BusinessMagazin

Tag: operatori

  • Mai vorbim si maine

    Robert Smadu are sase ani si a primit in urma cu doi ani de Craciun un telefon mobil Nokia cu camera foto. Deocamdata nu are voie sa mearga cu telefonul la gradinita, insa cat timp este acasa foloseste mobilul sa se joace, sa faca poze si sa sune, de cateva ori pe zi, alti membri ai familiei, dar si prieteni care au si ei telefon.

    Robert are intotdeauna credit pe cartela preplatita de la Vodafone si nu se abtine sa dea telefoane. Dar de cele mai multe ori, dupa cum spun parintii, cei din familie ii resping apelul pentru a-l suna ei, fapt care contribuie la cresterea valorii creditului la un anumit numar de minute primite, iar Orange recompenseaza clientul apelat cu un bonus. Astfel ca suma nu scade niciodata mai jos de 10 euro, iar acum, pentru ca a facut economie, Robert are aproape 50 de euro credit pe telefonul sau.

    Exemplele de acest gen nu mai sunt o raritate in Romania, mai ales ca retailerii de telefoane, dar si cei de electronice si electrocasnice au in oferta telefoane mobile speciale, dedicate segmentului foarte tanar de utilizatori. “Deja varsta la care se achizitioneaza primul telefon mobil a scazut mult”, afirma Andrei Ionescu, senior manager in cadrul departamentului Enterprise Risc Services al Deloitte Romania, adaugand ca, daca acum cativa ani primul celular era cumparat in liceu, acum momentul primei achizitii s-a deplasat catre anii de gimnaziu. Si, cum spunea Liliana Solomon, directorul executiv al operatorului de servicii de telefonie mobila Vodafone Romania, “in viitor, copiii sub opt ani si oamenii cu varste foarte inaintate vor fi probabil singurii care nu vor avea un telefon mobil – dar mai este nevoie de timp pana cand piata va ajunge la acel nivel”. Anul trecut, piata a adaugat la numaratoare peste 4,5 milioane de telefoane mobile vandute si tot cam atatia clienti ai serviciilor de telefonie mobila, la un calcul facut numai dupa primele noua luni ale anului pe baza aditionarii raportarilor de la operatori. Conform ultimelor date raportate, Orange Romania numara 10 milioane de clienti (martie 2008), Vodafone Romania 8,8 milioane (la sfarsitul anului trecut), Cosmote Romania 3,6 milioane, iar Zapp estima in jur de 600.000. Aceasta inseamna ca numarul cartelelor SIM aflate in circulatie a ajuns aproape de 23 de milioane, mai mult decat populatia totala de 21,5 de milioane de locuitori – un nivel de penetrare de peste 100%.

    “Piata de telecomunicatii din Romania va urma tendintele pietelor vest-europene, unde, desi gradul de penetrare este de 100%, piata creste in continuare”, spunea Richard Moat, directorul executiv al Orange Romania. Intr-o prima faza, cresterea va proveni in principal din zona celor care nu au inca un telefon mobil, pentru ca gradul de penetrare de 100% nu inseamna ca toata lumea are cate un telefon mobil, ci mai degraba faptul ca o parte dintre utilizatori au mai mult de o cartela SIM activa. Iar nivelul real de penetrare, daca ar fi sa privim din punctul de vedere al celor care dispun de cel putin o cartela SIM, ar fi probabil undeva la peste 70%, potrivit estimarilor Lilianei Solomon, seful Vodafone Romania.

    “Cresterea se va mentine pentru cel putin inca doi sau trei ani, chiar daca ritmul de crestere nu va mai fi acelasi ca pana acum”, confirma si Andrei Ionescu, specialistul de la Deloitte Romania. Pana in 2011, numarul clientilor de servicii de telefonie mobila este asteptat sa ajunga pana la aproximativ 30 de milioane, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piata International Data Corp. (IDC), ceea ce ar insemna, in conditiile unui nivel echivalent cu cel actual al populatiei, ca gradul de penetrare a serviciilor mobile ar depasi 140%. Iar cand va fi atins un nivel real de penetrare de 100%, piata va continua sa mai creasca inca o perioada, pe seama celor ce vor avea mai multe cartele SIM. In opinia lui Ionescu, nu exista un nivel maxim de penetrare a serviciilor de telefonie mobila, avand in vedere ca nicio alta tara din lume, poate cu exceptia Japoniei, nu a ajuns sa fie complet saturata in aceasta privinta. “Nu exista nicaieri in lume o piata de telecomunicatii complet inchisa din punctul de vedere al penetrarii, chiar si in conditiile in care a inceput sa se satureze, adica sa se apropie de un grad real de aproximativ 100%”, afirma specialistul Deloitte.

    Pe masura ce piata romaneasca incepe si ea sa tinda catre saturare, operatorii de servicii isi vor orienta strategiile de marketing catre atragerea clientilor spre abonamente, iar comerciantii de celulare se vor axa pe serviciile cu valoare adaugata, de consultanta sau service, astfel incat cresterile sa vina in proportie cat mai mare din segmentul celor care sunt deja utilizatori de telefonie si care isi schimba telefonul mobil. Pe termen lung, o posibila directie pentru operatori este specializarea pe anumite servicii, dupa cum sustine Ionescu, astfel incat toti furnizorii de servicii de telefonie mobila sa aiba de castigat de pe urma unei baze de utilizatori cat mai bine definite. “De exemplu, fiecare dintre cei cinci operatori va excela si va avea o oferta mai avantajoasa pe un anumit segment, utilizatorii fiind astfel atrasi sa foloseasca serviciile mai multor operatori in acelasi timp.”

