectele sunt în do­meniile medicinei, farma, in­dustriei, de IT, e-commerce, transport, viticultură, agri­cultură şi reparaţii auto.

    „Ca parte a diplomaţiei ec­ono­mice, ambasada este pre­gătită să creeze o platformă de business“ prin care vor fi prezentate idei şi proiecte interesante, care vor stârni interesul co­mu­nităţii de business din cele două ţări“, a declarat Braghiş.

    Alte companii inte­re­sate de oportunităţi de investiţii din Moldova includ Great Wall Motors, China Overseas Economic Coo­pe­ration Corporation, Huawei şi China-Europe Association for Technical and Economic Coo­peration, a adăugat diplomatul.

    Braghiş a subliniat că piaţa locală ar putea servi drept punct de lansare pentru China pe pieţe europene mari.

    Moldova are un sistem fiscal favorabil şi platforme de investiţii cum ar fi zone economice libere, parcuri industriale şi parcuri IT, a adăugat acesta.

    În ultimii ani, China a încercat să construiască drumuri în Moldova ca parte a iniţiativei noului drum al mătăsii, menită să conecteze vasa sa economie cu parteneri din Asia, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    În martie 2019, presa chineză anunţa derularea negocierilor finale dintre autorităţile moldovene şi două companii chineze, China Hyway Group şi China Railway Group, pentru construirea a aproximativ 300 km de autostradă la un preţ de 400 mil. dolari.

    În aprilie 2019, guvernul anterior condus de Pavel Filip a organizat un forum bilateral Moldova-China cu 12 dintre cele mai importante companii chineze şi 100 de companii moldovene.

  • Luminiţa de la capătul crizei. Ce prevesteşte avansul economiei României din primul trimestru

    Tabloul macroeconomic din ultimele săptămâni vine cu veşti bune şi cu optimism din toate părţile. Estimările de creştere economică pentru România deja erau optimiste, însă primele date de la Statistică despre evoluţia PIB au venit ca un lansator pentru prognoze, care au explodat până la avansuri de 6-7% pentru economia României în 2021. Datele vin în aceeaşi perioadă cu prima relaxare serioasă a restricţiilor în România, care impulsionează consumul, principala componentă a economiei. Punem punct unei perioade de coşmar, în sfârşit?

    Mă aştept ca anul acesta să fie o evoluţie foarte bună a economiei. Sigur, o parte şi din efectul de bază, dar o mare parte va fi şi din acest consum în surplus. Plus că sunt şi aceste programe de investiţii care se continuă, deci şi ele vor aduce un plus economiei”, spune, pentru Business MAGAZIN, economistul Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School). Declaraţiile lui vin după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat marţi (18 mai) primele date despre evoluţia PIB din 2021. Veştile au surprins toţi analiştii economici, care se înscriseră deja într-un val de optimism: +2,8% în dinamica trimestrială, versus previziunile de creştere trimestrială de până la 1%. În termeni anuali, este adevărat, economia a stagnat în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2020, însă în ianuarie şi februarie 2020 vântul crizei nu bătea şi avântul economic din anii anteriori continua.

    Aşadar, economia a crescut mult peste aşteptări şi este a doua surpriză plăcută consecutivă pe care o aduce României, după creşterea mult peste aşteptări din ultimele trei luni din 2020, care au adus o creştere de 4,8 trimestru la trimestru, atenuând din plonjonul economic şi generând o scădere economică de 3,9% pe tot anul 2020, una dintre cele mai bune performanţe din Europa.

    „Cred că datele sunt peste aşteptările pieţei – cele din sectorul bancar erau undeva în jur de 1% creştere a PIB trimestru la trimestru. Se aştepta un plus de 1% şi a fost plus 2,8. Diferenţa este mare. Economia pare că îşi revine”, mai spune economistul Laurian Lungu, care adaugă că, în opinia sa, sunt trei factori care au adus creşterea economică peste aşteptările analiştilor: măsurile autorităţilor de carantinare zonală, în funcţie de rata de infectare, care a permis operatorilor economici să «respire», dar şi rata vaccinării în România.

    „Al treilea factor este cel legat de rata economisirii, care a crescut foarte mult anul trecut şi acum vedem că oamenii încep să iasă afară şi să fie mobili şi consumă. Sigur că nu toate persoanele au reuşit să economisească, vorbesc per ansamblul economiei, unde rata economisirii a crescut cu câteva procente din PIB şi acum vedem creşterea consumului.”

    Datele de la INS au venit la câteva zile după ce mai multe măsuri de combatere a răspândirii virusului au fost relaxate, printre care eliminarea restricţiilor de circulaţie noaptea. Părerea economiştilor, că eliminarea restricţiilor va servi drept catalizator pentru revenirea puternică a consumului, este confirmată de realitatea de la firul ierbii. În staţiunea Vama Veche de pe litoral, câteva mii de tineri au petrecut primul weekend fără restricţii de circulaţie noaptea pe plajă, chiar dacă cluburile s-au închis la miezul nopţii.

    „A fost o decizie luată pe ultima sută de metri, într-o situaţie de tipul «haide mâine la mare». Odată cu anunţul lui Iohannis, cred că multă lume a simţit că data de 15 mai e un soi de Revelion şi m-am gândit că trebuie să profit cumva de relaxarea restricţiilor. Vama a fost la îndemână”, povesteşte Alex, angajat al unei companii din Bucureşti şi unul dintre tinerii care au plecat să sărbătorească relaxarea restricţiilor.

    El spune că i-ar plăcea să mai călătorească vara aceasta şi planurile de consum nu se opresc doar la sărbătorirea primei runde de ridicare a restricţiilor: „Mi-ar plăcea să mai vizitez locuri din România, dar industria ospitalităţii a început deja să îşi frece mâinile şi să urce abrupt preţurile, aşteptându-ne. Probabil voi alege să cheltuiesc pe o vacanţă în altă ţară, mai ales că ajung la aceleaşi costuri sau chiar la costuri mai mici. Libertatea de circulaţie pe care o am ca european e alt motiv de bucurie în perioada asta.”

    Întrebat de evoluţia economică a României, Alex aminteşte şi de o altă faţetă a situaţiei: cifrele macro pot arăta bine pe medie, însă criza poate adânci inegalităţile din societate. „Probabil că aşa-zisele date economice vor arăta bine, vedem că iese premierul să tot anunţe cifre. Pentru mulţi oameni însă, economia nu prea s-a relansat şi cel mai mult mi-au rămas în minte toate titlurile care m-au anunţat anul trecut că inegalitatea va creşte din cauza pandemiei. Sunt mulţi oameni nemulţumiţi, mai ales că unii nu îşi permit să profite de această relaxare şi bucurie generală.”

    Consumul nu este singura componentă economică ce ar putea aduce creştere. Pe partea de utilizare a PIB-ului, guvernul se aşteaptă, pe actuala prognoză, ca investiţiile (formarea brută de capital fix) să joace un rol important şi să aducă un plus de 1,7 puncte procentuale creşterii economice de 5% în 2021. Investiţiile ar urma să însemne un sfert din PIB-ul României pe partea de utilizare. Exportul net însă va trage uşor economia în jos, la fel ca în anii anteriori: balanţa comercială la bunuri va rămâne înclinată spre importuri, din cauza creşterii mai accelerate a importurilor de bunuri faţă de creşterea exporturilor.

    În afară de exportul net, economiştii se aşteaptă ca 2021 să vină cu creşteri în toate sectoarele economice.

    Pe partea de formare a PIB, agricultura, care altădată însemna cea mai importantă parte a economiei, vine după un an greu: 2020 a venit, pe lângă pandemie, şi cu o secetă teribilă. Cu un an cu condiţii meteo normale, agricultura poate creşte şi aduce creştere economică. Cu toate acestea, agricultura înseamnă doar circa 4% din PIB.

    Industria, pe de altă parte, în ciuda percepţiei generale, este cea mai importantă componentă a PIB-ului României, după servicii, pe partea de formare. Ea înseamnă peste 20% din economie şi vine după doi ani de recesiune. Comenzile noi din industrie, care au crescut cu 7% în primul trimestru din 2021, prin comparaţie cu acelaşi trimestru din 2020, aduc un plus de încredere în acest sector. De asemenea, T1/2021 a fost primul trimestru în care industria a crescut, după doi ani de scădere.

    Construcţiile, care de la începutul lui 2019 au înregistrat creşteri spectaculoase, de două cifre, ar putea să mai piardă din viteză în 2021, mai cred analiştii din piaţă, însă partea de infrastructură, care înseamnă jumătate din piaţa de construcţii, va continua creşterea. Impulsul ar putea veni din zona investiţiilor guvernamentale, sunt de părere analiştii.

    Dacă rănile celorlalte sectoare economice par cicatrizate, cu serviciile situaţia este mai sensibilă şi reprezintă singurul sector care încă mai are răni deschise. Restricţiile au lovit cel mai puternic în această zonă: servicii HoReCa, transporturi. Odată cu relaxarea restricţiilor, analiştii economici se aşteaptă la o revigorare a zonei de servicii, care, în total, cu servicii IT şi financiare, înseamnă 60% din economia României.

    Tabloul optimist poate fi stricat de evoluţia pandemiei, aminteşte Laurian Lungu, care pune în capul listei de potenţiale surprize neplăcute o reintensificare a crizei medicale în 2021: „Criza epidemiologică nu s-a terminat încă, aici poate rămâne un factor de incertitudine. Este destul de dificil de pus capăt acestei pandemii, chiar dacă la ora actuală poate fi puţin îndepărtată, totuşi rămâne.”

    Economiştii mai spun că odată cu o creştere spectaculoasă a economiei, există riscul de supraîncălzire, atunci când PIB-ul creşte peste potenţial. Deficitele macro, în acest caz, se adâncesc.

    „Este clar că dacă economia funcţionează cu creşteri de 5%, va fi peste potenţial. Perspectivele sunt ca şi la anul creşterea să fie peste potenţial. În aceste condiţii vom observa şi nişte dezechilibre pe partea macroeconomică: adâncirea deficitului de cont curent, care este un punct slab pentru stabilitatea macro, ne putem gândi şi la inflaţie”, adaugă el.

    Inflaţia înseamnă creşteri de preţuri şi pentru consumator este dureroasă, dar atunci când nu este scăpată de sub control, este un semn că economia funcţionează şi ajută de asemenea bugetul de stat. Banca Naţională a României estimează o inflaţie de 4,1% la finalul anului, de la circa 2% la finalul lui 2020.

    Creşterea economică vine cu câteva costuri şi dezechilibre, dar sentimentul din piaţă este pozitiv. În urma publicării datelor de către INS, instituţiile bancare din România şi-au revizuit prognozele de creştere economică în sus şi, de la creşteri de 4,5-%, prognozele sunt acum de creşteri de 6-7%. Guvernul încă nu a modificat prognoza de creştere de 5% pentru 2021 şi rămâne cu una dintre cele mai pesimiste prognoze pentru economia României, o situaţie mai rar întâlnită.

    Laurian Lungu, profesor universitar de economie: „Cred că datele sunt peste aşteptările pieţei – cele din sectorul bancar erau undeva în jur de 1% creştere a PIB trimestru la trimestru. Se aştepta un plus de 1% şi a fost plus 2,8. Diferenţa este mare. Economia pare că îşi revine.”

     

  • Impactul crizei coronavirusului asupra economiei germane: 300 mld. euro, sau 9% din PIB

    Cea mai mare economie europeană a suferit o lovitură de 300 miliarde de euro de pe urma crizei coronavirusului şi îi vor trebui ani întregi să-şi revină, relevă un studiu realizat de grupul de cercetare IW Cologne, potrivit Bloomberg.

    Pandemia este aşteptată să reducă PIB-ul german cu 100 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an.

     

  • Este România pe drumul către o recuperare rapidă post-COVID?

    Recesiunea cauzată de criza COVID şi metodele de redresare economică au fost foarte diferite de la ţară la ţară. Recent, FMI a prezis o creştere puternică pentru România în 2021, de 6%. În ciuda previziunilor optimiste, opinia noastră este că businessurile ar trebui să se menţină precaute în continuare.

    OVID a pus pe pauză multe activităţi economice şi a trimis, în esenţă, toate economiile în recesiune. Unul dintre cei mai importanţi factori care determină cât de puternic a afectat pandemia o economie este reprezentat de gradul cu care o ţară este dependentă de turism. Ţările cu un sector turistic mai dezvoltat au suferit mai mult decât cele care sunt mai puţin dependente de acest sector.

    Economia românească a scăzut cu 3,9% în 2020, o scădere comparabilă cu cea a unor economii europene cu o dimensiune similară a sectorului turistic, precum Ţările de Jos sau Bulgaria. Cu toate acestea, scăderea economiei în România a fost substanţial mai puternică decât în alte ţări. De exemplu, Lituania a înregistrat o scădere economică de 0,8%, iar economia Estoniei s-a redus cu 2,9%. Având în vedere că sectoarele economice componente ale unei ţări nu pot fi uşor modificate pe termen scurt, cele mai importante întrebări în momentul de faţă sunt dacă şi cât de repede se va recupera economia după şocul recesional.

     

    Economia României în creştere

    În acest context a fost surprinzător faptul că, în aprilie 2021, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a proiectat o rată de creştere de 6% pentru România în 2021. Este mult mai optimist decât estimările din octombrie 2020, care stabileau creşterea României la 4,6%. Mai mult, noile previziuni transformă România în economia cu cea mai mare creştere preconizată a PIB-ului din regiune. Se estimează că Ungaria, de exemplu, va creşte cu 4,3%, iar Slovacia cu 4,7%. Inevitabil, ne întrebăm care sunt factorii cheie pentru o recuperare rapidă şi cum se descurcă România în acest sens? Ar trebui să fim mai precauţi decât FMI?

