BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Va fi 2022 un nou an al penuriilor?

    După ce 2021 a fost anul în care lumea s-a confruntat cu penurii generalizate, perspectivele au şanse reduse de a se schimba în cea mai mare parte a anului viitor, scrie Deutsche Welle.

    Speranţele au fost mari pentru acest an după carnagiul economic provocat de pandemia de coronavirus. A existat speranţa că economia mondială va înregistra o creştere explozivă odată cu apariţia vaccinurilor şi relaxarea restricţiilor. Economia mondială a revenit pe creştere, dar şi-a pierdut rapid din suflu. Creşterea bruscă a cererii de bunuri, dublată de haosul din industria transportului maritim au lovit puternic în lanţurile de aprovizionare, afectând procesul de redresare.

    Problema este că revenirea în forţă a cererii s-a lovit de “constrângerile fizice din porturi”, arată Coleman Nee, economist în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

    Reluarea bruscă a activităţii a dus la blocaje majore la porturile americane şi europene şi la o distribuţie inegală a containerelor pentru transport la nivel mondial. Criza de containere a împins preţurile în sus cu 1,5%, impactul fiind şi mai mare în cazul economiilor mai mici dependente de comerţ.

    Industria auto este printre cele mai afectate. Nee de la OMC arată că o creştere a exporturilor de semiconductoare de către cei mai mari producători din Asia va duce probabil la o temperare a problemelor industriei anul viitor.

    În opinia Arianei Curtis, economist în cadrul Capital Economics, industria auto va beneficia de asemenea de eliminarea restricţiilor anti-coronavirus din marile ţări exportatoare, ca Vietnam şi Malaezia.

    “Dar chiar şi aşa, dezechilibrul dintre ofertă şi cerere din sectorul semiconductoarelor va face ca penuriile să persiste. Comenzile de semiconductoare depăşesc în continuare exporturile din Taiwan”, arată Curtis. “Deşi investiţiile în producţia de semiconductoare sunt în creştere, extinderea capacităţii de producţie va fi un proces de durată, penuriile putând persista încă 6-12 luni”.

    Criza lanţurilor de aprovizionare s-a dovedit mai persistentă decât au anticipat majoritatea experţilor. Iar blocajele nu vor dispărea probabil în viitorul apropiat. “Anticiparea momentului exact în care problemele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare vor dispărea este imposibilă, dar considerăm că îmbunătăţirea situaţiei sanitare, extinderea capacităţii şi o reorientare la nivel mondial dispre bunuri către servicii ar trebui să diminueze presiunile asupra lanţurilor de aprovizionare în 2022”, se arată într-o notă a Oxford Economics.

    Asta dacă pandemia nu va aduce noi surprize.

     

  • Pariu de România: compania care face legătura între sănătate, educaţie şi şah

    Pandemia a scos la iveală multe lipsuri ale sistemului public din România, cu precădere în zona de sănătate, iar nevoile societăţii au devenit mai presante ca oricând. Unele dintre acestea şi-au găsit parţial rezolvarea în eforturile companiilor şi ale ONG-urilor, unde Fundaţia Superbet s-a remarcat drept unul dintre cei mai activi jucători implicaţi în responsabilitate socială din peisajul local. Aceasta a iniţiat şi sprijinit multiple proiecte pe trei direcţii mari: sănătate, educaţie şi şah.

    “În lupta anti-Covid-19 s-a implicat toată planeta, guverne, companii, ONG-uri mici şi mari. În primăvara anului 2020, echipamentele şi biocidele donate de Fundaţia Superbet au ajuns în 20 de judeţe, cele mai solicitate în lupta cu pandemia, şi au fost livrate către 33 de spitale, prin grija voluntarilor Superbet şi INACO”, povesteşte Augusta Dragic, preşedintele Fundaţiei Superbet, într-un interviu acordat Business MAGAZIN.

    Fundaţia Superbet este implicată în prezent în cinci proiecte de sănătate, iar unul dintre cele mai ambiţioase este reprezentat de iniţiativa Covid-19 Superbet, prin care sprijină lupta împotriva pandemiei. În total, Fundaţia a donat diferite echipamente şi biocide în valoare de 1 milion de lei către spitale, dar şi peste 100 de concentratoare de oxigen. „În luna noiembrie 2021 am distribuit 110 concentratoare de oxigen şi 3.000 de măşti de oxigen către spitale aflate în situaţii de criză, din peste 60 de oraşe din România. Acţiunea iniţiată şi finanţată de Fundaţia şi Grupul Superbet, la care au contribuit cu efortul logistic INACO şi Dentotal, a adus o gură de oxigen în lupta cadrelor medicale pentru salvarea pacienţilor afectaţi grav de Covid-19. Suntem conştienţi că implicarea noastră poate face diferenţa şi de aceea vom fi mereu atenţi la situaţiile critice din jur”. Totodată, Fundaţia Superbet s-a implicat în echiparea cu aparatură medicală pentru Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, dar şi în achiziţia unei ambulanţe pentru Spitalul Matei Balş.

    Trebuie menţionat că interesul arătat de Augusta Dragic pentru sănătate este mai mult decât responsabilitate socială şi îşi are rădăcinile chiar în formarea celei care astăzi este preşedintele Fundaţiei Superbet. Concret, parcursul ei antreprenorial a debutat în momentul în care a lăsat în urmă anii de studiu la medicină şi rezidenţiatul în chirurgie. „Încercăm să facem cât mai mult bine în jurul nostru şi credem că dincolo de bani, implicarea din suflet este ceea ce contează cel mai mult. (…)Toate faptele bune înseamnă efort. Contextele sunt atât de diferite încât nu cred că ar fi corect faţă de niciuna dintre aceste iniţiative să fie menţionată ca fiind mai solicitantă sau mai specială faţă de alta. Ce vreau să subliniez este că răsplata este pe măsură”. Dincolo de lupta împotriva pandemiei, Fundaţia Superbet mai susţine o serie de cauze importante în zona de sănătate: sprijinirea femeilor afectate de cancer, printr-un parteneriat cu Asociaţia Imunis; ajutor pentru Fundaţia Familia Sfântă, care oferă ajutor prin donaţii şi servicii medicale pentru cei cu o situaţie materială precară; susţinerea proiectului „Iluminare în roz”, prin care lucrează cu Fundaţia Renaşterea pentru a arăta susţinere faţă de femeile aflate în lupa cu cancerul mamar; sprijin pentru Hospice Casa Speranţei în misiunea lor de a ajuta copiii care luptă cu boli incurabile.

     

    Şah pentru viitor

    Fundaţia Superbet se implică în mod activ în educaţie şi face eforturi pentru a transforma şahul într-un sport de viitor în România, care poate forma următoarea generaţie. „Am să încerc să răspund la întrebarea «ce soluţie a găsit Fundaţia Superbet la una dintre cele mai arzătoare probleme ale societăţii româneşti», problema pe care noi am identificat-o fiind educaţia. Răspunsul găsit de noi este şahul. Vrem să facem din şah un instrument de educare accesibil cât mai multor generaţii de copii”, a explicat Augusta Dragic într-un mesaj transmis în cadrul videoconferinţei Business Magazin „De la CSR la ESG: noua paradigmă a responsabilităţii în business“, organizată în parteneriat cu Fundaţia Superbet. Fundaţia Superbet sprijină Federaţia Română de Şah, întrucât crede într-un viitor în care acest sport al minţii poate fi chiar mai mult decât un instrument de educare, un viitor în care şahul poate fi o oportunitate de a face performanţă. „Credem că şahul este soluţia, credem că şahul poate dezvolta viitoare generaţii de copii care vor fi mult mai pregătiţi pentru viaţă. Pe lângă abilităţile analitice, strategice şi toate celelalte calităţi pe care şahul le dezvoltă vom avea în primul rând oameni, şi cu puţin noroc şi multă muncă vom avea mari campioni”, a transmis ea în acelaşi mesaj. Pe lângă sprijinul acordat Federaţiei Române de Şah, Fundaţia Superbet a reuşit în premieră să aducă în România o etapă a celebrei competiţii europene Grand Chess Tour. Astfel, în 2019 a avut loc pentru prima dată în România Superbet Grand Chess Tour, o competiţie care aduce în ţara noastră unii dintre cei mai mari maeştri ai şahului din întreaga lume.