    Insa pe termen scurt si mediu, companiile isi pun problema fidelizarii clientilor, mai ales ca din toamna, acestia vor avea posibilitatea sa schimbe operatorul de servicii fara a pierde numarul de telefon folosit pana acum, ca urmare a unei decizii a Autoritatii Nationale pentru Reglementarea in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI). “Posibilitatea abonatilor de a-si pastra numarul de telefon atunci cand isi schimba furnizorul de servicii, indiferent daca sunt fixe sau mobile, le asigura o mai mare libertate de alegere si indeparteaza o bariera din calea dezvoltarii concurentei in sectorul comunicatiilor”, spunea Dan Georgescu, presedintele ANRCTI, adaugand ca aceasta inseamna ca fiecare furnizor va fi nevoit sa depuna eforturi suplimentare pentru pastrarea clientilor. Operatorii de telefonie se lupta deja in oferte tot mai avantajoase de servicii, oferind minute gratuite in retea sauincluse in abonament, respectiv diferite bonusuri, de genul 30 de minute nationale gratuite in fiecare luna, pe toata durata contractului, sau o reducere de 50% a abonamentului, pentru a-i determina pe clienti sa-si prelungeasca pentru unul sau doi ani contractul. “Totusi, nu cred ca vom vedea miscari semnificative ale abonatilor de la un operator la altul”, considera Andrei Ionescu. Pe de alta parte, apreciaza el, multi dintre abonati vor alege mai degraba varianta de a detine mai multe abonamente decat sa se mute de la un operator la altul.

  • De la Crazy Frog la Juan Carlos

    Mai bine de jumatate de milion de posesori de telefoane mobile din toata lumea au descarcat recent de pe internet un ton de apel in care regele Spaniei, Juan Carlos, ii spune pe un ton agasat presedintelui din Venezuela, Hugo Chavez, „De ce nu taci din gura?“. Mica disputa dintre Juan Carlos si Chavez s-a petrecut in noiembrie trecut la un summit ibero-american desfasurat in Chile, unde faptul ca venezueleanul il tot intrerupea din discurs pe premierul spaniol Zapatero l-a enervat pe rege. Iesirea lipsita de diplomatie a regelui Spaniei a fost imediat exploatata, fiind transformata intr-un ton de apel – pe fundalul melodiei traditionale spaniole „La Cucaracha“ se aude la un interval de cateva secunde intrebarea „por qué no te callas?“, in traducere „de ce nu taci din gura?“. In cateva saptamani, acest ton de apel a generat vanzari de 2,2 milioane de dolari (1,5 milioane de euro). Cum ar putea fi justificata popularitatea unui asemenea ton de apel? Pe langa faptul ca sunetele presetate de producatorii de celulare sunt considerate plictisitoare si demodate, multi dintre utilizatori privesc tonurile de apel ca o metoda de a se exprima si, in cazul de fata, de a se dovedi la curent cu un subiect de discutie actual. Este drept, o parte dintre cei care au descarcat tonul de apel denumit „De ce nu taci“ au facut-o in semn de protest fata de presedintele Venezuelei, dar majoritatea au considerat acest incident drept amuzant si absurd in acelasi timp.

    Faima intamplarii e de altfel vizibila in lumea virtuala: la o cautare pe site-ul de continut video YouTube dupa fraza „por qué no te callas“ vor fi returnate in jur de 1.500 de rezultate, majoritatea legate de aceasta disputa politica, iar pe paginile retelei sociale Facebook, aceeasi fraza denumeste un grup de utilizatori. Si ar putea sa reprezinte si numele unui site, pentru ca pana nu de mult, daca tastati in browserul de internet adresa www.porquenotecallas.com, ati fi fost directionati catre site-ul de licitatii online eBay, unde numele domeniului a fost pus in vanzare pentru aproape 15.000 de dolari (10.000 de euro).

    „Tonurile de apel cu tema politica, dar nu numai, sunt in ziua de azi o afacere extrem de rentabila“, constata Jonathan Arber, analist al companiei de cercetare de piata Ovum Research. Potrivit estimarilor sale, piata mondiala a tonurilor de apel a depasit 5,2 miliarde de dolari (3,5 miliarde de euro) in 2007, dar cresterile intalnite pana acum se vor mai tempera din 2009, pe masura ce muzica pe mobil va depasi in popularitate nisa de piata a tonurilor pentru telefoane.

    In 2006, utilizatorii de celulare au cumparat tonuri de apel de 3,2 miliarde de dolari (in jur de 2,2 miliarde de euro), cifra echivalenta cu 10% din piata totala a muzicii, de 32,3 miliarde de dolari (22 de miliarde de euro). Comparatia nu e fara temei: Steve Mayall, angajat in cadrul companiei de cercetare a industriei muzicale Music Ally, sustine ca poate da detalii despre o persoana necunoscuta numai auzind tonul de apel pe care-l foloseste. „Eram in autobuz zilele trecute, cand un tanar de langa mine a primit un SMS. A fost de ajuns sa aud «Message from the dark side there is» (un ton de apel rostit cu vocea lui Yoda din filmul „Razboiul Stelelor“) ca sa-mi dau seama ca lucreaza in domeniul IT.“

    La fel de bine, barbatii care aleg pentru telefonul mobil melodia „In Da Club“, a lui 50 Cent, e foarte probabil sa aiba o fire petrecareata. Iar femeile care aleg melodia „Big Girl (You Are Beautiful)“, interpretata de Mika, o fac foarte probabil dintr-o nesiguranta in ceea ce priveste propria persoana. „Un ton de apel spune foarte multe despre personalitatea individului, care opteaza in general pentru melodii in care se regaseste sau cu care se poate asocia“, spune Mayall.

