Tag: piata muncii

  • Sky News: Românii merg la muncă în străinătate din cauza salariilor mici

     “Când ne-am deplasat la Bucureşti, am gândit că problema ar fi şomajul, că principala atracţie o reprezintă perspectiva diversificării oportunităţilor profesionale sau accesul la sistemul britanic de indemnizaţii sociale. Dar exodul nu este generat de lipsa locurilor de muncă în România – rata şomajului este mai mică decât în Marea Britanie. Problema este nivelul salariilor, care sunt de cel puţin patru ori mai mici decât pentru locurile de muncă echivalente din Marea Britanie”, explică Sky News.

    Deşi în Marea Britanie există preocupări privind efectele venirii a mii de imigranţi necalificaţi, Guvernul României are o altă preocupare – plecarea oamenilor talentaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este CEA MAI CĂUTATĂ MESERIE DIN ROMÂNIA. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

    Andrei Pitiş este preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Criza de programatori nu este, în viziunea sa, un fenomen specific României, ci un fenomen la nivel global: „Am participat la o discuţie cu şefi de asociaţii de IT de pe tot mapamondul şi toţi se loveau de problema forţei de muncă”.

    Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului. „E adevărat că joburile de software engineering aşa sunt, însă sunt slujbe în vânzări, marketing, comunicare, servicii clienţi, care implică şi creativitate sau interacţiune cu alţi oameni„, explică Pitiş. Ce-i drept, nevoia angajatorilor din România este acută tocmai în cazul inginerilor de software, deci exact segmentul care demotivează cel mai tare un potenţial viitor angajat.
    Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. Pitiş citează datele unui studiu potrivit căruia România este printre ţările fruntaşe la raportul dintre numărul de programatori şi cel al locuitorilor. „În aceste condiţii, nu cred că putem produce mai mulţi absolvenţi care să fie programatori.

    Cei care vor şi pot să fie sunt, indiferent dacă merg la o facultate sau nu. Programarea este o meserie direct productivă – un angajator vede destul de repede cât de bun este un angajat de acest tip, nu se ia neapărat după facultatea absolvită„, spune Pitiş. În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani. Cu toate acestea, volumul angajaţilor din piaţa muncii este mai consistent decât numărul menţionat, dat fiind că nu include şi angajaţii temporari plasaţi de agenţii de recrutare precum Lugera & Makler sau Trankwalder pentru joburile bazate pe proiecte.

    „Cred că angajatorii din domeniul IT îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă competitivă în toate centrele IT mari din România, iar efortul în procesul de recrutare este direct influenţat de ce tip de competenţe tehnice se caută într-un anumit loc şi care e planul de creştere în locul respectiv„, declară Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    30.100
    numărul locurilor de muncă vacante în T2, în creştere cu 2.100 faţă de trimestrul anterior şi cu 5.400 faţă de T2 2012, ceea ce înseamnă o rată a locurilor de muncă vacante de 0,7%

    21,35%
    rata de absorbţie a fondurilor europene la jumătatea lunii august, în condiţiile în care sumele solicitate la rambursare prin intermediul celor şapte programe operaţionale au ajuns la cca 3,7 mld. euro

    666 mil. euro
    valoarea investiţiilor străine în primele şase luni ale anului, în scădere cu 20% faţă de primul semestru din 2012 şi raportat la o valoare a investiţiilor de 1,6 mld. euro pentru tot anul 2012

    2.392
    numărul de angajaţi ai Poştei Române care au optat pentru disponibilizare colectivă în perioada 18-23 august, numărul total de disponibilizaţi urmând să ajungă la 3.650, pentru care Guvernul a alocat 7,4 mil. lei din bugetul asigurărilor de şomaj

    320 mld. euro
    datoria publică a Greciei estimată pentru finele anului curent, reprezentând 174% din PIB, faţă de 380 mld. euro (208% din PIB) în lipsa celor două restructurări ale fatoriei din 2012

    9,9 mld. euro
    excedentul balanţei comerciale a UE în luna iunie, după 15,7 miliarde de euro în luna mai şi 8,1 miliarde de euro în aprilie

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Secetă pe piaţa muncii

    Deşi numărul locurilor de muncă vacante a rămas în intervalul de valori medii trimestriale consemnate începând cu trimestrul I 2010, iar disponibilizările s-au redus, dinamica efectivului de salariaţi din economie raportat de angajatori sugerează încetinirea absorbţiei de forţă de muncă. Creşterea lunară a numărului de salariaţi s-a atenuat în serviciile private, s-a întrerupt în industrie şi s-a inversat în construcţii.

    Pentru următoarele luni, anticipaţiile managerilor companiilor privind ocuparea indică stabilitate în comerţ şi perspective relativ nefavorabile în industrie şi servicii, dar mai ales în construcţii.