     

    Factorii care influenţează recuperarea unei ţări

    Există trei factori importanţi care influenţează recuperarea economică postpandemie. În primul rând, viteza lansării vaccinului şi gradul de vaccinare a populaţiei. În al doilea rând, eficienţa răspunsului politicii fiscale la criză şi, în cele din urmă, amploarea investiţiilor străine directe. Există numeroase dovezi empirice că aceşti trei factori sunt ei înşişi direct determinaţi de calitatea instituţională generală a guvernului. Unele ţări suferă de o calitate instituţională relativ scăzută din cauza corupţiei, a ineficienţelor structurale sau a lipsei calităţii de reglementare. Este de aşteptat ca ţările cu o calitate instituţională mai înaltă să aibă costuri economice mai reduse şi o recuperare mai puternică decât cele cu condiţii instituţionale mai slabe. O privire asupra relaţiei dintre mărimea şocului economic cauzat de pandemia de COVID-19 (estimări din raportul FMI „Perspectivele Economiei Mondiale) şi indicatorii instituţionali de calitate, pe care i-am extras din rândul indicatorilor de guvernanţă mondială, arată că, în medie, ţările care se disting prin calitatea înaltă a reglementărilor, controlul corupţiei şi eficacitatea guvernului tind să înregistreze scăderi mai mici ale PIB-ului în actuala criză. Această relaţie este descrisă în figura de mai jos, pentru economia a 51 de ţări. Am folosit indicatorul „eficacitatea guvernului” ca variabilă a calităţii instituţionale.

    Indicele de eficacitate a guvernului măsoară percepţiile privind calitatea serviciilor publice şi civile, independenţa sa faţă de presiunile politice, calitatea formulării şi implementării politicilor, precum şi credibilitatea angajamentului guvernului faţă de aceste politici. Relaţia dintre eficacitatea guvernului şi efectul economic al crizei COVID sugerează că o creştere cu un punct a indicelui de eficacitate a guvernului este asociată cu un şoc economic, care este cu aproximativ 1,2 puncte procentuale mai mic. Pentru România, acest lucru înseamnă că şocul PIB-ului este cu aproximativ 1,8 puncte procentuale mai mare decât şocul pe care l-ar fi experimentat dacă ar fi avut nivelul calităţii instituţionale al Estoniei.

     

    Concluzii

    Conform indicatorilor de guvernanţă mondială, România ocupă ultimul loc în rândul economiilor din Europa Centrală şi de Est ale UE în ceea ce priveşte eficacitatea guvernamentală, controlul corupţiei şi calitatea reglementării (măsurate în 2019). Acest lucru contrastează puternic cu aşteptările privind performanţa creşterii economice în lunile următoare, după cum se reflectă în prognozele FMI. Prin urmare, este probabil ca prognozele FMI să fie prea optimiste. Sperăm că, în ciuda tuturor indicatorilor, guvernul român va face o treabă bună în ceea ce priveşte avansarea procesul de vaccinare, implementarea planului de recuperare, atragerea investiţiilor străine directe şi controlul dinamicii datoriei publice. Cu toate acestea, ar fi mai bine pentru businessuri ca acestea să se bazeze pe scenariul unei recuperări economice mai moderate. Considerăm mai realistă previzunea emisă de Banca Mondială, care se aşteaptă ca PIB-ul românesc să crească cu puţin peste 4% în acest an.

    Jesus Crespo Cuaresma este profesor titular de economie la WU Vienna University of Economics and Business. Interesele sale de cercetare sunt macroeconomia şi econometria aplicată. El predă la programul WU EMBA Bucharest, cel mai important program de Executive MBA din România, pe care WU îl oferă de 15 ani. Phillip Nell este profesor titular de management strategic global în cadrul WU şi directorul academic al programului Executive MBA Bucharest.

  • România are cele mai mici venituri la buget, ca procent din PIB, dintre tările Uniunii Europene. De unde bani atunci pentru atâtea nevoi?

    Datele Eurostat arată că România a avut, în 2020, venituri la buget, ca procent din PIB, de 31,1% (cu excepţia Irlandei care este o ciudăţenie statistică).

    Este cel mai mic procent de colectare din Uniunea Europeană (minus Irlanda). În aceste condiţii şi puterea statului de a susţine serviciile generale – învăţământ, sănătate – este la limită şi, de aceea, ce se vede strâns în visteria statului merge, în proporţie de 85%, doar spre salarii şi pensii.

    Între ţările din regiune, Bulgaria a strâns la buget, anul trecut, 39,3% din PIB, Cehia 41,3% din PIB, Polonia 42,8% din PIB şi Ungaria, 43,5% din PIB. În condiţiile în care nivelul taxelor din aceste ţări, împreună, variază foarte puţin. Tările din vestul continentului stau mult mai bine decât media UE de 46,8% din PIB. Germania a adus la buget, în 2020, 45,2% din PIB, Belgia 50,6%, Danemarca, 49,2%, Franţa, 52,9%. România? 31,1%! La astfel de sume colectate la buget şi puterea de a ajuta economia în criză a fost pe măsură. De aici discuţiile şi furiile că banii promişi de guvernul român nu au ajuns la ţintă, în vreme ce, în alte ţări, economiile sunt inundate cu bani – din buget şi din împrumuturi. Criza şi slaba colectare au crescut, într-un singur an, datoria publică a României cu 12 puncte procentale din PIB, până la 48%. Este un salt enorm, niciodată întâlnit în ultimii 30 de ani. Deficitul bugetar de anul trecut, de 102 miliarde de lei (21 mld. euro) este mai mare, în euro, decât împrumutul făcut, în criza trecută de România de la FMI, UE şi Banca Mondială – împrumut de 20 mld. euro.

    Iar povara publică va creşte pentru că statul va face, în acest an, încă o datorie de cel puţin 70 de miliarde de lei. Este adevărat că multe cheltuieli sunt făcute pentru combaterea pandemiei – cel puţin 50 de miliarde de lei, în 2020, spune Ministerul Finanţelor. Povestea este că noi nu ştim cât vor dura anii “vacilor slabe”. Nu am economisit în anii “vacilor grase” şi acum trăim din împrumuturi. Când 85% din veniturile curente ale statului merg în pensii şi salarii, statul nu este altceva decât un cerşetor în praful drumului. Este careva să-i dea un ban, poate să-şi cumpere o pâine. Nu-i dă? Vai viaţa lui!

    Povestea complicată pentru stat este că şi bănuţul strâns din cerşeală se adaugă la datoria publică şi, la un moment dat, şira spinării statului s-ar putea rupe de atâta povară. Suntem, e drept, în criză şi este esenţial să scăpăm din ea. Dar de ce Bulgaria strânge mai mulţi bani la buget ca România? De ce Franţa, Germania sau Austria stâng la buget cu 60% mai mult decât strânge România (% PIB)? Este vorba despre taxe? Este vorba de altceva? Eu am o idee, dar cel care trebuie să răspundă nu sunt eu. Nu mai este de râs aici.

    Grecia plânge azi după comorile sale antice aflate în muzeele Angliei. Da, este un furt, nu încape îndoială, dar cum a fost el posibil? Cu multă vreme în urmă, Grecia s-a îndatorat puternic şi nu a mai putut să-şi plătească datoriile faţă de Imperiul Britanic şi atunci Anglia a pus tunurile de pe navele sale pe porturile greceşti, până ce grecii îşi plătesc datoriile. Şi, cum se plimbau ei pe acolo, au găsit lucruri mişto de care grecii habar nu aveau şi le-au luat cu ei acasă şi s-au umplut de bani. Iar acum grecii plâng cam degeaba. Ce papa lupul, bun păpat ramâne.

     

  • Masa salarială a bugetarilor a crescut de mai bine de 2 ori în ultimii 6 ani şi a ajuns la 30% din masa salarială totală

    Masa salarială bugetară a ajuns la 26,4 mld. euro în 2020, de la 11,8 mld. de euro în 2014.

    Masa salarială a bugetarilor, adică suma salariilor din sectorul public a ajuns, potrivit metodologiei europene, la 26,4 mld. de euro, adică 30% din totalul masei salariale. Din 2014 masa salarială din sectorul bugetar a crescut de 2,2 ori, de la 11,8 mld. de euro la 26,4 mld. de euro, arată datele Comisiei Europene.

    Creşterea masei salariale din sectorul bugetar a fost mai accelerată decât creşterea salariilor totale. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, spune că majorarea salariilor din sectorul public nu a avut raţiuni economice în spate, în vreme ce salariile din sectorul privat au crescut în concordanţă cu productivitatea. Astfel se explică creşterea masei salariale din sectorul public cu un ritm mai alert decât cel din sectorul privat.

    „În sectorul public decizia de creştere a salariilor nu are prea multe raţiuni economice în spate şi are mai degrabă raţiuni politice. În sectorul privat raţiunea este de cele mai multe ori economică. Dacă există fundamente în productivitate pentru a creşte salariile, lucrul se întâmplă, în timp ce în sectorul public decizia este mai degrabă politică.”

    Masa salarială totală din România a reînceput să crească din 2014, după câţiva ani de scădere sau stagnare din cauza crizei financiare anterioare. Evoluţia a venit pe fondul creşterii salariilor în general ca urmare a lipsei forţei de muncă, care se resimţea aproape la nivelul tuturor sectoarelor economice, până la venirea crizei din 2020. Majorarea salariului minim pe economie a contribuit de asemenea la creşterea masei salariale. Majorarea salariilor din sectorul public însă a cântărit greu la creşterea masei salariale totale. Creşterea mai accelerată a salariilor din sectorul public a făcut ca ponderea acestora în masa salarială totală să crească de la 24% în 2014 la aproape 30% în 2020.

    „Dacă ne uităm la dinamica din sectorul public a masei salariale sau a salariilor în general a fost una foarte alertă, fără îndoială la o asemenea cifră nu există nicio corelaţie cu nimic. Nu a crescut productivitatea, nu a crescut volumul activităţii”, mai spune Ionuţ Dumitru, care adaugă că aceasta este imaginea de ansamblu a salariilor din sectorul privat, însă la nivel sectorial situaţia poate sta diferit: în unele sectoare este penurie de angajaţi, în altele pot fi prea mulţi sau în unele sectoare salariile sunt mult mai mari decât media şi în altele sunt mai mici.

    Salariile din sectorul public au însemnat o cheltuială de aproape 110 mld. lei în 2020 (circa 22,6 mld. de euro), potrivit execuţiei bugetului general consolidat din 2020. Împreună cu pensiile, salariile absorb 93% din veniturile din taxe, impozite şi contribuţii sociale ale statului. Guvernul Cîţu a luat decizia de a plafona salariile din sectorul public în 2021 la nivelul lunii decembrie 2020.

    „A fost o decizie necesară. Factura de salarii a crescut foarte mult în sectorul public. A ajuns la un nivel ca procent din PIB semnificativ peste media europeană, în condiţiile în care veniturile noastre sunt mult mai mici. Este absolut necesar să iei măsuri de control ale cheltuielilor cu salariile în sectorul public”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

  • România se îndatorează din ce în ce mai mult: Pentru prima dată datoria publică a depăşit jumătate de trilion de lei, ajungând în ianuarie 2021 la 503,6 miliarde lei, adică 47,8% din PIB

    România se îndatorează din ce în ce mai mult: Pentru prima dată datoria publică a depăşit jumătate de trilion de lei, ajungând în ianuarie 2021 la 503,6 mld.lei, reprezentând 47,8% din PIB

    Datoria publică a României a ajuns la finele lunii ianuarie 2021 la suma de 503,6 miliarde lei şi o pondere de 47,8% din PIB, depăşind în premieră pragul de 500 miliarde lei, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

    Nivelul datoriei a crescut într-un ritm accelerat în cursul anului trecut, în condiţiile în care, la finele lui 2019 România avea datorii de 373 miliarde lei, respectiv 35,3% din PIB, iar suma s-a majorat cu 125 miliarde lei până la finele lui 2020, ajungând la o pondere de 47,3% din PIB .

    În luna ianuarie 2021, datoria publică a crescut cu încă 5,3 miliarde lei.

    Depăşirea nivelului de 50% din PIB reprezintă un semnal de alarmă pentru economia naţională, moment în care Guvernul ar trebui să ia măsuri urgente de reducere a datoriei.

    Potrivit datelor publicate de Finanţe, din suma totală raportată în ianuarie, 487 miliarde lei reprezintă datoria administraţiei publice centrale, cea mai mare parte din ea fiind deţinută în titluri de stat (422 mld.lei) şi împrumuturi (57 mld.lei).

    Datoria administratiei publice locale se ridică la 15,9 miliarde lei, din care 13 miliarde lei sunt împrumuturi.

    De asemenea, din totalul de 503 miliarde lei, datoria internă a administraţiei publice totalizează 247 miliarde lei, adică 23,5% din PIB, iar cea externă 255,7 miliarde lei, adică  24,3% din PIB.

    Datoria României a avut o evoluţie constant ascendentă în ultimii ani.

    Astfel, în 2016, România s-a îndatorat din bani publici cu 16 mld. lei, în 2017, datoria publică a crescut cu 15,6 mld. lei, iar în 2018, aceeaşi datorie a făcut un salt de 29 mld. lei. În cursul anului 2019 datoria s-a majorat cu 43 miliarde lei.

  • Datoria publică a României a explodat în 2020, ajungând la 498 mld. lei, plus 124 mld. lei în numai un an, 47% din PIB. Pandemia a costat bugetul statului 50 de miliarde de lei

    Un plus de 124 de mil. lei (25 mld. euro) au însemnat îm­pru­muturile noi în 2020, ceea ce a dus datoria publică to­tală a statului la 498 mld. lei, echivalent a 47,7% din PIB.

    Datele Ministerului de Finanţe arată că datoria pu­blică a crescut în 2020 cu 33% faţă de cea înregistrată în 2019, de la 373 mld. lei la 498 mld. lei.

    Saltul datoriei este uriaş, iar dacă Comisia Euro­pea­nă anticipa acum un an că datoria publică a României va ajunge la 90% din PIB la orizontul lui 2030 (din cauza legii pensiilor şi a majorărilor agresive de salarii publice), acum acest orizont se apropie.

    Statul s-a îndatorat în 2020 cu 124 mld. lei (25,3 mld. euro), o sumă mai mare cu 5 miliarde de euro decât cea pe care o primea România în urmă cu 12 ani de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană şi care a fost con­si­derată, la acea vreme, o valoare ce nu va putea fi vreo­dată suportată în viitor.

    Datoria creşte pentru că deficitul bugetar a fost de 102 mld. lei, echivalentul a 9,9% din PIB. Anul acesta este prevăzută o rearanjare fiscală, cu un deficit în scădere până la 7,1% din PIB.

    Opoziţia acuză guvernul că a alcătuit un buget „de aus­te­ritate“, bugetarii protestează că li s-au îngheţat sala­riile, iar susţinerea guvernului în parlament este destul de subţire.

  • Consiliul Fiscal susţine că propunerea de consolidare fiscală doar prin tăierea de cheltuieli nu este posibilă. Consiliul Fiscal: Trebuie lărgită baza de impozitare. Trebuie îngustate excepţiile de la plata taxelor

    Premierul Florin Cîţu, un om politic liberal venit din mediul bancar spune, în propunerea de buget pe 2021 pe care a agreat-o, că deficitul bugetar aflat în 2020 la aproape 10% din PIB, va fi dus la 7,2% din PIB în acest an, prin reducerea cheltuielilor şi va ajunge la sub 3% la finalul mandatului său. Daniel Dăianu un economist care a lucrat multă vreme în mediul ban­car, acum pre­şedinte al Consiliului Fiscal spune însă: o astfel de consolidare fiscală nu este posibilă doar prin constrângeri financiare.

    Consiliul Fiscal – care este chemat să-şi spună punctul de vedere asupra legislaţiei fisca­le din România – arată, în opinia asupra pro­iectului legii bugetului pentru 2021 – că intenţia consolidării fiscale iniţiată de guvern este lăudabilă, dar că ea nu poate fi efectuată doar prin tăieri de cheltuieli. Documentul Consiliului Fiscal publicat joi vorbeşte de o majorare a „bazei de impozitare“ şi sugerea­ză o eliminare a nişelor fiscale, nişe care au ajuns în România o normă, nu o excepţie.

    Economia a căzut în 2020 cu 3,9%, o veste bună, având în vedere drama din jur. Consiliul Fiscal apreciază, sub semnătura lui Daniel Dăianu că trăim cea mai mare cădere de la „Marea recesiune“ încoace: „Şocul economic al pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune. Marea Închidere (Lockdown) a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană (UE) în trimestrul II din 2020.“.

    Însă, adaugă sursa citată: „Trimestrul III a consemnat o revenire puternică a activităţii economice. Pentru tot anul 2020 scăderea economică la nivelul UE este estimată de CE la circa 6,3% din PIB“.

    Scăderea economică în România cauzată de pandemie a fost de 3,9% din PIB, în timp ce creşterea PIB în 2021 este prognozată de Comisia de Prognoză la 4,3%.

    Consiliul Fiscal estimează, la rându-i, o creştere economică în acest an de 4-5%, având în vedere că nu ştim cum va evolua pandemia. Bugetul a putut suporta o parte din aceste cheltuieli nepre­văzute, dar Consiliul Fiscal aminteşte că va veni vremea în care regulile fiscale, sus­pen­date în această perioadă de mare sufe­rinţă vor fi rein­troduse, iar o corecţie este inevitabilă.

    „Deşi regulile fiscale au fost suspendate în UE în 2020 cu prelungire a derogării şi în 2021, o corecţie macroe­co­nomică este inevi­tabilă în România pentru a controla deficitele în anii ce vin. Din acest punct de vedere, construcţia bugetului pentru 2021, care ţinteşte un deficit cash de 7,16% din PIB, semnalează o modificare de abordare a politicii fiscale/bugetare. Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport cu output gap-ul economiei (distanţa faţă de PIB potenţial), dar această situaţie este inevitabilă în condiţiile necesităţii de a limita deficitele.“

    Sursa citată arată că intervalul 2021-2024, potrivit documentelor MFP, se proiectează o corecţie a deficitelor (cash, ESA şi structural):

    „Se intră într-o altă filozofie de construcţie a bugetului public din pers­pectiva sustenabilităţii finanţelor publice, evitarea dezechilibrelor interne şi externe majore“.

    Aceste spuse sunt mai degrabă o laudă decât o critică, iar faptul că Guvernul şi Consiliul Fiscal „cad la pace“ pe un astfel de subiect este un lucru foarte rar. „Corecţia graduală a deficitului bugetar corespunde unei atitudini raţionale, care permite consolidarea revenirii economiei ce a fost amorsată la finalul anului 2020“, spune documentul Consiliului Fiscal.

    Apele se despart însă la un moment dat.

    „Un factor important ce a determinat evoluţia ascendentă a deficitului structural este reprezentat de creşterea puternică a chel­tu­ielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială pe parcursul ultimilor ani“. Aici po­vestea se complică: 94% din veniturile fiscale, în 2020, s-au dus spre cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială (inclusiv pensiile).

    Ceea ce sugerează însă Consiliul Fiscal nu este că cheltuielile cu pensiile, de pildă, sunt prea mari, ci că veniturile statului sunt prea mici.