    Alegerea unui ton de apel nu e grea, mai ales ca exista pe internet o multime de site-uri care ofera topuri ale celor mai populare tonuri de apel, cele mai multe fiind in general versiuni ale unor hituri muzicale, adaptate pentru telefonul mobil. Dar primul ton de apel care a ajuns in fruntea clasamentelor britanice nu a fost nicidecum o melodie cantata de Beyonce, 50 Cent sau Red Hot Chili Peppers, ci sunetul Crazy Frog, broscuta nebuna care scotea sunete asemanatoare cu cele ale motoarelor de motociclete vechi. Povestea acestui ton de apel dateaza din 2003, cand suedezul Erik Wernquist a desenat broscuta si i-a atasat sunetul specific, pe care l-a gasit tot pe internet. Doi sau trei ani mai tarziu, tonul de apel se putea lauda cu o evolutie spectaculoasa, fiind in topul clasamentelor saptamani la rand.

    Una dintre tendintele anului 2007, remarcata de mai multi analisti din industria muzicala, a fost faptul ca tonurile de apel au evoluat, comparativ cu anii trecuti, de la versiuni mai scurte ale melodiilor in voga la cantece intregi. Acestea nu sunt ascultate niciodata pana la capat, pentru ca majoritatea oamenilor raspund la telefon in mai putin de 30 de secunde, in timp ce durata melodiei depaseste de cele mai multe ori trei minute. Pe partea cealalta insa, avantajul melodiilor intregi este acela ca nu trebuie neaparat cumparate, asa cum se intampla cu tonurile de apel special create pentru telefoane. Este suficient ca posesorul de mobil sa aiba melodia pe computer, sa o transfere in memoria celularului printr-un cablu de date si sa o seteze ca ton de apel. Sau sa foloseasca tehnologia Bluetooth pentru a face transferul wireless de la un echipament la altul.

  • Profituri de Craciun

    Cresterea afacerilor asteptate de agentiile de turism si hotelierii in perioada sarbatorilor de iarna a depasit cresterea medie a pietei serviciilor turistice din 2007, de 15%. Este concluzia la care au ajuns mai multe agentii de turism ce vandusera la mijlocul lunii decembrie un numar de bilete egal cu totalul biletelor vandute pentru sarbatorile din 2006. „A fost cu certitudine un an mai bun, iar cresterea medie a numarului de bilete care s-au cumparat a fost undeva la 20% fata de anul trecut“, estimeaza Dragos Raducan, secretarul general al Federatiei Patronale a Hotelierilor din Romania si directorul general al agentiei de turism Magest Travel.

    In 2006, agentiile de turism au inregistrat, in perioada sarbatorilor de iarna, incasari totale de circa 50 de milioane de euro, iar pachetele turistice de Craciun si de Revelion s-au vandut in proportie de aproape 100%, arata datele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). „A fost primul an cand, la o crestere cu 30% a numarului de pachete puse la vanzare, s-a vandut aproape tot, in conditiile in care in 2005 oferta a crescut cu 10% si s-a vandut putin peste 60% din total“, spune Traian Badulescu, oficial al ANAT.

    Pentru sfarsitul lui 2007 insa, numarul pachetelor puse in vanzare a fost cu aproximativ 20% mai mare, iar agentiile estimeaza din nou ca vanzarile s-au apropiat de 100%. Aceasta inseamna ca cifra de afaceri pe care o vor raporta agentiile de turism cu ocazia sarbatorilor de iarna va fi in jur de 60 de milioane de euro.

    Dimensiunea afacerilor inregistrate de agentii nu va mai reflecta insa corect numarul persoanelor care si-au petrecut sarbatorile in afara tarii. Si aceasta din mai multe cauze: achizitionarea sejurului de pe internet si transportul cu masina pana la destinatie (scenariu cel mai des intalnit pentru Bulgaria vara si Austria iarna), achizitionarea unui sejur al unei agentii straine si transferul cu o cursa aeriana pana la destinatie, dar mai ales ultima tendinta – cumpararea cazarii de pe internet si transportul cu o cursa aeriana low-cost. „Pentru perioada de la sfarsitul anului este deja un grad de ocupare de 95%, iar cursele 100% ocupate sunt cele pe rutele Paris, Milano, Roma, Barcelona si Venetia“, spunea Florentina Ivan, director de comunicare al companiei romanesti low-cost Blue Air.

    Gradul de incarcare a curselor pentru aceasta perioada este ridicat si pentru ca numarul biletelor cumparate dus-intors, pentru un interval de aproximativ o saptamana si cu sarbatorile la mijloc, reprezinta mai mult de jumatate din cele vandute, dupa cum spun oficialii companiilor low-cost. Iar potentialul acestui mod de a merge in vacanta este imens, spun tot ei: „Practic, noi estimam ca orice persoana cu venituri medii de peste 300 de euro pe luna poate sa isi permita minimum o vacanta cu un zbor low-cost in strainatate pe an“, spune Mihaela Badic, country manager al Sky Europe, compania slovaca de low-cost prezenta in Romania de la sfarsitul anului 2006. Deocamdata, o parte destul de mica din acest segment a prins deja gustul unor astfel de calatorii – e vorba de cei ce au incaput pe locurile scoase la vanzare de companiile aeriene low-cost. In acest moment, pe piata exista opt operatori low-cost (Blue Air, My Air, Click Air, Sky Europe, Wizz Air, GermanWings si easyJet), fiecare avand minimum trei zboruri pe saptamana catre orase europene.