     

  • Antonescu discută cu Nick Clegg despre românii din Marea Britanie: “Nu sunt infractori şi cerşetori”

     “Majoritatea celor 100.000 de români care locuiesc în Marea Britanie au venit aici ca să muncească”, a spus Antonescu, citat de The Guardian în ediţia electronică.

    “Optzeci la sută dintre ei, procentul cel mai mare dintre toate naţionalităţile, lucrează cu normă întreagă. Majoritatea au sub 35 de ani. Aproximativ 40 la sută au studii universitare. Sunt peste 4.000 de medici şi asistente care lucrează în NHS (sistemul public de sănătate, n.red.)”, a declarat Antonescu.

    “Nu sunt infractorii şi cerşetorii caricaturizaţi de domnul (Nick) Farage şi ai lui. Ei îşi plătesc datoriile şi contribuie în bună parte la economia Marii Britanii”, a declarat Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ne spun salariile despre starea economiei

    Evoluţia bună a majorărilor salariale din ultimele două luni vine după o lună decembrie în care bonusurile de sfârşit de an au fost mai mici decât în anii trecuţi şi după un prim trimestru care a fost cel mai slab din ultimii 11 ani din punctul de vedere al creşterii reale a salariilor, remarcă analiştii ING Bank România. Cifrele lunii mai vor demonstra ns= cât din majorările din aprilie au fost legate de bonusurile de Paşte şi cât ţin de o redresare reală a pieţei muncii.

    ING a revizuit estimarea de creştere economică pentru 2012, de la 1,6% la 2,2% în ipoteza unui an agricol favorabil, după ce Statistica a anunţat că PIB a crescut cu 2,2% în T1 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,7% faţă de T4 2012.

  • Reţeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

    “Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.

    De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.

    “Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

    Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.

     

     

  • Francois Hollande a lăudat reformele de pe piaţa muncii din Germania

     “Progresul înseamnă şi a face în momentele dificile alegerile curajoase pentru a păstra locurile de muncă, pentru a anticipa schimbările industriale, iar aceasta este ceea ce a făcut Gerhard Schroder aici în Germania şi care a permis ţării voastre să fie înaintea altora”, a declarat acesta, foarte aplaudat, în cursul celebrării a 150 de ani de existenţă a partidului social-democrat german (SPD).

    “Aceste decizii nu sunt uşor de luat, ele pot naşte controverse, însă nimic nu se construieşte, nimic solid nu se ridică dacă ignorăm realitatea”, a adăugat el, lăudând ambiţia franco-germană ca fiind motorul Europei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza din zona euro în trei cuvinte: Berlin contra Paris

    Presa germană a comentat în mai multe rânduri divergenţele de opinie din tandemul franco-german, notând atât antipatia personală dintre cancelarul Angela Merkel şi preşedintele François Hollande, dar şi abordările complet opuse ale acestora în privinţa direcţiei spre care ar trebui să se îndrepte zona euro.

    Franţa a făcut cunoscut că nu-şi poate permite să reducă acum deficitul bugetar (aşteptat să atingă anul acesta 4,2% din PIB), din cauza conjuncturii economice proaste, astfel încât efortul bugetar total de 50 mld. euro estimat ar arunca în recesiune economia franceză, actualmente stagnantă. Anul trecut, numărul de falimente ale companiilor din Hexagon a crescut cu aproape 3%, la 61.000, iar rata şomajului a atins în martie curent un nou record – 11,5%.

    Un raport recent al Comisiei Europene citat de Der Spiegel indică intenţia Bruxellesului de a le oferi ţărilor cu probleme, ca Franţa, Italia sau Spania, mai mult timp pentru a-şi reduce datoriile, în timp ce Germania susţine că, dimpotrivă, ar fi nevoie de termene mai strânse, fiindcă şi aşa progresul reformelor din aceste ţări este lent. Raportul insistă însă că aceste ţări ar trebui să ia măsuri de liberalizare suplimentară a pieţei muncii şi arată că Franţa ar trebui să abordeze consolidarea fiscală nu numai prin creşterea veniturilor, aşa cum a făcut până acum, dar şi prin reducerea cheltuielilor guvernamentale, adică exact ceea ce Parisul se fereşte să facă.

  • Munca la negru ia amploare şi în SUA, unde economia subterană a ajuns la 2.000 miliarde de dolari

     Analiştii spun însă că economia subterană ar putea fi un factor pozitiv pentru cea reală, fiscalizată, deoarece previne o deteriorare mai accentuată a indicatorilor sectoriali şi de consum.

    “Cred că economia subterană este destul de mare în SUA. Fie că vorbim despre munca la negru sau despre imigranţii ilegali, este foarte mare”, comentează Alexandre Padilla, profesor de economie la Metropolitan State University din Denver, Colorado, citat de CNBC.

    Astfel, se estimează că activitatea economică nefiscalizată din SUA a totalizat anul trecut 2.000 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu efectuat de economistul Edgar Feige de la Unversity of Wisconsin-Madison.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro