Delegatii au votat totodata echipa de conducere propusa de
Ciorbea.
“Partidul nostru va initia o campanie de strangere de semnaturi
pentru un referendum pentru revenirea la monarhia constitutionala,
impreuna cu asociatiile monarhiste”, a declarat Victor Ciorbea,
intr-o conferinta de presa.
Mai mult pe www.mediafax.ro
Intr-o neobisnuita tirada la adresa guvernatorului Mugur
Isarescu si a Bancii Nationale, Basescu a spus ca BNR prefera un
rol de profesor, dar nu vrea sa se implice la nivel executiv, in
functii de ministru sau chiar premier. Declaratia a fost
impachetata stangaci intr-o frustrare ca zona BNR nu a reusit sa
ofere un candidat viabil pentru postul de premier, desi bunavointa
Bancii Nationale s-a tradus deja prin tentativa de guvern Lucian
Croitoru, respinsa insa la votul politic al Parlamentului in
2009.
Aparenta schimbare de strategie a presedintelui – care pana de
curand cauta un tehnocrat ce sa preia decontul eletoral al
masurilor de austeritate – are cel mai probabil legatura cu
tresarirea de orgoliu a premierului Emil Boc, care a anuntat ca
“s-a schimbat”, chiar cu o zi inainte, indepartand astfel
perspectiva demisiei sale.
O remaniere este inca posibila, pentru ca PDL, UDMR si UNPR au
inca portofolii in divergenta, iar recentele arestari de la vamile
maritime Constanta si Agigea nu fac decat sa fragilizeze si mai
mult majoritatea parlamentara.
Premierul Giorgios Papandreou a afirmat, conform publicatiei
elene Capital, ca in aceste conditii, el “va merge inainte singur,
fara alegeri, pana in 2013”.
Reuniunea de trei ore si jumatate, convocata de presedintele
Karolos Papoulias, era menita sa deblocheze programul cel nou de
austeritate propus de premierul Papandreou, sub rezerva ca in cazul
unui esec, raman deschise toate optiunile, inclusiv cea a
alegerilor anticipate, asa cum s-a intamplat in Portugalia dupa
respingerea planului de restrangere a cheltuielilor bugetare.
“Timpul trece”, a reactionat comisarul european Olli Rehn, dupa
esecul reuniunii, afirmand ca Bruxellesul “regreta esecul liderilor
de partide de a ajunge la un consens pentru ajustarile necesare
spre a traversa actuala criza a datoriilor”. “Trebuie sa se ajunga
in curand la un acord, pentru ca timpul trece. Speram ca eforturile
in directia unui acord intre partide pentru sustinerea programului
UE-FMI vor continua”, a declarat Rehn, citat de Kathimerini.
Presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro),
Jean-Claude Juncker, a declarat ca transa nu va fi primita decat
daca Grecia prezinta garantii de refinantare pentru urmatoarele 12
luni, ceea ce depinde direct de credibilitatea programului fiscal
si de privatizare.
CE I SE CERE GRECIEI
Programul de austeritate prevedea urmatoarele masuri, menite sa
reduca deficitul bugetar la 7,5% din PIB pana la sfarsitul anului
si sa convinga pietele financiare ca Grecia “nu traieste peste
mijloacele sale”, asa cum s-a exprimat comisarul Olli Rehn:
1) Reducerea costurilor cu asistenta medicala, in total cu 260 mil.
euro
2) Reducerea cheltuielilor de asistenta sociala cu 345 mil.
euro
3) Reducerea pensiilor cu 245 mil. euro, prin masuri temporare sau
reformarea sistemului de acordare
4) Cresterea contributiiloe pentru toti angajatii, care ar urma sa
aduca la buget suma totala de 380 mil. euro. O taxa speciala de
solidaritate de 1% va fi aplicata tuturor functionarilor publici,
iar in sectorul privat, povara taxei va fi impartita intre angajati
si angajatori.
Ministerul de Finante s-a angajat, de asemenea, sa accelereze
privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
29 iunie.
Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis ca se va
intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i convinge sa
cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice in cursul
verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank, Piraeus Bank,
portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze DEPA, compania
metalurgica Larko, compania de productie militara Hellenic Defence
Systems si altele.
Parerea aproape unanima a analistilor si comentatorilor este ca
anul viitor calendarul electoral va avea o influenta decisiva si
posibil nefasta, in unele cazuri, asupra economiei. Aceasta pentru
ca si criza, si ajustarile facute pentru a incerca depasirea ei, si
cele la care s-a angajat Guvernul pentru urmatorii ani lasa
economia fara acea marja de manevra care ar permite dupa anul
electoral 2012 recuperarea unor excese pe care partidele de
guvernamant le fac de obicei pentru a capta adeziunea
votantilor.
E deja un loc comun ca Romania ar fi putut face mult mai usor
fata crizei economice daca in 2008 bugetul nu ar fi fost drenat de
PNL (si, din umbra, si de PSD) prin marirea pensiilor si alocarile
de fonduri pentru investitii nenecesare, care au generat un deficit
de 4,9% din PIB (5,7% dupa metodologia europeana ESA95), dublu fata
de anul precedent. In declaratii recente pentru BUSINESS Magazin,
atat presedintele Consiliului Fiscal, economistul-sef al Raiffeisen
Bank Ionut Dumitru, cat si country managerul Coface Romania
Cristian Ionescu sustineau ca si pentru anul viitor exista acelasi
pericol.
Daca Dumitru vorbea de pericolul unor “eventuale derapaje la
nivel fiscal-bugetar in pregatirea alegerilor din 2012”, managerul
Coface inca mai spera ca “puseul electoral sa fie totusi mentinut
in limite rezonabile, in conditiile in care Guvernul s-a angajat sa
reduca deficitul bugetar la 3%”. In 2012 sunt programate doua
campanii electorale, pentru alegerile locale din iunie si cele
parlamentare din noiembrie. Data fiind situatia din sondajele
recente, principala formatiune de guvernare, Partidul Democrat
Liberal (PDL), are de recuperat un decalaj de 10-15% pentru a putea
concura cu cealalta constructie politica importanta, Uniunea Social
Liberala (USL), alianta formata din liberali si social-democrati.
Primul test, cel al alegerilor locale, este si cel mai important,
pentru ca istoria recenta a aratat ca rezultatele inregistrate in
teritoriu de catre formatiunile politice sunt avanpremiera celor de
la parlamentare.
Va reusi PDL sa castige procente electorale fara a drena
fondurile publice in sprijinul propriilor candidati? “Aproape sigur
nu”, e de parere politologul Stelian Tanase, profesor la
Universitatea Bucuresti, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin: “PDL
nu are alta sansa de a reveni in sondaje”. “Doar anul acesta se mai
poate strange cureaua si abia acum resimtim criza cu adevarat, iar
anul viitor vor fi obligati sa dea drumul la pomeni electorale ca
sa recupereze procentele”, explica Tanase.
Mai ponderat, Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro
Democratia, spune ca tendinta inregistrata de USL in urmatoarea
perioada va influenta decisiv comportamentul democrat-liberalilor
in acest an preelectoral. “Daca USL va fi constanta in sondaje sau
va creste, tentatia PDL de a actiona astfel va fi mai mare”,
estimeaza el, cu amendamentul ca “nu sunt sigur ca Traian Basescu
va accepta o astfel de situatie”. Pirvulescu nu sugereaza neaparat
iminenta unui conflict intre PDL si presedinte pe aceasta tema, ci
considera plauzibil ca Basescu sa nominalizeze “undeva spre
sfarsitul acestui an sau la inceputul anului viitor” un premier
tehnocrat, ca sa incerce scoaterea functiei de sef al Guvernului de
sub presiunea filialelor PDL din teritoriu in preajma
alegerilor.
Tema unui premier tehnocrat comporta doua valente: pe de o
parte, guvernul ar fi – cel mai probabil – tot unul politic, deci
sensibilitatea la presiuni politice ar fi mai scazuta, dar nu
eliminata, iar pe de alta parte, insusi presedintele Traian Basescu
a anuntat, la o conferinta a Ziarului Financiar de joia trecuta, ca
acum ar fi nevoie de stabilitate guvernamentala – o trimitere
stravezie la amanarea planurilor de schimbare din functie a
premierului Emil Boc. In aceeasi seara, Basescu a revenit asupra
acestor speculatii, sustinand ca ar trebui “sa le lasam inca vreo
sase luni si sa guvernam”, cu trimitere la emisiunea de obligatiuni
cu care Romania vrea sa iasa pe pietele internationale luna
viitoare si care ar fi pusa in pericol de speculatiile cu privire
la instabilitatea politica. Si nici sansele de a trece un nou
guvern prin Parlament nu sunt foarte mari, intrucat ecuatia
sustinerii guvernamentale este tot mai fragila.
Analizele politice ale lui Lazaroiu au aruncat de mai multe ori
in ultima perioada semne de intrebare asupra pozitiei presedintelui
Traian Basescu – in numele caruia multi banuiau ca vorbeste de fapt
consilierul sau – insa niciodata ele nu au evaluat critic aliatii
de guvernare ai PDL. Acum, consilierul a etichetat UDMR drept
“partid tolerat” si lipsit de identitate ideologica, asadar fara un
viitor intr-un peisaj politic in care formatiunile politice trebuie
sa se defineasca dupa pozitionarea ideologica, nu dupa etnia
electoratului.
Plecarea lui Lazaroiu nu este surprinzatoare in istoria
consilierilor presedintelui Basescu – care in primul mandat a
schimbat integral echipa numita in 2004; insa motivul – supararea
evidenta pe care analiza sa le-a produs-o liderilor UDMR – a
reamintit cat de fragil este echilibrul guvernamental si cat de
putine resurse de negociere au la dispozitie democrat-liberalii in
fata aliatilor.
Desi evaluarile lui Lazaroiu nu pot fi considerate atacuri decat
daca sunt citate trunchiat (asa cum s-a si intamplat), iritarea
vicepremierului Marko Bela si a presedintelui UDMR Kelemen Hunor,
amplificata de mass-media, nu a starnit valuri in coalitia
guvernamentala. Vulnerabilizat de demisia ministrului Ioan Botis,
premierul Emil Boc cu siguranta nu putea suporta si o perioada de
tensiune cu principalul aliat, in conditiile in care se afla pe
ultima suta de metri a cursei pentru recastigarea unui nou mandat
in fruntea PDL.
Toate semnele ultimelor zile au aratat ca europarlamentarul fost
socialist va demisiona cat de curand din functie, in conditiile in
care a pierdut nu doar sprijinul politic al grupului socialistilor
europeni, dar si pe cel al presedintelui Parlamentului European,
Jerzy Buzek. Severin a refuzat toata saptamana sa urmeze exemplul
celorlalti doi colegi din PE care au demisionat dupa ce au fost
acuzati de saptamanalul Sunday Times ca au cerut bani pentru a
depune amendamente la legislatia europeana.
Pentru dreapta politica, in special cea romaneasca, problemele
lui Severin (si care pot ajunge la DNA, intrucat prejudiciul este
mai mare de 10.000 de euro) au venit de minune, insa momentul a
fost speculat doar de europarlamentarul Monica Macovei – rival
politic al lui Adrian Severin inca din 2005 pe probleme de
integritate si anticoruptie, care a fost foarte activa in a cere
aplicarea unor criterii etice mai stricte pentru functia de
europarlamentar. Dat fiind ca nici in propriul partid Macovei nu a
avut succes cu acelasi tip de propuneri, desi unii comentatori au
profitat de ocazie ca sa aduca din nou in atentia PDL criteriile de
integritate, ramane de vazut daca va reusi sa le repuna in discutie
dupa o eventuala decizie in privinta lui Severin a Parlamentului
European sau, daca va fi cazul, a PSD.
Intrucat, pana acum, “partile” nu s-au inteles, urmeaza ca
plenul sa decida miercurea viitoare noua configuratie a Biroului
Permanent al Senatului. Negocierile opozitiei sunt ingreunate si de
faptul ca cei 68 de alesi pe care-i are nu sunt toti “valizi”,
senatorul Catalin Voicu fiind in continuare in arest. Potrivit
regulamentului Senatului, alegerea vicepresedintilor, secretarilor
si chestorilor se face la inceputul fiecarei sesiuni ordinare.
Impreuna cu presedintele, ales pe intreaga durata a mandatului
Senatului, numarul membrilor Biroului Permanent al acestei camere
se ridica la 13 – 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori. Pana
in acest moment, opozitia a detinut majoritatea, avand omul in
plus, in fata puterii.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Potrivit documentului AEP, alegerile prezidentiale si
parlamentare vor avea loc in a treia duminica a lunii noiembrie, in
timp ce localele, in prima duminica a lunii iunie. Codul electoral
mai stabileste si ca urna de vot va fi transparenta. In plus,
proiectul, care se refera si la referendum, prevede ca in
strainatate, in statele in care, din cauza diferentei de fus orar,
votarea organizata duminica ar uma sa se incheie dupa ora 21.00 a
Romaniei, aceasta sa aiba loc sambata, intre orele locale
7.00-21.00. In celelalte cazuri, alegerile se desfasoara duminica,
intre orele locale 7.00-21.00.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In varsta de 45 de ani, Gilad Sharon, om de afaceri, ramasese
pana acum departe de viata publica, spre deosebire de fratele sau
Omri, fost deputat care a renuntat la mandat din cauza acuzatiilor
de coruptie.
Mai discret, Gilad Sharon a jucat si el un rol important, fiind
consilierul lui Ariel Sharon (aflat in coma de cinci ani) cand
acesta era premier. Gilad Sharon intentioneaza sa candideze pentru
functia de deputat din partea Kadima la urmatoarele alegeri,
programate in 2013.
Kadima, partid condus incepand din 2008 de Tzipi Livni, fosta
ministra de externe a tarii, are 28 de membri in Knesset, din
totalul de 120 de locuri ale parlamentului israelian.
“Aceasta discutie ar fi actuala dupa congresul nostru si in
functie de masurile economice si financiare pe care Guvernul le va
lua in perioada imediat urmatoare”, a spus Frunda despre dezbaterea
privind iesirea de la guvernare.
Senatorul sustine ca UDMR ar trebui sa se reorienteze, intrucat
PDL are sanse “foarte-foarte mici” sa mai castige alegerile: “Avand
in vedere ca exista sanse foarte-foarte mici ca Partidul Democrat
sa mai castige sau sa fie la guvernare dupa 2012, parerea mea e ca
noi trebuie sa purtam un dialog constructiv cu partidele din
opozitia actuala, indiferent ce alianta vor face in viitor”.