    Florentina Ivan, oficial al Blue Air, considera ca numarul turistilor care calatoresc acum in vacanta cu avioane low-cost este mai mare decat cel al turistilor ce pleaca la sfarsitul lui decembrie in strainatate cu avioane charter. Pentru perioada sarbatorilor, urma sa plece din Romania aproximativ 30 de curse charter, ceea ce inseamna aproximativ 3.500-4.000 de turisti. Principalele destinatii de charter in 2007, ca si cele din 2006, au fost Austria (doua zboruri organizate de J’Info Tours) si Finlanda (cate un zbor organizat de Perfect Tour si Interra Travel), dar si Egipt (cinci zboruri) sau Cipru. Cum majoritatea pachetelor turistice au avut data de intoarcere la mijlocul saptamanii trecute, inchiderea aeroporturilor bucurestene pe data de 3 ianuarie a dat peste cap atat planurile turistilor, cat si profiturile agentiilor, care au fost nevoite sa plateasca nopti de cazae in plus pentru turisti.

  • In curand la (HD)TV

    Prima speranta s-a legat de Jocurile Olimpice din Atena in 2004. Apoi a urmat profetia ca tot ce nu s-a intamplat atunci va fi realizabil la Campionatul Mondial de Fotbal din Germania, in 2006. Sau anul acesta, cu campionatul de rugby. Dar adevarul este ca, in ciuda sperantelor agatate de evenimente sportive cu audiente comparabile cu populatia continentului, niciunul nu a determinat intr-adevar adoptarea televiziunii de inalta rezolutie. In ciuda mai multor ani de eforturi de marketing, doar 800.000 de europeni receptionau la sfarsitul anului trecut canale HD (high definition), potrivit GfK. De ce ar face-o cei din Romania?

    Televiziunea de inalta definitie aduce canale TV la rezolutii de pana la cinci ori mai mari decat televiziunea conventionala. Ceea ce inseamna ca privitorii se pot astepta la imagini mult mai clare si culori mai vii, totul completat de sunet pe mai multe canale. Dan Petric, presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC), spune ca „e ca diferenta dintre mono si stereo, dar in domeniul vizual“. Cu un pret. De partea consumatorilor – cel al televizoarelor cu plasma sau LCD care poarta eticheta „HD ready“ (capabile sa livreze emisie HD). De partea producatorilor de continut, proprietari de canale TV – cel al echipamentelor care trebuie sa inlocuiasca retelele de cablu analogice de acum. De partea operatorilor – pretul camerelor de filmat si al echipamentelor HD.

    „E adevarat, sunt costuri pe tot acest traseu, dar rezultatele se vad cu ochiul liber. Din pacate nu e o inovatie ieftina“, spunea Klaus Michler, general manager al MGM Channel Central Europe, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Michler a fost pentru doua zile la Bucuresti pentru a reprezenta MGM alaturi de alte canale TV vedeta, NBC Universal, Bloomberg sau Discovery Networks, la Conventia Operatorilor de Cablu. La evenimentul anual organizat de ACC se intalnesc marii operatori de televiziune, ca RCS&RDS, UPC, dar si cei locali, din tara, cu producatorii de continut (distribuitori de canale TV) si cei de echipamente. Miza principala pentru primele doua categorii de participanti este de regula incheierea contractelor de retransmisie pentru canale TV straine catre abonatii retelelor de cablu romanesti. Asa a fost si in acest an, cu diferenta ca o parte a reprezentantilor de canale au avut anul acesta intre hartiile de prezentare a unor noi posturi si grila de tarife si oferte pentru difuzarea la rezolutie HD.

    „Pot sa va spun ca in ceea ce priveste MGM HD in Romania, e o discutie. Problema e ca intotdeauna trebuie sa fie si un business intr-un fel sau altul“, spune Klaus Michler, evitand sa mentioneze numele partenerilor de discutie. Canalul de filme MGM cu rezolutie HD este pentru moment difuzat doar in Statele Unite si Polonia. Reprezentantii National Geographic Channel au reusit sa treaca dincolo de discutii. „RCS a preluat pentru cateva dintre retelele lui (zone din Bucuresti, n. red.) dreptul de retransmisie pentru National Geographic HD. Trebuie sa modernizeze insa niste echipamente care sunt destul de scumpe“, a declarat Maria Berbece, director de distributie pentru National Geographic Channel. Chestionati de BUSINESS Magazin, reprezentantii RCS&RDS nu au confirmat, dar nici infirmat intelegerea. Din oferta National Geographic, canalul HD este singurul a carui difuzare nu are un pret de lista, ci se negociaza cu cei interesati.

    Distributia de televiziune functioneaza dupa modelul in care clientul plateste operatorul, iar operatorul plateste de regula, la randul lui, postul transmis. Tarifele pentru operatori se stabilesc in functie de numarul de clienti care au acces la un post. De exemplu, National Geographic, varianta standard, are un tarif de 0,15 dolari, iar Bloomberg, postul cu tematica financiara, 0,5 euro. Bloomberg, de altfel, prezent la intalnirea de la Bucuresti, va fi in scurt timp difuzat de trei operatori, printre care i-tv, serviciul de IPTV (televiziune prin internet) al celor de la compania Synco Telecom. Nu in varianta HD, pentru ca nici nu exista aceasta varianta. „Nu vedem rostul, nu exista valoare adaugata pentru un post de genul Bloomberg, cu informatii economice“, spune Francesca Grassi Martelli, reprezentanta acestui canal. Posturile de televiziune pentru care imaginea conteaza atat de mult incat sa se justifice investitiile in echipamente, spun cei prezenti la conventie, sunt cele de sport, canalele documentare – Discovery HD a fost prezent, dar nu a semnat cu vreun operator – si cele de filme.

    Se poate spune ca situatia cu televiziunea de inalta definitie este asemanatoare dilemei „oul sau gaina“. Operatorii sunt reticenti in a face investitii in retea pentru ca numarul locuintelor care au televizoare HD este minim, iar potentialii clienti isi pastreaza rezervele de a cumpara acest tip de televizor, sensibil mai scump, si pentru ca nu exista programe difuzate la rezolutia de 1080 de puncte de care ar fi capabile acestea. Singurul post romanesc care a inceput sa emita in HD anumite programe din grila este Pro TV, doar in Bucuresti, doar emisie terestra (DVB-T), receptionata cu antena si nu prin cablu. Chiar daca receptionarea nu presupune niciun cost din partea clientilor, investitiile Pro TV au fost, in acest stadiu, de 10 milioane de euro.

    Operatorii mai au o dilema suplimentara. Datorita faptului ca sporirea calitatii imaginii se face cu cresterea in aceeasi masura a spectrului de frecventa folosit, un program HD ocupa spatiul a 3 sau chiar 4 canale conventionale. Si deci, operatorii care permanent incearca sa castige noi abonati prin oferirea mai multor canale trebuie sa scoata din grila alte posturi. Limitarile tehnice impun de exemplu un numar maxim de aproximativ 60 de canale in cazul platformelor analogice (care de altfel nici nu pot transmite HD, dar domina in Romania), 200 in cazul celor digitale si un numar similar in cazul transmisiei prin antene satelit, asa cum sunt serviciile Dolce, Digi sau Boom. „UPC a lansat deja formatul digital, deci cu mici investitii probabil ca ar putea retransmite HD, RDS nu are platforma digitala pe cablu, dar are Digi TV, care ar putea gazdui un program HD“, spune Radu Petric, presedinte al ACC, dar si proprietar al unei retele locale de cablu din Piatra-Neamt, cu 24.000 de abonati.

    „In Piatra-Neamt avem inca parc de televizoare alb-negru. In continuare vedem Opera, Cosmos, Grigorescu cu lampi, lucruri pe care nu credeam ca le pot vedea. In Piatra-Neamt, daca am 100 de televizoare echipate HD e mare lucru“, recunoaste el. Petric crede insa ca in viitor, asa cum se intampla in ciclul tehnologic, televiziunea de inalta definitie va ajunge „commodity“, un produs de masa. Acum, pionierii care adopta aceasta tehnologie sunt nevoiti sa plateasca mai mult. Cati o vor face?

    Un Aer de inalta rezolutie

  • Un Aer de inalta rezolutie

    O prima conditie pentru ca posturile in imagini de inalta rezolutie sa fie accesibile operatorilor din Romania este sa fie transmise de satelitii care acopera si teritoriul Romaniei. Cele mai cunoscute sunt urmatoarele:
     
     Canal
    tip programe
     Fox Sports HD
    sport
     National Geographic
    documentare
     Canal (plus)
    general
     Luxe TV
    lifestyle
     EXQI Europe
    cultura
     Discovery HD
    documentare
     Sky Sport
    sport
     Premiere HD
    filme
     M6 HD
    general
     Disney Cinemagic HD
    animatie
     Prosieben HD
    general
     MGM HD
    filme
     
    Sursa: Kingofsat

  • Aproape gratis

    S-au intamplat mai multe lucruri interesante in ultimul timp, fiecare dintre ele meritand sa fie consemnate in aceasta pagina. De pilda, faptul ca Microsoft a cumparat o particica din Facebook pentru 240 de milioane $, ceea ce nu ar insemna mare lucru dincolo de faptul ca acum Facebook se evalueaza la 15 miliarde, devenind a cincea companie de internet americana (imediat dupa Google, eBay, Yahoo! si Amazon). Si daca tot a venit vorba de Google (se putea altfel?), e de mentionat ca gigantul cautarilor tocmai a anuntat noua sa initiativa de social networking, numita Open Social – un set de API-uri publice care permit oricui sa construiasca retele sociale care sa integreze profile din diverse alte retele, atacand astfel „ecosistemul“ inchis care este Facebook. Poate ar merita o mentiune si primul contract realizat de OLPC, care va trimite 100.000 de laptop-uri XO (zise „de 100 de dolari“, desi deocamdata se apropie de 100 de lire sterline) in Uruguay, urmand ca restul de 300.000 sa fie livrate pana in 2009. Profesorul Negroponte s-a aratat dezamagit de faptul ca intelegerile verbale cu numerosi sefi de state nu se concretizeaza in contracte formale.

    Insa mai interesante mi s-au parut miscarile din domeniul telefoniei, care par sa semnaleze o accelerare a convergentei mediilor. Dupa ce eBay a apucat sa recunoasca public ca a exagerat cand a platit 2,6 miliarde $ pentru Skype in 2005 si ca investitia nu pare sa produca rezultatele scontate (deci bonusul de inca 1,7 miliarde promis in cazul unor performante ridicate iese din discutie), a intervenit insa spectaculoasa intelegere cu MySpace, prin care Skype furnizeaza servicii de telefonie si mesagerie instant utilizatorilor imensei retele de socializare. Astfel, celor 246 de milioane de utilizatori Skype li se adauga o imensa baza de potentiali clienti reprezentata de cei 110 milioane de utilizatori MySpace (desigur, unii dintre ei erau deja utilizatori Skype). Daca mai punem la socoteala multimea utilizatorilor eBay – si ei la un clic distanta de popularul serviciu de telefonie prin internet -, constatam ca Skype este un jucator foarte important pe piata serviciilor de voce (si chiar video), spre supararea marilor operatori de telefonie fixa si mobila. Cu atat mai mult cu cat capata popularitate telefoanele mobile duale, capabile sa ofere pe langa GSM si convorbiri Skype acolo unde exista conexiune wireless la internet.

    In acest context, noutatea lansata de operatorul britanic „3“ a explodat in toata presa zilele trecute. Pe scurt, „3“ a lansat un serviciu prin care utilizatorii pot purta convorbiri (aproape) gratuite prin Skype, (aproape) nelimitat, folosind fie o gama de aparate de la Nokia (N73, E65, 6120, N95), Sony Ericsson (W950i) sau LG (Shine U970), fie folosind noul 3Skypephone – un aparat dezvoltat in colaborare cu Qualcomm si fabricat de compania chineza Amoi. Fara indoiala ca a doua alternativa este mult mai atractiva, nu doar pentru ca este (aproape) gratuit, ci mai ales pentru faptul ca este proiectat special ca sa integreze Skype – agenda, chat etc. – si ofera acces la internet si la alte servicii furnizate de „3“ (inclusiv televiziune). Mai mult, telefonul are si o camera digitala de 2 megapixeli, MP3 player (memoria e expandabila pana la 1 GB) si alte gadgeturi.

    Secretul businessului sta, desigur, in acel „aproape“ care prefixeaza multe caracteristici. Convorbirile Skype (cu alti utilizatori Skype, desigur) sunt gratuite doar pentru abonatii „3“ (circa 3 milioane doar in Marea Britanie) sau pentru utilizatorii care isi achita lunar creditele PAYG3 (pre-pay), o conditie suplimentara (cu litere mici) fiind sa cheltuiasca lunar 10 lire pe serviciile traditionale. Nelimitat inseamna, de fapt, 4.000 de minute de convorbiri Skype si 10.000 de mesaje chat pe luna. Aparatul 3Skypephone (intr-adevar, foarte elegant) este gratuit doar pentru abonatii care cheltuiesc 12 lire lunar pe servicii traditionale (convorbiri GSM, mesaje SMS si acces internet), pentru restul lumii pretul fiind de 50 de lire sterline. Tot la capitolul acesta trebuie amintit un amanunt: calitatea convorbirilor prin Skype este aproape de cea a convorbirilor GSM.

    Cu toate acestea, oferta celor de la „3“ este extrem de atractiva si este foarte probabil sa extinda considerabil baza de clienti o operatorului si sa contribuie totodata la rentabilizarea serviciului Skype, atat prin cresterea popularitatii, cat si prin comisionul incasat pentru fiecare nou cont deschis prin operatorul britanic.

  • RDS pleaca la Londra

    Potrivit Financial Times, care citeaza surse apropiate companiei, prin listarea unui pachet de 15% din actiuni la bursa din Londra, RCS&RDS vrea sa atraga 500 mil. dolari (354 mil. euro), cifre care ar impinge evaluarea companiei la 3,5 miliarde de dolari (2,48 miliarde de euro).

    Pretul urmeaza sa fie confirmat sau nu de piata dupa momentul punerii in vanzare a certificatelor globale de depozit (GDR), instrumentul preferat de RCS&RDS pentru listare, respectiv luna decembrie, asa cum a anuntat saptamana trecuta compania. Estimarea, prea optimista, dupa cum spun unii analisti, ar evalua pachetul de actiuni de aproximativ 60% care este atribuit lui Teszari la 1,5 miliarde de euro, ceea ce il situeaza oficial pe omul de afaceri din Oradea in randul miliardarilor romani. Totul depinde insa de modul cum va fi primita compania de institutiile financiare londoneze.

    RCS&RDS, alaturi de bancile de investitii Morgan Stanley si UBS, cele care vor coordona listarea, trebuie sa-i convinga pana la momentul listarii pe investitorii institutionali de la Londra ca operatorul est-european face toti banii pe care ii pretinde. Road-show-ul nu are o sarcina usoara. Suma este suficient de mare (desi nu imposibil de obtinut si printr-o listare in Romania) pentru ca cei implicati in procesul listarii sa fie precauti. RCS&RDS nu este neaparat cunoscuta in City, cartierul financiar al Londrei, iar despre Zoltan Teszari, fondatorul si detinatorul a aproximativ 60% din companie, se stiu si mai putine lucruri. Cu cateva luni in urma, un cabinet de avocatura din capitala Marii Britanii trimitea un fost jurnalist de investigatii in Romania pentru a face un raport despre companie si fondatorul ei. „Am fost angajat de un cabinet de avocatura din Londra, asa ca nu stiu cine e in spate si are nevoie de aceste informatii. Si, sa fiu sincer, am aflat putine lucruri despre Zoltan Teszari, cu toate ca stiam multi unguri din Oradea“, marturiseste „detectivul“.