    În 2021, Fundaţia a reuşit să organizeze o nouă etapă a turneului pe plan local. „În 2022 vom continua să finanţăm proiectul nostru de suflet, şahul. Vom aduce din nou în România cei mai importanţi jucători de şah la nivel mondial, în cadrul Grand Chess Tour 2022, care se va desfaşura la Bucureşti între 3 şi 15 mai. Turneul va fi organizat ca de obicei în parteneriat cu Fundaţia pentru Şah Kasparov şi cu Federaţia Română de Şah, ai cărei parteneri strategici suntem. Vom continua să fim principalul partener financiar al iniţiativelor Federaţiei Române de Şah”, a povestit preşedintele Fundaţiei Superbet în cadrul interviului acordat Business MAGAZIN. Mai mult, Augusta Dragic îşi propune ca fundaţia pe care o conduce să ducă şahul la următorul nivel în ceea ce priveşte educaţia, ceea ce înseamnă că încearcă să includă acest sport chiar într-una din primele etape ale sistemului educaţional. „Vom demara si un proiect nou –  introducerea şahului în grădiniţe şi în ciclul primar, proiect bazat pe metodologia dezvoltată de Fundaţia pentru Şah Kasparov. Proiectul-pilot, care va începe în ianuarie 2022, se intitulează «Şahul – de la învăţarea în clasă, la poveşti de spus acasă  – The Gambit» şi va fi implementat în parteneriat cu Asociaţia Step by Step”. În acelaşi timp, ambiţia legată de şah se conturează la nivel înalt şi în alte pieţe în care Grupul Superbet activează, în contextul în care alte două oraşe europene se vor bucura de câte o etapă a turneului Superbet Grand Chess Tour. „Începând cu 2022, vom organiza alte două etape a Grand Chess Tour, adică pe lângă etapa de la Bucureşti, vom fi organizatori şi în alte două oraşe europene acolo unde Grupul Superbet activează. Unul dintre oraşe va fi sigur Varşovia, pentru cel de-al doilea aşteptăm obţinerea tuturor aprobărilor pentru a-l anunţa oficial”.

     

    Ce urmează

    La nivel global se discută despre o nouă paradigmă a responsabilităţii în business, una care ar putea veni cu o forţă mult mai puternică şi cu o abordare integrată în acest sens. Ea este cunoscută drept ESG (environmental, social, governance), şi implică atât o nouă mentalitate, cât şi reguli clare, precum raportări nonfinanciare din partea companiilor. În acest context, Augusta Dragic crede că nu este vorba tocmai despre o trecere de la CSR la ESG, ci mai mult despre „faţetele aceleiaşi atitudini”.

    „Nu cred că trebuie să trecem de la o mentalitate la alta. Cred că vorbim de faţetele aceleiaşi atitudini. ESG aduce poate şi o componentă mai cuantificabilă în cifre comparativ cu CSR – de exemplu de „cost saving”, prin reducerea deşeurilor şi optimizarea alocării resurselor. Însă dincolo de acest gen de considerente, important este să ai o atitudine corectă moral, sustenabilă pe termen lung, responsabilă. Responsabilă faţă de mediu, faţă de colegi, faţă de clienţi, faţă de toate elementele ecosistemului în care activezi. În plus, să încerci să ai grijă şi de cei mai puţin norocoşi”. În ceea ce priveşte modul în care statul poate încuraja iniţiativele de responsabilitate socială, preşedintele Fundaţiei Superbet numeşte facilităţile fiscale „un prim pas bun”, dar acesta trebuie să fie urmat şi de alţii, atât din direcţia publică, cât şi dinspre fiecare dintre noi. „Redirecţionarea unei părţi din impozite către iniţiative CSR este un prim pas bun în această direcţie. Aşteptăm următorii paşi. Dar până acolo, nu cred că trebuie să aşteptăm de la stat să se ocupe de toate. Dacă fiecare dintre noi ar face zilnic măcar o faptă bună, am fi cea mai fericită naţie. Nu e nevoie neapărat de bani, ci mai ales de suflet”. A treia direcţie în care activează Fundaţia Superbet este cea de educaţie şi cultură, unde a hotărât să susţină financiar menţinerea pe piaţă a revistei „Ştiinţă şi Tehnică”, pentru a duce mai aproape ştiinţa de fiecare nouă generaţie de tineri curioşi.

    „Am decis să susţinem financiar publicaţia «Ştiinţă şi Tehnică» la îndemnul reprezentanţilor a mai multor generaţii care au crescut, s-au inspirat şi şi-au hrănit curiozitatea de-a lungul deceniilor din paginile acestei reviste cu o istorie remarcabilă în spate”. Mai mult, Fundaţia Superbet s-a implicat în salvarea revistei culturale „Dilema Veche”, care era în pragul de a-şi suspenda versiunea tipărită, după aproape trei decenii. „În ceea ce priveşte «Dilema Veche», am aflat din presă că cea mai importantă revistă culturală românească ar putea muri – în martie 2020, un anunţ al redactorului şef, Sever Voinescu, urmat de un articol al domnului Andrei Pleşu anunţau că, după 27 de ani, revista  îşi suspendă versiunea tipărită şi rămîne, o vreme, doar online. Cultura menţine sănătatea minţii, la fel de necesară ca şi cea a corpului. Aşa cum Fundaţia Superbet a sărit în ajutorul medicilor şi pacienţilor la începutul pandemiei Covid-19, în acelaşi fatidic martie 2020, ne-am bucurat să putem ajuta şi cultura”.

    Întrebată dacă Fundaţia Superbet mai plănuieşte iniţiative similare pentru anul 2022, Augusta Dragic a explicat că intervenţiile de acest gen vor continua pentru că este nevoie de ele, însă a subliniat că organizaţia nu îşi doreşte să creeze dependenţe care ar putea alimenta comportamente nesustenabile, nici din partea finanţatorului, nici din partea beneficiarilor. „Experienţa ne-a învăţat că dependenţa excesivă de o singură sursă de finanţare trebuie evitată tocmai pentru ca un proiect să se dezvolte şi să crească sănătos. Prin urmare, da, plănuim şi în 2022 iniţiative similare, în zona şahului cu siguranţă. În rest, sunt suficient de multe nevoi urgente în societatea românească care merită sprijinite şi alături de unele vom fi şi noi, sigur”. Fundaţia Superbet plănuieşte să se implice în viaţa comunităţilor din toate ţările în care activează, întrucât consideră că nu există diferenţe majore între ţări, iar binele nu are geografie. Astfel, pe lângă turneul de şah pe care îl va organiza şi în alte ţări dincolo de România, Fundaţia va menţine şi iniţiativa prin care luptă împotriva cancerului. „Vom continua să fim sponsorii principali ai Race For Cure, iniţiativa în care din 2019 au fost implicaţi colegii din toate pieţele pe care Grupul Superbet activează. Am reuşit chiar, ca în 2019 şi în 2021, să fim cea mai numeroasă echipă participantă şi cea care a donat cea mai mare sumă pentru lupta împotriva cancerului”

    Augusta Dragic, preşedintele Fundaţiei Superbet: “Vom demara si un proiect nou — introducerea şahului în grădiniţe şi în ciclul primar, proiect bazat pe metodologia dezvoltată de Fundaţia pentru Şah Kasparov. Proiectul-pilot, care va începe în ianuarie 2022, se intitulează «Şahul — de la învăţarea în clasă, la poveşti de spus acasă — The Gambit» şi va fi implementat în parteneriat cu Asociaţia Step by Step.”