    „Fragilitatea poziţiei finanţelor publice la finele anului 2020 este evidenţiată şi de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuţii de asigurări (25,3% din PIB), şi al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici consemnate la nivelul UE“.

    Aşadar, avem cheltuieli mari şi venituri mici, de aici deficite mari şi o creştere a datoriei publice ajunsă la 45% din PIB, cu zece puncte peste nivelul din 2019.

    România nu poate continua aşa, prin urmare o consolidare fiscală nu poate fi evitată în anii ce vin. Cum o faci? Aceasta este problema gravă. Nu o poţi face doar din tăieri de cheltuieli pentru că, aşa cum arată analiza Consiliului Fiscal, majoritatea acestora înseamnă salarii şi pensii. Are cineva curajul să mai taie salariile? „Consiliul Fiscal apreciază drept fezabilă atingerea ţintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash, cât şi europene“ spune documentul citat, dar, adaugă: (…) este îngrijorător faptul că, potrivit Strategiei Financiar Bugetare, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023“.

    Reducerea deficitului bugetar potrivit me­todologiei naţionale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este pre­vizionată de MFP să se realizeze aproape ex­clusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare.

    Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri şi servicii (cu 0,8 pp) şi a celor cu asistenţa socială (cu 1,3 pp).“

    În opinia Consiliului, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menţionate mai sus nu este realistă.

    Aşadar, Consiliul Fiscal arată că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli „este foarte dificilă şi este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depăşească 2,5 pp din PIB“.

    „Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare“.

    Aici este problema mare pentru care niciun guvern nu a avut o rezolvare. Este uşor să spui „lărgirea bazei de impozitare“ care înseamnă, de fapt noi impozite. Este uşor să spui „îngustarea excepţiilor“ care înseamnă închiderea nişelor fiscale pentru IT sau pentru construcţii. Este uşor să spui. Greu este să faci.

    AmCham: Guvernul care va reuşi să crească gradul de colectare la buget va rămâne în istoria economică a României

    ► Camera de comerţ româno-americană a comentat pe marginea propiectului de buget pe 2021, pus în dezbarere publică. Potrivit analiştilor AmCham, proiectul bugetului arată lucruri bune pentru că el sugerează o prudenţă în zona de cheltuieli directe şi pare ceva mai generos cu cheltuielile de investiţii.

    ► „Investiţiile sunt destinate infrastructurii, sănătăţii şi educaţiei, domenii pe care AmCham România le consideră esenţiale, şi care credem că ar fi putut beneficia chiar de alocări suplimentare. Desigur, sperăm ca aceste ambiţii să fie însoţite de creşterea capacităţii de execuţie administrativă, capitol la care România are potenţial semnificativ de ameliorare“.

    ► Şi, mai spune AmCham: „(…) pe zona de venituri, creşterea gradului de colectare rămâne o promisiune facută de numeroase guverne, dar care nu a fost încă realizată, ceea ce ne face să credem că guvernul care va reuşi această performanţă va rămâne în istoria economică a României“.

    ► Majorarea gradului de colectare a veniturilor fiscale, prin modernizarea şi digitalizarea administraţiei fiscale, reducerea economiei informale, absorbţia fondurilor UE, dar şi consolidarea fiscală rămân cheia avansului economic, spun analiştii AmCham.

     

     

  • Cîţu: Economia României, performanţa care spulberă estimările apocaliptice

    „Economia României, performanţa care spulberă estimările apocaliptice! În trimestrul IV din 2020 economia României a crescut cu 5.3%!!! O performanţă fantastică. Cea mai rapidă revenire a economiei din istorie. Am promis. Am făcut. Am avut dreptate. Revenirea economiei in V, o certitudine! În 2020, economia României, alături de cea globală, a fost lovită de cea mai mare criză din ultima sută de ani. Cu toate acestea, s-a contractat cu doar 3.9%. Am luat cele mai bune măsuri din punct de vedere economic şi am spulberat toate estimările apocaliptice”, transmite Florin Cîţu.

    Premierul apreciază că România a performat în 2020 cu 5% mai bine decât estimarile iniţiale şi în medie cu 2.5% mai bine decât toate estimările publicate de instituţiile internaţionale, CE, agenţiile de rating şi instituţiile financiare.

    „Nu ne oprim aici. Anul acesta este anul reformelor si al investiţiilor. Corectăm 30 de ani de amânări şi de populism. În acest prim mandat, de 4 ani, promit să pun economia pe o traiectorie de creştere economică sustenabilă şi să creez un mediu economic în care toţi românii au şansa de reuşi”, conchide Cîţu.

    În anul 2020, comparativ cu anul 2019, Produsul Intern Brut s-a redus cu 3,9%, deşi în trimestrul IV 2020 a fost, în termeni reali, mai mare cu 5,3%1 comparativ cu trimestrul anterior al anului trecut, anunţă Institutul Naţional de Statistică.