    Compania este insa bine pozitionata pe piata telecom din estul Europei. Potrivit RCS& RDS, serviciile sale sunt prezente in Romania, Cehia, Croatia, Serbia, Slovacia si Ungaria, aceasta din urma si Romania fiind principalele centre de venituri ale companiei. Pe parcursul ultimului an, comunicarile companiei privind numarul de clienti de pe piata romaneasca vorbesc despre 1,15 milioane de clienti pentru cablu TV (decembrie 2006), 510.000 pentru serviciile de televiziune prin satelit Digi TV (martie 2007), 500.000 de clienti pentru serviciile de acces la internet (septembrie 2007) si un milion de utilizatori ai serviciului de telefonie fixa (octombrie 2007). In Ungaria, piata pe care RDS a intrat la inceputul anului 2000 si pe care actioneaza sub numele Digi Kft (recent schimbat din EMKTV Kft), numarul de clienti este mai mic. „Compania este una din cele patru mari companii de cablu din Ungaria si cu cei peste 300.000 de clienti este lider pe segmentul DTH (televiziune prin satelit)“, au fost singurele informatii trimise de Ildiko Valko, PR manager al Autoritatii Nationale pentru Comunicatii din Ungaria, la intrebarile BUSINESS Magazin. „Principala prioritate a companiei este dezvoltarea afacerilor actuale si cresterea gradului de penetrare pe segmentul triple play (internet, televiziune si telefonie intr-un singur pachet – n.red.), majorarea numarului de abonati si lansarea in conditii adecvate a operatiunilor in sectorul 3G, dar aceasta nu inseamna ca nu avem in vedere si alte tari din regiune“, a declarat Alexandru Oprea, presedintele si directorul general al RCS&RDS. In contextul anuntului referitor la intentia de listare la Londra, comunicatul trimis presei de catre RCS&RDS mentiona ca numarul total de „revenue generating units“, adica numarul de clienti pentru fiecare serviciu in parte (internet, telefonie, cablu, satelit) este de 4,5 milioane. Acesta nu reprezinta numarul de clienti, pentru ca un abonat cu un pachet care cuprinde cablu, internet si telefonie inseamna trei „revenue generating units“, o unitate utilizata in evaluarea companiilor telecom, folosita de pilda si in cazul tranzactie Astral-UPC din 2005.

    Strict din punctul de vedere al performantelor financiare, RCS&RDS nu este tocmai cea mai buna afacere pentru un investitor la bursa. La fel cum cele 4,5 de milioane de unitati generatoare de venit nu au fost cei mai cheltuitori clienti. Intreg grupul a inregistrat la sfarsitul lui 2006 venituri de 297,1 milioane de dolari, la un nivel al profitului operational (EBITDA) de 109 milioane de dolari. Aceasta ar inseamna ca vanzarea sa se faca la un multiplu EBITDA de 30, mai mare decat la singura tranzactie comparabila ce a privit companii romanesti. Astral avea acum doi ani, cand a fost cumparata cu 400 de milioane de dolari de catre UPC, o EBITDA de 53 de milioane de dolari. Adica un multiplu de 7,5 intr-o achizitie in urma careia se vindea integral compania. In cazul RDS, modalitatea aleasa de listare, prin certificate de depozit, nu se ofera nici macar control asupra directiilor de dezvoltare a firmei, intrucat posesia de GDR nu ofera drepturi de vot viitorilor investitori.

    Evaluarea companiei in acest fel ii pare generoasa si lui Florin Talpes, fondatorul Softwin, care la randul lui este in perioada de audit pentru listarea Bitdefender pe bursa londoneza sau una americana. „Multiplul de EBITDA despre care se vorbeste la RDS este mult prea mare. Nu am auzit pana acum de vreo companie, indiferent de domeniu, care sa reuseasca sa fie vanduta la nivelul acesta, exceptand startup-urile“, spune Florin Talpes. „Dar este posibil ca evaluarea sa nu fie facuta in functie de EBITDA ci, de exemplu, de numarul de clienti“, este de parere proprietarul Bitdefender. Tot el remarca un amanunt despre care spune ca e incurajator pentru orice antreprenor roman: faptul ca daca subscrierea se termina cu bine, adica la valoarea dorita de RDS, compania va fi cel mai bine evaluata dintre toate afacerile pornite de la zero dupa 1989 si aflate inca in proprietate romaneasca, depasind Banca Transilvania sau UPC Astral, al doilea furnizor telecom de pe piata dupa compania lui Teszari.

  • RDS pleaca la Londra

    Potrivit Financial Times, care citeaza surse apropiate companiei, prin listarea unui pachet de 15% din actiuni la bursa din Londra, RCS&RDS vrea sa atraga 500 mil. dolari (354 mil. euro), cifre care ar impinge evaluarea companiei la 3,5 miliarde de dolari (2,48 miliarde de euro).

    Pretul urmeaza sa fie confirmat sau nu de piata dupa momentul punerii in vanzare a certificatelor globale de depozit (GDR), instrumentul preferat de RCS&RDS pentru listare, respectiv luna decembrie, asa cum a anuntat saptamana trecuta compania. Estimarea, prea optimista, dupa cum spun unii analisti, ar evalua pachetul de actiuni de aproximativ 60% care este atribuit lui Teszari la 1,5 miliarde de euro, ceea ce il situeaza oficial pe omul de afaceri din Oradea in randul miliardarilor romani. Totul depinde insa de modul cum va fi primita compania de institutiile financiare londoneze.

    RCS&RDS, alaturi de bancile de investitii Morgan Stanley si UBS, cele care vor coordona listarea, trebuie sa-i convinga pana la momentul listarii pe investitorii institutionali de la Londra ca operatorul est-european face toti banii pe care ii pretinde. Road-show-ul nu are o sarcina usoara. Suma este suficient de mare (desi nu imposibil de obtinut si printr-o listare in Romania) pentru ca cei implicati in procesul listarii sa fie precauti. RCS&RDS nu este neaparat cunoscuta in City, cartierul financiar al Londrei, iar despre Zoltan Teszari, fondatorul si detinatorul a aproximativ 60% din companie, se stiu si mai putine lucruri. Cu cateva luni in urma, un cabinet de avocatura din capitala Marii Britanii trimitea un fost jurnalist de investigatii in Romania pentru a face un raport despre companie si fondatorul ei. „Am fost angajat de un cabinet de avocatura din Londra, asa ca nu stiu cine e in spate si are nevoie de aceste informatii. Si, sa fiu sincer, am aflat putine lucruri despre Zoltan Teszari, cu toate ca stiam multi unguri din Oradea“, marturiseste „detectivul“.