     

  • Oamenii de ştiinţă confirmă: Deşi mai contagioasă, tulpina Omicron este mai puţin agresivă decât Delta. Vaccinurile sau infecţiile anterioare pot juca un rol crucial în „îmblânzirea” noii mutaţii

    Potrivit cercetătorilor, în acest moment, omenirea se află în cel mai bun punct din perioada pandemiei: varianta Omicron nu pare să îmbolnăvească oamenii la fel de rău ca Delta, scrie Business Insider.

    Medicii sud-africani au observat pentru prima dată tendinţa în noiembrie, iar modelul pare să se menţină pe măsură ce noua tulpină se răspândeşte în Europa şi America de Nord.

    Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor au remarcat la începutul acestei luni că majoritatea cazurilor de Omicron din SUA au produs simptome relativ uşoare, inclusiv tuse, oboseală, congestie şi secreţie nazală. Durerea de cap, oboseala, curgerea nasului, durerea în gât şi strănutul sunt, de asemenea, cele mai importante simptome ale Omicron raportate la Zoe COVID-19 simptom tracker, o aplicaţie pentru smartphone care înregistrează cum se simt sute de mii de oameni din Marea Britanie.

    În plus, răspândirea rapidă a Omicron nu pare să crească spitalizările la fel de mult ca tulpinile anterioare. Un raport de miercuri de la Imperial College din Londra a constatat că persoanele infectate cu Omicron aveau un risc cu 20-25% mai mic de a fi spitalizaţi decât cei infectaţi cu Delta.

    Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă sunt încă nedumeriţi dacă Omicron este în mod inerent mai puţin virulent sau dacă vaccinurile şi infecţiile anterioare pur şi simplu împiedică mai mulţi oameni să se îmbolnăvească grav.

     

  • Ce a contat în 2021 pentru comerţ?

    Investiţii de 1 mld. euro

    Cele zece reţele de comerţ modern din România, mai exact lanţurile care operează hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry şi proximitate modernă, au scos din buzunare pentru investiţii în 2021 circa 1 mld. euro, conform estimărilor şi calculelor BM pe baza datelor transmise de companii.

     

    Vedeta anului în comerţ: Băiatul de la livrări

    Indiferent că se numesc Bringo, Glovo, foodpanda, Tazz by eMAG sau Grovy, companiile de livră se pot considera câştigătoarele pandemiei de COVID-19.

    „Produsele noastre au ajuns să fie listate la raftul principal. Suntem prezenţi pe patru continente, în peste 35 de ţări. Am investit 12 ani până au început să apară primele rezultate. Nu trebuie să aşteptăm de la alţii, ci trebuie să vină de la noi. Nimeni nu ştie mai bine ca noi cum se vând produsele, cum ne putem adresa pieţelor externe.” Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto.

     

    Un nou lider după zece ani

    Discounterul german Lidl a devenit liderul comerţului românesc anul acesta (conform rezultatelor din 2020) după ce a depăşit la mustaţă compania-soră Kaufland.

    Astfel, reţeaua a terminat anul trecut cu afaceri de 12,86 mld. lei, după o creştere de 32% în 2020, primul an al pandemiei. Pe cele două companii – Lidl şi Kaufland – le despart doar 25 mil. lei, cea mai mică diferenţă de până acum, semn că se ascute concurenţa la vârf.

     

    „Văd, în viitorul apropiat, o serie de ani dificili, afectaţi de mai multe probleme –

    de la inflaţie la criza forţei de muncă. De aceea, am blocat pentru moment investiţiile.”

    Levente Bara, cofondator, Transilvania Nuts.

     

    Culoarea anului 2021: verde

    Energie verde, mâncare verde, o lume verde. Acesta este trendul în comerţul alimentar, ca de altfel în tot mai multe domenii. Doar românii vor ajunge să cheltuiască 2-3 mld. lei (400-500 mil. euro) anual pe produse alternative la carne sau lactate, până în 2035, mergând astfel în trend cu piaţa mondială, arată estimările ZF pe baza datelor din piaţă şi un studiu al companiei de strategie Boston Consulting Group (BCG) şi Blue Horizon Corporation. Piaţa proteinelor alternative se află pe un trend ascendent de câţiva ani, dar avântul va accelera în următoarea perioadă în întreaga lume.

    Pe scurt, viitorul sună bine verde!

    „România trebuie să renunţe treptat la modelul de dezvoltare în care singurul atu este preţul scăzut al mâinii de lucru. Avem nevoie să investim în cercetare şi în brandurile locale.”

    Mircea Turdean, directorul general al Farmec Cluj-Napoca.

  • Temperaturi record, calamităţi record, infectări record, creşteri economice record, exporturi record, profituri record, preţuri record, demisii record, depresie record, un număr record de oameni au auzit pronunţându-se a 15-a cifră din alfabetul grecesc

    De ceva timp, a discuta despre vreme nu mai este ceva banal, plictisitor. Anul acesta a plouat pe cel mai înalt vârf din Groenlanda. În SUA, o serie de state au raportat cele mai ridicate temperaturi pentru luna decembrie din mulţi, mulţi ani. Şi în unele regiuni din Canada au fost doborâte recordurile de temperatură ridicată. Aceasta în timp ce pe munţii din Hawaii a fost viscol. Iar în St. Petersburg temperatura a coborât la -21 de grade Celsius, cea mai joasă cotă din 1893 încoace. Extremele devin din ce în ce mai extreme, iar efectele s-au văzut anul acesta, din păcate, prea clar. Câteva oraşe din Germania au fost lovite fulgerător de inundaţii puternice, devastatoare, trezind în publicul german interesul pentru lupta cu încălzirea climatică. Acest lucru s-a văzut în alegeri. Epoca prudentei Merkel a apus, iar ecologiştii şi-au făcut loc la guvernarea celui mai puternic şi influent stat european. Ceilalţi doi colegi din coaliţia de guvernare (un guvern tripartit este, de asemenea, ceva neobişnuit pentru Germania) va trebui să-i asculte. La fel şi Europa. Vremea extremă a provocat, de asemenea, incendii record în Grecia, Italia şi Turcia, scoţând la lumină breşele din sistemele de apărare contra calamităţilor roase de nepăsare şi corupţie. Dar aceste lucruri amintesc cât de aproape pot ajunge războaiele pentru apă, ceva ce pentru Europa pare desprins din cărţile SF sau din  poveştile exploratorilor din Africa. De mult timp se spune că singurul mod în care Rusia poate readuce apa în Crimeea, o peninsulă pe care şi-a anexat-o de la Ucraina, este să invadeze Ucraina. Iar ultimele zile au fost sub semnul războiului. SUA au avertizat că Rusia pregăteşte tocmai invadarea Ucrainei. Ar trebui să mai mire că în 2020 vânzările de arme şi servicii militare au atins un nivel record la nivel mondial, de 531 de miliarde de dolari? Cifrele sunt din 2020, dar sunt cele mai recente pe care le oferă Stockholm International Peace Research Institute şi sunt publicate luna aceasta. 2021 a văzut vânzări record la multe lucruri, de ce n-ar fi din nou şi la arme? Dar poate că penuriile care definesc 2021 au afectat şi acest sector, aşa cum au lovit industria auto. 2021 a fost un an al penuriilor cum n-au mai fost niciodată după marele război.

    Ceea ce în decembrie 2019 puţină lume băga de seamă că există, „pneumonia ciudată” din Wuhan, s-a transformat într-o criză care a adus economiile, guvernele şi instituţiile lumii în situaţii cu care nu s-au mai confruntat niciodată. Crize au apărut una după alta, înşirate pe linia timpului ca un lanţ al slăbiciunilor şi se agravează una pe alta. Aşa s-a ajuns ca omicron, denumirea unei litere din alfabetul grecesc cu care a fost botezată o variantă nouă, cu potenţial periculos, a coronaviruslui care produce Covid-19, să le dea fiori şi celor mai tenace şefi de bănci centrale sau executivi de companii. După depresiunea economică din 2020 a urmat o explozie a consumului în 2021, odată cu redeschiderea economiilor, şcolilor, a circulaţiei şi a graniţelor şi cu niveluri record ale creşterilor economice. Cum producţia a rămas parţial paralizată de pandemie, iar boala a continuat să atace în diferite părţi ale lumii, oferta nu mai poate face faţă cererii şi au apărut lipsuri de orice, de la materii prime la cipuri pentru electrocasnice şi autovehicule. Este şi penurie de containere pentru transportul mărfurilor pe mare, ceea ce însemnă costuri cu transportul record. În unele ţări, penuriile au luat dimensiuni de criză. În Marea Britanie, spre exemplu, lipsa şoferilor de tir şi de cisterne a dus la o penurie de carburanţi la benzinării. Astfel, 2021 a adus cozi record la pompe. Ca să remedieze problema, guvernul britanic a făcut, iarăşi, ceva nemaivăzut, a folosit armata. Penuriile în general înseamnă un deficit de ofertă, iar aceasta înseamnă preţuri mari mari. Preţurile în creştere înseamnă inflaţie, iar inflaţia a atins în multe state, dezvoltate şi emergente deopotrivă, niveluri record. În Occident inflaţia este bună când se învârte în jurul cotei de 2%.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor FRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor fRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    În Germania, indicatorul este de două ori mai mare. S-au scumpit toate şi energia cel mai mult, iar Rusia s-ar putea să aibă o vină, sau măcar o contribuţie la acest lucru. Este învinovăţită că nu pompează suficiente gaze în Europa pentru a le permite clienţilor europeni să-şi facă suficiente rezerve pentru această iarnă. Rusia îşi respectă contractele, dar nu face nimic în plus. Unii spun că astfel vrea să forţeze mâna europenilor pentru a-i face şi mai dependenţi de gazele ei. Alţii spun că Rusia n-ar putea pompa mai mult nici dacă ar vrea. A neglijat investiţiile în producţie, iar incendiile din nordul ţării, datorate temperaturilor şi secetei record, s-ar putea să fi afectat sever infrastructura de acolo. Rezultatul este că rezervele din depozitele de gaze europene au stat mult timp la niveluri minime record, iar preţurile gazelor, şi al energiei, sunt la maxime istorice. Energia scumpă şi vremea extremă ar putea însemna că la primăvară preţurile alimentelor pot atinge şi ele niveluri record. Omicron, deşi nou apărută, este responsabilă de un număr record de infectări în ţări precum Germania şi Franţa, care, pentru că sunt mai bogate, ar trebui să fie mai bine pregătite. Sunt analişti care spun că numai o revenire a pandemiei mai poate salva lumea de inflaţie. Dar cine mai poate şti ce aduce 2022? Cine ştie cum se va manifesta varianta omega a coronavirusului? Lumea are deja oarecare experienţă şi se adaptează. Munca de acasă a devenit muncă de la distanţă şi pentru unii munca a devenit doar o pauză în vacanţă. În multe cazuri, statul acasă a schimbat atât de mult viaţa oamenilor, în bine, încât aceştia nu mai vor să se întoarcă la angajator. În SUA, unde salariaţii au în general condiţii mai severe de muncă (concedii neplătite, program inflexibil) decât în Europa, a apărut „marea demisie în masă”. Dar tot în multe cazuri schimbările sunt un coşmar. Sunt experţi care avertizează că izolarea se transformă într-o mare de depresie. Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franţuzeşti, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze ruseşti, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China. Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

    Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

  • Claudiu Năsui: Guvernul PSD-PNL plăteşte ajutoarele de pandemie din banii firmelor păgubite

    Deputtatul USR Claudiu Năsui susţine că guvernul PNL a decis în 2020, ca urmare a pandemiei de Cobid, elaborarea unor scheme de ajutor de stat pentru ajutorarea companiilor afectate de măsurile guvernului împotriva răspândirii virusului. Astfel, măsura 1 prevede microgranturi în valoare de 2.000 de euro pentru microfirme, măsura 2 granturi pentru capitalul de lucru de până la 150.000 de euro, iar măsura 3 investiţii, cu sume cuprinse între 50.000 euro şi 200.000 de euro.

    Toate cele 3 scheme aveau o valoare de 1 miliard de euro în total: 766 milioane euro de la UE, 120 milioane euro din bugetul de stat şi 114 milioane de euro cofinanţări de la firmele beneficiare, mai spune deputatul.

    Acesta susţine că România avea semnată cu UE o finanţare de 766 milioane de euro, din care 265 milioane erau destinaţi Măsurii 2.

    „Măsura 2 a fost lăsată de Virgil Popescu, ministrul economiei al guvernului PNL, cu un gol de finanţare de 500 de milioane de euro, bani europeni promişi fără acoperire. Pe 18 noiembrie 2020, cu doar 19 zile înainte de alegerile parlamentare, guvernul PNL a suplimentat Măsura 2 cu 500 milioane de euro din fonduri europene inexistente. A promis în campanie 1,3 miliarde de euro din bani europeni, deşi avea finanţare doar pentru 766 milioane. La învestirea guvernului PNL-USR-UDMR, erau făcute 1.600 de plăţi pe Măsura 2, şi mai erau bani pentru maximum 4.000 de firme.
    Ministrii USR, Claudiu Năsui de la Economie şi Cristian Ghinea, ministru Investiţiilor şi Proiectelor Europene, au mutat de urgenţă fondurile europene de pe Măsura 3 (găsită fraudată şi trimisă de Claudiu Năsui la DNA) la Măsura 2, un total de 400 de milioane de euro care au ajuns la 13.080 de firme”, se arată într-un comunicat al deputatului.

    Acesta spune că prin ordonanţa de vineri a Guvernului, ajutorul european a fost scos din schemă, urmând ca ajutoarele să fie plătite tot de păgubiţi. Cei 100 de milioane de euro rămaşi de
    plată la Măsura 2 urmează să fie acoperiţi din bugetul de stat.

    „În primul rând este o ticăloşie. Să promiţi în campanie ajutoare europene de sute de milioane de euro pentru firmele pe care le-ai închis prin ordonanţe militare. Bani pe care, de fapt, nu îi aveai. Este şi o dovadă clară de incompetenţă. Miniştrii actualului cabinet nici nu îndrăznesc să se gândească să atragă bani din surse de finanţare europeană, cum este React-EU. Este şi o mârşăvie. Achitând nota de plată din banii păgubitului, contribuabilul român”, a declarat Claudiu Năsui, deputat USR, fost ministru al economiei.

  • Un castel uitat de lume într-un sat din România a fost readus la viaţă de un conte cu o poveste desprinsă parcă din filme

    Un castel uitat transformat total după o investiţie de 1 milion de euro a pus din nou pe harta TURISTICĂ A ROMÂNIEI un sat din Covasna. Iniţiatorul acesteia? Un conte cu o poveste care pare desprinsă din vremurile de odinioară, când totul era mai simplu.

    Un castel uitat transformat total după o investiţie de 1 milion de euro a pus din nou pe harta TURISTICĂ A ROMÂNIEI un sat din Covasna. Iniţiatorul acesteia? Un conte cu o poveste care pare desprinsă din vremurile de odinioară, când totul era mai simplu.

    Într-un sat din judeţul Covasna, Micloşoara, un vechi castel construit în urmă cu aproape patru secole a prins iarăşi viaţă. Castelul, o fostă reşedinţă al familiei Kalnoky, o veche familie nobilă originară din Transilvania, a fost readus la viaţă de către contele Tibor Kalnoky, urmaşul familiei nobile. Întors în România în anii ’90, contele Tibor Kalnoky s-a stabilit acolo unde au locuit şi înaintaşii săi şi a hotărât să readucă la viaţă vechile construcţii transilvănene.

    Castelul din Micloşoara a fost construit în 1648, iar până în anii 1900 a aparţinut familiei Kalnoky. În 1939 clădirea a fost naţionalizată, iar ulterior a fost  recuperată de contele Kalnoky. Castelul a fost în întregime restaurat şi a fost decorat astfel încât să aducă aminte de viaţa din Transilvania de altădată, iar acum funcţionează ca un muzeu.

    „Noi avem o vedere holistică despre turismul local pentru că avem atât de multe aspecte inedite în România care ar trebui exploatate şi dezvoltate. Micloşoara este un mic sat cu 500 de locuitori, este foarte frumos, foarte vechi, într-un mediu natural care se îmbină cu un stil de viaţă ce nu se mai găseşte în altă parte în Europa. Aici am făcut casele de oaspeţi, care sunt precum un muzeu viu, am făcut şi un pub, iar castelul funcţionează ca muzeu care poate fi vizitat ca obiectiv turistic”, spune contele Tibor Kalnoky.

    În Micloşoara, contele deţine şi câteva case de oaspeţi, decorate în stilul tradiţional transilvănean care aduce aminte de viaţa de altădată din regiunea istorică. Casele au trecut printr-un proces amplu de recondiţionare, iar piesele de mobilier atât din casele de oaspeţi, cât şi cele din castel, sunt obiecte vechi, recondiţionate de către meşterii populari din zona Transilvaniei.

    „Nu numai cazarea este importantă, ci este important să existe şi activităţi astfel încât turiştii să ia parte la viaţa locală. Aici în Covasna sunt multe posibilităţi din punct de vedere natural precum Lacul Sfânta Ana, Cheile Vârghişului sau Lacul Albastru de la Racoş”, explică contele Kalnoky.

     

    Contele Tibor Kalnoky: „Noi vrem să ne reîntoarcem la rădăcinile simplităţii, acolo unde este esenţa vieţii.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

     

  • Cum a apărut una dintre cele mai mari probleme ale lumii. Toţi bogaţii lumii au de suferit din acestă cauză, iar ţările care nu primeau străini îşi deschid graniţele pentru a o rezolva

    Angajatorii din SUA şi Europa se luptau cu o penurie de forţă de muncă şi înainte de pandemie, însă când BBC, Financial Times, The Wall Street Journal, The New York Times, The Atlantic, toată lumea bună a presei occidentale, îşi pun acum aceeaşi întrebare. Ştii că lucrurile au căpătat dimensiunile unei crize, iar răspunsurile şi soluţiile sunt greu de găsit. Deci, unde-au dispărut toţi muncitorii? (Where Did All the Workers Go?)

    Pentru SUA, The Wall Street Journal nu lasă loc de discuţii. Politicile economice  ale actualului preşedinte Joe Biden (bidenomics) au dus la apariţia unei penurii de forţă de lucru care loveşte economia. Politica editorială a WSJ este de a-l critica pe actualul preşedinte american şi de a-l sprijini pe fostul şef de stat Donald Trump. Publicaţia a plătit pentru acest lucru cu schimbări radicale în personalul editorial.

    The Economist a deschis mai recent discuţia şi are mai multe studii şi analize la dispoziţie pentru a-şi forma o părere. Revista porneşte de la cele mai recente informaţii despre piaţa muncii din SUA, cea mai mare economie a lumii. Datele deloc grozave publicate la începutul lunii întregesc o imagine globală cu penurii de angajaţi care au provocat ravagii în lanţurile de aprovizionare şi au afectat economia lumii. În SUA, doar 210.000 de locuri de muncă ocupate au fost adăugate la total în noiembrie, cu mai bine de jumătate sub aşteptările economiştilor. Rata de participare a forţei de muncă a Americii rămâne cu 1,5 puncte procentuale sub valoarea de referinţă de dinaintea pandemiei (în ciuda creşterii cu 0,2 puncte în luna anterioară, la 61,8%).

    Aceleaşi necazuri pe care le are America le are toată lumea occidentală. Marea Britanie a eliberat mii de vize de muncă temporare pentru şoferi de camioane străini, după ce lipsa acestor meseriaşi a provocat o criză la benzinării; Japonia – o ţară reticentă în a importa forţă de muncă străină – a semnalat că va primi mai mulţi imigranţi pentru a reduce penuria din diverse industrii.

    O luptă pentru angajaţi duce la creşterea salariilor şi bonusurilor de angajare, în special în sectoare precum transportul, construcţiile şi producţia. Deci, unde s-au dus muncitorii? Problemele existau şi înainte de pandemie. Scăderea ratei natalităţii în multe ţări bogate înseamnă că mai puţini oameni vor intra în cadrul forţei de muncă în următorii câţiva ani, comparativ cu ultimele decenii, în timp ce o proporţie mai mare dintre ei se vor pensiona. În Marea Britanie, Brexitul a alungat muncitorii străini pe care se bazau unele sectoare. Covid-19 a agravat aceste probleme.

    În timpul pandemiei, un număr record de persoane au părăsit câmpul muncii cu totul, ceea ce a îngreunat recrutarea de personal; alţii au profitat de ocazie pentru a schimba locul de muncă, ceea ce îngreunează păstrarea personalului. Primii analizaţi sunt cei care îşi părăsesc locul de muncă.

    Angajaţii mai în vârstă din unele ţări (în special America şi Marea Britanie) au considerat lockdownurile şi riscul de a contracta Covid-19 un semn că trebuie să se pensioneze anticipat. Pieţele de acţiuni prospere şi ajutoarele guvernamentale au ajutat la creşterea economiilor personale şi planurile de pensii. Alţii, între timp, şi-au pierdut locurile de muncă şi au văzut puţine oportunităţi de a se reintegra în câmpul muncii la 60 sau 70 de ani. Think-tankul Pew Research Center a descoperit că mai mult de jumătate dintre americanii cu vârste de 55 de ani şi peste s-au pensionat până în al treilea trimestru din 2021, o creştere faţă de ponderea de 48% cu doi ani mai devreme.

    În Europa de Est, problema este mult mai gravă şi ţine şi de demografie. Numărul de locuri de muncă creşte, dar unele ţări sunt, practic, depopulate, iar unele regiuni sunt lipsite de tineri. Nu mai are cine să muncească.

    O cohortă mai tânără, care şi-ar putea permite o pauză în carieră, pare să-şi fi schimbat priorităţile în pandemie. Sondajele arată că banii nu sunt întotdeauna suficienţi pentru a-i tenta să vină înapoi pe angajaţii care s-au bucurat de mai mult timp acasă cu familiile lor în timpul lockdownurilor. Într-un sondaj realizat de Bill Schaninger şi colegii săi de la McKinsey, o companie de consultanţă, mai mult de jumătate dintre angajatorii din diverse sectoare au raportat plecări voluntare mai mari decât în anii precedenţi. Dintre angajaţii chestionaţi care au renunţat recent la locul de muncă, 36% au spus că au făcut acest lucru fără a avea asigurat următorul pachet de salarii. Aproape jumătate au citat îngrijirea familiei ca fiind un factor semnificativ. Acest lucru, la care se adaugă revenirea economiilor din recesiune, a creat o abundenţă de posturi vacante, pe alese. Bonusurile frumoase de angajare i-au încurajat şi pe angajaţi să schimbe rolurile.

    Oamenii părăsesc câmpul muncii din America în cifre record. În Marea Britanie, ponderea salariaţilor care şi-au schimbat poziţiile în al treilea trimestru a crescut la un nou record, de 3,2%. Acest lucru ar putea reflecta demisii acumulate şi care nu s-au efectuat la apogeul pandemiei, când oamenii au considerat că este prea riscant să schimbe locul de muncă. Însă există motive să credem că tendinţa de schimbare a locurilor de muncă ar putea fi aici pentru a rămâne mai mult timp. Munca de la distanţă deschide mai multe posturi pentru o listă mai largă de candidaţi. Iar angajaţii care au suportat de ani de zile salarii mici sau condiţii de lucru care nu le-au plăcut au văzut pandemia ca pe o oportunitate de a găsi un alt rol sau de a părăsi forţa de muncă total. Cele mai recente cifre din SUA sugerează că angajaţii îşi vor păstra noile puteri de negociere ceva timp. Pentru The Atlantic, cea mai completă explicaţie privind situaţia din SUA este că răspunsul politicii fiscale la pandemie, adică reduceri de taxe, cecuri, stimulente financiare, relaxarea condiţiilor ataşate creditului, moratorii la evacuări silite, a redus urgenţa de a căuta de lucru. Statele Unite au cheltuit mii de miliarde de dolari pentru a ajuta familiile să treacă peste îngheţul economic. Interdicţiile naţionale privind evacuarea silită din locuinţe au redus presiunea asupra chiriaşilor. Apoi, există creşterea record a economiilor la familiile care nu au plecat în vacanţă sau nu au profitat de diverse alte distracţii şi experienţe timp de mai bine de un an. Apoi oamenii ştiu că, dacă aşteaptă o lună sau trei, tot vor mai exista locuri de muncă la care să aplice. Văzând această imagine în întregime, mai mulţi americani simt clar că pot adopta o abordare mai relaxată în privinţa întoarcerii la muncă. Comparativ cu datele de dinainte de criză, de pe piaţa muncii din America lipsesc şapte milioane de oameni.

    Angajaţii care au suportat de ani de zile salarii mici sau condiţii de lucru care nu le-au plăcut au văzut pandemia ca pe o oportunitate de a găsi un alt rol sau de a părăsi forţa de muncă total.

    Financial Times a identificat libertatea financiară mai mare din SUA ca unul din factorii care stau la baza scăderii numărului de muncitori. Generozitatea ajutoarelor de şomaj pe timp de pandemie nu pare la prima vedere să aibă un rol aşa de mare deoarece acestea au expirat deja din septembrie fără schimbări notabile în rata de participare a forţei de muncă. Însă un sondaj efectuat de Indeed în rândul şomerilor a constatat că cei mai mulţi nu se grăbesc să îşi caute un loc de muncă – şi mulţi dintre ei au spus că acest lucru se datorează faptului că aveau o rezervă de economii acasă sau că un partener munceşte şi câştigă suficient. A existat, de asemenea, o scădere a numărului de americani care au mai mult de un loc de muncă – o problemă pentru angajatori, dar o tendinţă pozitivă care sugerează că majorările salariilor îi ajută să-şi plătească facturile. Cu toate acestea, sondajele arată şi că mulţi muncitori sunt încă descurajaţi de temerile legate de Covid şi de dificultăţile cu îngrijirea copiilor. În contrast puternic, în zona euro ocuparea forţei de muncă aproape că şi-a recâştigat nivelul de dinainte de pandemie, iar participarea forţei de muncă a revenit rapid, astfel încât în Franţa şi Spania este deja mai mare decât era înainte de criză. Deşi cererea în creştere începe să creeze presiuni, există încă multă forţă de muncă neangajată în blocul euro, participarea fiind în urmă în Italia şi multe ţări care suferă de un şomaj structural ridicat în rândul tinerilor – moştenirea crizei din 2008. UE nu a văzut niciun val de pensionări anticipate în timpul pandemiei, deoarece în multe ţări aceasta este deja norma.

    Dar Claus Vistesen, de la firma de consultanţă Pantheon Macroeconomics, spune că investitorii „speră acum că acest deficit poate fi transformat în potenţial”, mai ales în Italia, unde Mario Draghi face presiuni pentru reforma sistemului de pensii. În Marea Britanie, deşi penuria de forţă de muncă precede Brexitul, aceasta a fost, fără îndoială, exacerbată de oprirea bruscă a fluxurilor de oameni din UE. Criza de şoferi de camion, agravată de de refuzul est-europenilor de a se întoarce în Anglia după Brexit, reflectă şi faptul că şoferii localnici bătrâni au profitat de pandemie pentru a se retrage din câmpul muncii. Mulţi dintre ei primeau deja pensie.  În zona euro, deficitul de forţă de muncă este cel mai vizibil în Germania, care se baza anterior pe un flux constant de migranţi pentru a înlocui o populaţie îmbătrânită. În Europa de Est, problema este mult mai gravă şi ţine şi de demografie. Numărul de locuri de muncă creşte, dar unele ţări sunt, practic, depopulate, iar unele regiuni sunt lipsite de tineri. Nu mai are cine să muncească.

    Sondajele arată că banii nu sunt întotdeauna suficienţi pentru a-i tenta să vină înapoi pe angajaţii care s-au bucurat de mai mult timp acasă cu familiile lor în timpul lockdownurilor.

  • Când se termină pandemia. Ce spune şeful celei mai mari reţele private de sănătate din ţară ? VIDEO

    Potrivit specialiştilor, începând cu vara anului 2022, pandemia va regresa, iar situaţia va deveni endemică. Coronavirusul va continua să existe, însă problemele de sănătate cauzate de acesta se vor diminua şi vor pune mai puţină presiune pe oameni şi pe sistemul medical.

    „Estimarea reţelei de sănătate Regina Maria, este că în iunie 2022, situaţia va deveni endemică. Asta înseamnă că virusul va continua să existe, dar va fi o boală ca toate celălalte. Sperăm să nu mai avem închideri de graniţă, suişuri şi coborâşuri şi să nu mai fim la fel de afectaţi din punct de vedere al cazurilor medicale”, a declarat Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

  • Cele mai dinamice companii din sănătate: Pastila de adrenalină din pandemia de COVID-19

     

    Piaţa serviciilor medicale private s-a menţinut pe creştere şi în pandemia de COVID-19 în contextul în care tot mai mulţi pacienţi au ales să se trateze la privat. Marii jucători de pe această piaţă au continuat investiţiile în dezvoltare şi chiar au intrat pe nişe care le-au asigurat afaceri în creştere. Testarea pentru a depista infecţia cu COVID-19 este un sector care a generat business suplimentar, laboratoarele care au intrat pe lista autorităţilor ca unităţi acreditate pentru a testa prin metoda PCR infecţia cu noul coronavirus şi-au crescut semnificativ afacerile în 2020 faţă de anul anterior. De altfel şi înainte de pandemie laboratoarele de analize reprezentau divizii profitabile şi un motor important de creştere pentru jucătorii care activează în această piaţă.

    Sistemul privat de sănătate a atras noi pacienţi în condiţiile în care spitale de stat se converteau rând pe rând anul trecut în unităţi COVID, iar accesul pacienţilor la medicii de la stat a fost restricţionat. Mai mult, marii jucători de pe această piaţă au continuat investiţiile în dezvoltare, în deschidere de noi clinici şi achiziţie de echipamente de ultimă generaţie. Cei mai mulţi jucători s-au adaptat rapid la noile condiţii din piaţă, au luat măsuri de prevenţie pentru a ţine clinicile şi secţiile de spitale deschise prin realizarea de triaje şi au intrat şi pe nişa testări PCR pentru infecţia cu noul coronavirus.

    Anul trecut au raportat afaceri în creştere cu două cifre cei mai mari jucători de pe piaţă, MedLife, Regina Maria, Sanador, dar s-au remarcat şi jucători importanţi din provincie, precum spitalul Sf. Constantin din Braşov, controlat de Mihai Miron, care a bifat plus 41% în business anul trecut, sau Ovidius Clinical Hospital din Constanţa, unitate medicală deschisă în 2014 de mai mulţi medici români, ce a raportat afaceri de 55 milioane de lei, mai  mari cu 44% faţă de anul anterior.

    Creşteri importante au avut şi Materna Care din Timiş, un business local preluat în 2019 de reţeaua de sănătate Regina Maria. Spitalul din Timiş  a finalizat anul trecut cu afaceri de 51,7 milioane de lei, mai  mari cu 72%, potrivit datelor publice. Un avans semnificativ a înregistrat anul trecut, în plină pandemie, şi Centrul Medical TopMed, un business demarat  în Târgu-Mureş în 1996 de medicul Florin Gomotîrceanu, care operează acum un spital privat ce asigură şi servicii pe radioterapie şi  oncologie. Datele publice arată că TopMed a raportat un avans cu 97% în business, potrivit datelor publice.

    Interesul absolvenţilor de liceu pentru facultatea de medicină este din nou în creştere, iar principalul factor care a crescut acest interes îl reprezintă angajabilitatea de 100% în acest domeniu. „Un rezident ajunge la 4.000-5.000 de lei. Salariile sunt corespunzătoare pregătirii lor, poţi să înveţi fără să ai gândul asigurării zilei de mâine”, a spus Anca Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că doar pe segmentul de asistenţă medicală  specializată (cod CAEN 8622) funcţionau anul trecut 7.951 de firme pe piaţa locală, cu afaceri totale de circa 7,2 miliarde de lei şi 32.500 de salariaţi, faţă de 7.300 de firme cu un an în urmă, ce raportau afaceri totale de 6,4 miliarde de lei şi aveau 31.000 de salariaţi. Cele mai multe firme sunt înregistrate în Bucureşti, restul entităţilor fiind active în oraşe mari din ţară.

    Această piaţă este puternic consolidată la vârf, cei mai mari trei jucători din acest sector, MedLife, Regina Maria şi Sanador, mizând pe expansiune prin investiţii constante. Centrul Medical Unirea (parte din reţeaua Regina Maria, ce operează mai multe firme)  a avut afaceri de 733 milioane de lei anul trecut, plus 30% şi
    2.660 de angajaţi. Firma MedLife SA (parte din grupul Medlife) a raportat afaceri de 508 milioane lei şi avea 1.551 de angajaţi anul trecut. Pe piaţa locală grupul MedLife operează o reţea de clinici private, laboratoare, spitale şi o reţea de farmacii. MedLife este singura companie listată la Bursa de Valori Bucureşti. Firma MedLife SA face parte din grupul MedLife, care include peste 35 de firme, potrivit ultimelor date de la oficialii companiei. 

    Un alt mare jucător  de pe piaţă este Sanador, cu afaceri de 409 milioane de lei anul trecut, în creştere cu circa 15%, şi 1.300 de angajaţi. Reţeaua Sanador (controlată de Doris Andronescu) este formată din spitalul Sanador din Capitală, situat în apropiere de Calea Victoriei, cel mai mare spital privat din România, dar şi din mai multe clinici şi laboratoare.

    Un pariu câştigător pentru operatorii privaţi îl reprezintă spitalele dezvoltate în ultimii ani, deşi de teama COVID-19 în unităţile spitaliceşti au ajuns mai puţini pacienţi atât la privat cât şi la stat. Sistemul medical privat număra anul trecut 159 spitale, 9.500 de paturi şi 97.000 de pacienţi internaţi, adică 5,7% din numărul total de pacienţi internaţi în toate spitalele din ţară, potrivit datelor de la Statistică. Numărul pacienţilor internaţi în spitalele private a scăzut cu  circa 20% anul trecut faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF. Cu toate acestea, numărul de paturi din spitale private a crescut la 9.500, faţă de 9000 de paturi anul anterior (patru spitale în plus).

    Decontările pentru spitalele private s-au ridicat anul trecut la 781 de milioane de lei (160 milioane de euro), în creştere cu 13% faţă de anul anterior. Altfel spus, spitalele private au beneficiat de 7% din bugetul total alocat spitalelor de pe piaţa locală. Spre comparaţie, în 2017, doar 4,5% din totalul decontărilor pentru spitale se duceau către privat (respectiv
    474 milioane de lei), iar restul ajungeau la spitalele publice. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este instituţia finanţată în principal din contribuţiile asiguraţilor  care se ocupă de acoperirea nevoilor populaţiei pentru serviciile de sănătate. Cererea este mare pentru serviciile de spitalizare de zi, pacienţii vin pentru echipa multidisciplinară dar şi pentru aparatura modernă care le asigură tratamentul.

    Spre comparaţie, la stat figurau 368 de spitale, cu 125.000 de paturi şi 1,6 milioane de pacienţi internaţi anul trecut, în scădere cu 34% anul trecut, potrivit datelor publice.

    Şi laboratoarele reprezintă divizii profitabile şi un motor important de creştere pentru jucătorii care activează în această piaţă, cele mai mari companii raportând creşteri. Testarea pentru a depista infecţia cu COVID-19 a crescut semnificativ businessul acestor operatori, cu două cifre chiar la jucătorii din top. De pe piaţă au dispărut 10 laboratoare, semn că anul 2020 a fost dificil pentru jucătorii mici şi acest sector fiind consolidate puternic la vârf.

    Deşi sistemul de sănătate este lovit de pandemia de COVID-19, mulţi jucători privaţi estimează că vor finalize cu afaceri în creştere chiar şi cu două cifre anul acesta.

    Cei mai mulţi oferă servicii şi în relaţie cu Casa de Sănătate şi Asigurări, ce s-a bucurat de bugete în creştere în ultimii ani. Anul trecut, Casa a decontat  5 miliarde de lei pe  serviciile medicale private şi de stat în ambulatoriu anul trecut (asistenţă medicală primară, asistenţă medicală pe specialităţi clinice, asistenţă pentru specialităţi paraclinice),  din care 1,5 miliarde lei pe asistenţă medicală pe specialităţi clinice. Aproape 11 miliarde lei au mers către serviciile medicale din spitale iar alte 12 miliarde de lei către produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale.

    În top zece meserii ale viitorului, cinci au legătură cu sectorul de sănătate: asistentă medicală, fizioterapeut, îngrijitor de bătrâni sau bolnavi, manager în sistemul medical/sanitar, alt tip de personal medical, arată un raport al Biroului de Statistică pe piaţa muncii din SUA (U.S. Bureau of Labor Statistics), citat de Visual Capitalist. Jobul de asistentă medicală va fi al doilea cel mai căutat loc de muncă în acest deceniu, potrivit raportului citat. Astfel, în perioada 2020-2030 numărul de asistenţi medicali va creşte cu peste 50%.

     

    Spitalul Sf. Constantin din Braşov, investiţii în echipamente de ultimă generaţie

    Spitalul privat Sf. Constantin din Braşov, unul din cei mai mari zece jucători privaţi de pe piaţa locală, deschis în urmă cu zece ani şi controlat indirect de Mihai Miron (desen), antreprenorul care deţine Ropharma, şi-a crescut afacerile cu 59% în prima jumătate a acestui an pe fondul cererii mai mari pentru serviciile medicale şi ţinteşte până la final de an depăşirea pragului de afaceri de 100 milioane de lei. Şi anul trecut a fost unul cu creşteri, spitalul a finalizat cu afaceri de 88 milioane de lei, plus 41%.

    Secţiile cu ponderi semnificative în cifra de afaceri sunt chirurgia generală (19%), cardiologie şi chirurgie cardiovasculară (19%), laboratorul de analize medicale şi imagistică (9%), chirurgie robotică (8%). Spitalul oferă servicii medicale şi în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pe programele de oncologie, ortopedie dar şi chirurgie cardiovasculară.

    Regiunea Braşovului asigură 47% din pacienţii spitalului, 23% din pacienţi au fost din regiunea sud (Bucureşti şi judeţul Prahova având o pondere semnificativă în această regiune), din Moldova 17% (Iaşi, Bacău şi Vrancea fiind judeţele cu cea mai mare pondere din această regiune), iar din Transilvania şi Banat 13% (cu o pondere semnificativă a pacienţilor din judeţul Sibiu).

    În 2019, spitalul a finalizat investiţia de 18 milioane de euro în dublarea capacităţii, prin extinderea într-o nouă clădire. Dezvoltarea s-a făcut în etape, pe un teren de trei hectare şi în clădiri preluate de antreprenorul Mihai Miron de la compania Pantex, aflată în insolvenţă. Noua clădire a spitalului din Braşov, ce se întinde pe circa 11.500 de metri pătraţi, este dotată cu şase săli de operaţie şi două săli de transplant, cu o secţie de terapie intensivă de peste 250 mp, arată ultimele date.

    Spitalul este operat de firma Teo Health, din acţionariatul căreia fac parte Mihai Miron (indirect) (desen dreapta), Floriean Firu, Vlad Teodorescu, dar şi medici din cadrul unităţii.  Alin Rădăşanu este preşedintele consiliului de administraţie al spitalului Sf. Constantin din Braşov. În spital lucrau
    287 de angajaţi anul trecut.

     

     

    Gral Medical ţinteşte afaceri mai mari cu 25% în acest an

    Operatorul de servicii medicale private Gral Medical, unul din cei mai mari  jucători de pe piaţă, controlat de antreprenorul român Robert Şerban (foto jos), ţinteşte în acest an afaceri mai mari cu 20-25%, până la
    45 milioane de euro. Anul trecut Gral a fost unul din laboratoarele medicale acreditate pentru a face teste de depistare a infecţiei cu COVID, ceea ce a dus la creşterea afacerilor acestei divizii. Oficialii companiei anunţau că numărul pacienţilor a crescut în primul semestru din acest an cu 70% în provincie şi cu 30% în Capitală. Pentru acest an compania are un buget de investiţii de 7 milioane de euro şi plănuieşte să realizeze două spitale oncologice dar şi să deschidă centre regionale de recoltare în zonele în care este deja prezent.

    Datele oficiale de la Ministerul de Finanţe arată că doar firma Gral Medical a finalizat 2020 cu afaceri de 176 milioane de lei, în creştere cu 24% şi un profit net de
    8,3 milioane de lei. Compania avea 500 de angajaţi anul trecut. Gral Medical face parte din grupul Gral, alături de Medical Center Gral.

    Compania Gral deţine 17 laboratoare, 38 de centre regionale de recoltare, 16 clinici şi centre de imagistică dar şi 5 spitale de oncologie cu o capacitate de 120 de paturi.

    Ultimele date arată că în primele şase luni compania a avut afaceri de 25 milioane de euro, plus 50% faţă de perioada similară a anului trecut. Cele mai mari creşteri le-au avut diviziile de laboratoare şi centrele  de imagistică şi serviciile oncologice.

    Compania a investit constant în dezvoltare, iar în 2018 a demarat o investiţie greenfield într-un centru oncologic în centrul oraşului Piteşti, un proiect estimat la 5 milioane de euro.  OncoFort Piteşti este un proiect greenfield desfăşurat pe 900 mp, lucrările au fost deja iniţiate, iar termenul de la care pacienţii argeşeni vor primi un tratament este sfârşitul anului.

    În România sunt 126.000 de pacienţi cu afecţiuni oncologice înscrişi în Programul Naţional de Oncologie. Costul mediu pe pacient tratat pe an se ridică la 12.000 de lei, potrivit datelor publice.

     

     

    Clinica Sante, afaceri cu o reţea de laboratoare

    Clinica Sante, unul din cei mai mari operatori de laboratoare medicale, înfiinţat în 1995, şi-a mărit afacerile cu 23% anul trecut faţă de anul anterior, potrivit datelor publice şi calculelor ZF. Compania a ajuns la 147 milioane de lei şi peste
    800 de angajaţi.

    Clinica Sante este una din companiile care s-au aflat la debutul pandemiei pe lista Ministerului Sănătăţii de laboratoare acreditate să testeze PCR pentru a depista infecţia cu COVID-19. Afacerile operatorilor de laboratoare care au primit acreditare pentru a testa pacienţii pentru COVID au crescut semnificativ, s-a dezvoltat practic o nouă nişă pentru aceste companii, mai ales în contextul în care anul trecut era obligatoriu un test PCR pentru a călători în afara ţării. În creştere a fost şi profitul Clinicii Sante, anul trecut compania a raportat profit de 33 milioane de lei, faţă de 17,8 milioane de lei anul anterior. În mai bine de două decenii de activitate, compania a ajuns la 200 de centre de recoltare în toate judeţele ţării.  Afacerile laboratoarelor medicale au avut o evoluţie accelerată în ultimii ani pe piaţa locală şi înainte de pandemia de COVID-19.

    În România numărul asistenţilor medicali în sistemul public a ajuns la peste 87.000 în 2020, în creştere constantă în ultimii ani, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Salariile medicilor şi asistentelor din sistemul sanitar de stat s-au mărit în 2018, ceea ce a făcut ca un medic să câştige peste 2.000 de euro net lunar, iar o asistentă circa 1.000 de euro, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publicate de câteva spitale. Totuşi, salariile variază în funcţie de complexitatea secţiei şi de experienţă, astfel că sumele finale pot fi mai mici.

    Cel mai mare jucător din piaţa de laboratoare este Synevo România, reţeaua care face parte din grupul suedez de servicii medicale private Medicover, care a ajuns la 321 mil. lei afaceri în 2020, după o creştere de 9% faţă de anul anterior. În piaţă activează şi Bioclinica, un business românesc dezvoltat de antreprenorul Cristinel Gheorghiu în Timişoara dar şi reţeaua Synlab, controlată de germani, I.D.S. Laboratories, controlată de medicul Nicolae Cristian Popescu.

    Strategia jucătorilor din piaţă a fost să meargă cu laboratoare sau puncte de recoltare în curtea spitalelor publice, acolo unde nu există încă acest serviciu pentru pacienţi oferit de stat.

    Pe piaţa locală sunt aproape 2.100 de laboratoare medicale private, faţă de  397 în 2000. Paradoxul este că în laboratoarele medicale private plafoanele se epuizează în primele zile ale lunii, deşi decontările de la Casa de Sănătate au crescut.