    Compania este insa bine pozitionata pe piata telecom din estul Europei. Potrivit RCS& RDS, serviciile sale sunt prezente in Romania, Cehia, Croatia, Serbia, Slovacia si Ungaria, aceasta din urma si Romania fiind principalele centre de venituri ale companiei. Pe parcursul ultimului an, comunicarile companiei privind numarul de clienti de pe piata romaneasca vorbesc despre 1,15 milioane de clienti pentru cablu TV (decembrie 2006), 510.000 pentru serviciile de televiziune prin satelit Digi TV (martie 2007), 500.000 de clienti pentru serviciile de acces la internet (septembrie 2007) si un milion de utilizatori ai serviciului de telefonie fixa (octombrie 2007). In Ungaria, piata pe care RDS a intrat la inceputul anului 2000 si pe care actioneaza sub numele Digi Kft (recent schimbat din EMKTV Kft), numarul de clienti este mai mic. „Compania este una din cele patru mari companii de cablu din Ungaria si cu cei peste 300.000 de clienti este lider pe segmentul DTH (televiziune prin satelit)“, au fost singurele informatii trimise de Ildiko Valko, PR manager al Autoritatii Nationale pentru Comunicatii din Ungaria, la intrebarile BUSINESS Magazin. „Principala prioritate a companiei este dezvoltarea afacerilor actuale si cresterea gradului de penetrare pe segmentul triple play (internet, televiziune si telefonie intr-un singur pachet – n.red.), majorarea numarului de abonati si lansarea in conditii adecvate a operatiunilor in sectorul 3G, dar aceasta nu inseamna ca nu avem in vedere si alte tari din regiune“, a declarat Alexandru Oprea, presedintele si directorul general al RCS&RDS. In contextul anuntului referitor la intentia de listare la Londra, comunicatul trimis presei de catre RCS&RDS mentiona ca numarul total de „revenue generating units“, adica numarul de clienti pentru fiecare serviciu in parte (internet, telefonie, cablu, satelit) este de 4,5 milioane. Acesta nu reprezinta numarul de clienti, pentru ca un abonat cu un pachet care cuprinde cablu, internet si telefonie inseamna trei „revenue generating units“, o unitate utilizata in evaluarea companiilor telecom, folosita de pilda si in cazul tranzactie Astral-UPC din 2005.

    Strict din punctul de vedere al performantelor financiare, RCS&RDS nu este tocmai cea mai buna afacere pentru un investitor la bursa. La fel cum cele 4,5 de milioane de unitati generatoare de venit nu au fost cei mai cheltuitori clienti. Intreg grupul a inregistrat la sfarsitul lui 2006 venituri de 297,1 milioane de dolari, la un nivel al profitului operational (EBITDA) de 109 milioane de dolari. Aceasta ar inseamna ca vanzarea sa se faca la un multiplu EBITDA de 30, mai mare decat la singura tranzactie comparabila ce a privit companii romanesti. Astral avea acum doi ani, cand a fost cumparata cu 400 de milioane de dolari de catre UPC, o EBITDA de 53 de milioane de dolari. Adica un multiplu de 7,5 intr-o achizitie in urma careia se vindea integral compania. In cazul RDS, modalitatea aleasa de listare, prin certificate de depozit, nu se ofera nici macar control asupra directiilor de dezvoltare a firmei, intrucat posesia de GDR nu ofera drepturi de vot viitorilor investitori.

    Evaluarea companiei in acest fel ii pare generoasa si lui Florin Talpes, fondatorul Softwin, care la randul lui este in perioada de audit pentru listarea Bitdefender pe bursa londoneza sau una americana. „Multiplul de EBITDA despre care se vorbeste la RDS este mult prea mare. Nu am auzit pana acum de vreo companie, indiferent de domeniu, care sa reuseasca sa fie vanduta la nivelul acesta, exceptand startup-urile“, spune Florin Talpes. „Dar este posibil ca evaluarea sa nu fie facuta in functie de EBITDA ci, de exemplu, de numarul de clienti“, este de parere proprietarul Bitdefender. Tot el remarca un amanunt despre care spune ca e incurajator pentru orice antreprenor roman: faptul ca daca subscrierea se termina cu bine, adica la valoarea dorita de RDS, compania va fi cel mai bine evaluata dintre toate afacerile pornite de la zero dupa 1989 si aflate inca in proprietate romaneasca, depasind Banca Transilvania sau UPC Astral, al doilea furnizor telecom de pe piata dupa compania lui Teszari.

  • Bataie pe actiuni

    Pretul a fost fixat la 36 de euro pe actiune, dar analistii estimeaza valoarea reala la 62 de euro. Viceprim-ministrul croat Damir Polancec a spus ca pretul a fost fixat intentionat la un nivel asa de redus, pentru a permite cetatenilor sa realizeze profituri. Din actiunile scoase la vanzare, 25% au putut fi cumparate de persoanele fizice din Croatia si 7,5% de catre investitorii institutionali. Aproape 358.000 de croati au subscris pentru achizitionarea de actiuni. Initial, cetatenii croati au putut cumpara actiuni pana la pragul de 5.250 de euro, dar ulterior guvernul a injumatatit aceasta suma, pentru a permite tuturor celor care au subscris sa primeasca macar o parte din actiuni. Cererile depuse de investitorii institutionali au depasit si mai dramatic oferta: de 27 de ori investitorii straini si de noua ori investitorii locali. Guvernul se asteapta sa incaseze suma de 959 de milioane de euro din vanzarea pachetului de actiuni, cea mai mare parte urmand sa fie alocata pentru plata pensiilor.