BusinessMagazin

Tag: mediul de afaceri

  • Marius Cristescu, grupul de firme Bega: Ne vom da seama cum merg lucrurile când vom vedea bugetele de investiţii ale primelor 100 cele mai mari companii

    ”Guvernul abia s-a instalat, dar sperăm să treacă la treabă”, spune Marius Cristescu, care controlează împreună cu fratele său grupul de firme Bega cu afaceri de peste 100 mil. euro, comentând primele 100 de zile ale Cabinetului Ponta 2.

    Este prea devreme, spune el, pentru a-ţi da seama cum este este privită guvernarea de către mediul de afaceri, întrucât pentru industrie, construcţii, ianuarie şi februarie sunt luni mai slabe. Când companiile îşi vor definitiva bugetele poţi anticipa trendul în funcţie de cum îşi stabilesc bugetele de investiţii: “Bugetele locale nu sunt finalizate (pentru că legea bugetului a intrat târziu în vigoare, la finele lui februarie, iar bugetele locale sunt aprobate într-un termen de 45 de la publicarea în Monitorul Oficial a legii bugetului – n.n.). Nici bugetele companiilor nu sunt gata. Nu ştiu care este bugetul CNADNR (bugetul Companiei de Autostrăzi a fost aprobat dar nu a fost făcut încă public – n.n.), nu ştiu care este pugetul de investiţii al PETROM. Abia după ce primele 100 de mari companii îşi vor finaliza bugetele vom şti care este trendul (în funcţie de ce bugete de investiţii îşi fac – n.n.), dacă încrederea a crescut sau a scăzut”.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Bulgaria vrea să deschidă magazine speciale pentru cetăţenii săraci

    Guvernul interimar al Bulgariei intenţionează să deschidă magazine speciale pentru cetăţenii săraci ai ţării, scrie Novinite. Din aceste magazine, bulgarii săraci vor putea achiziţiona bunuri la preţuri preferenţiale dacă vor avea un card special emis de stat. Ideea a fost deja discutată la o întâlnire a premierului interimar Marin Raykov (foto) cu reprezentanţii mediului de afaceri şi cu preşedintele Asociaţiei Industriale din Bulgaria, Bozhidar Danev. Participanţii la întâlnire au discutat şi despre mediul de afaceri din Bulgaria, parteneriatele dintre companiile private şi guvernul interimar, precum şi despre facilitarea accesului întrepriderilor mici şi mijlocii la fondurile Uniunii Europene. Cabinetul lui Raykov a aprobat săptămâna trecută suma de 41 milioane leva (21 milioane euro) pentru programele de asistenţă pentru săraci.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

     

  • Ministrul Maria Grapini a lansat pe Facebook un concurs de idei pentru alegerea unui nou brand turistic al României

    “Am postat pe Facebook lansarea unui concurs de idei pentru alegerea brandului turistic al României şi am cerut opinii tocmai pentru a evalua percepţia faţă de brandul sectorial de turism. Clar, părerile nu sunt pozitive”, se arată într-un răspuns transmis de Maria Grapini la solicitarea MEDIAFAX.

    Potrivit acesteia, conform desfăşurătorului de implementare a programului de promovare a brandului, trebuie comandat un studiu de impact al brandului actual.Brandul turistic al României, care conţine celebra frunză, a fost lansat în anul 2010, şi doar crearea lui a costat peste 800.000 de euro.

     Cele mai puternice femei din România: Maria Grapini, Pasmatex

    “Urmează să se lanseze o licitaţie pentru contractarea unei firme care să facă acest studiu. Consilierii şi experţii vor decide dacă este cazul de rebranduire a sectorului de turism”, a mai spus ministrul.Grapini a afirmat că prioritatea o reprezintă însă implementarea câtorva măsuri esenţiale pentru turism, care să ducă la creşterea indicatorilor relevanţi ai sectorului.

    Printre acestea se numără modificarea sau promovarea unor legi.”Alte măsuri sunt de ordin economic, cum ar fi proiectele în infrastructură, iar în această direcţie lucrăm împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale la stabilirea priorităţilor. Evident că avem şi măsuri de promovare prin evenimente, publicitate şi târguri internaţionale. Eu cred că dezvoltarea turismului balnear, cultural şi a eco-turismului pot aduce României un plus la bugetul naţional”, a mai spus ea.

    În perioada 2010-2012, pentru crearea şi promovarea brandului turistic al României s-au cheltuit peste 56 de milioane de lei (13 milioane de euro), bani provenind din fonduri europene.

  • Cinci riscuri care pot afecta afacerile

    Profesionistii in domeniul contabil implicaţi în studiu au identificat şi primele cinci riscuri pe care capitalul natural le aduce în activitatea sectorului privat, şi anume:
    • Riscul reputaţional (68%)
    • întreruperea activităţii (61%)
    • Raritatea şi costul crescut al resurselor (50%)
    • Riscul ce afectează lanţul de aprovizionare (47%)
    • Riscul finanţării (46%)

    Andreia Stanciu, Head of ACCA Europa de Sud-Est, consideră că profesioniştii din domeniul financiar- contabil ar trebui să se bazeze pe competenţele lor şi pe experienţa în contabilitate pentru a contribui la dezvoltarea unor metodologii contabile referitoare la capitalul natural, care să ajute la cuantificarea şi gestionarea factorilor externi companiilor. De asemenea, aceştia ar putea apela la asociaţiile contabile pentru a oferi îndrumări cu privire la modul de abordare a capitalului natural în cadrul rapoartelor anuale şi în conturile companiei, precum şi în rapoartele de dezvoltare durabilă. Ei trebuie să iniţieze sau să încerce să aplice metodologii contabile pentru capitalul natural împreună cu clienţii lor, acolo unde este cazul, şi să folosească această experienţă pentru a lucra cu autorităţile de reglementare cu privire la raportare şi la practicile de asigurare.

    ”Pentru profesia contabilă provocarea va fi de a determina când pierderea capitalului natural va necesita o mai bună înţelegere şi abordare din punct de vedere al evaluării riscurilor pentru afaceri şi din punct de vedere al raportării corporative. Procedând de această manieră, dar prea tarziu, se poate ajunge la greşeli atunci când se anticipează viitoarele riscuri şi costurile asociate lor, pentru mediul de afaceri, a mai adăugat Andreia Stanciu”.

    “Un număr tot mai mare de companii integrează raportul lor anual financiar-contabil şi raportul privind dezvoltarea durabilă. Integrarea decurge din creşterea gradului de conştientizare în rândul multor companii asupra valorii şi necesităţii raportării cu privire la impactul social şi asupra mediului, alături de performanţele financiare”, a afirmat Aura Giurcaneanu, partner, head of audit and assurance, KPMG in Romania. Ea considera că această cale ar trebui luată serios în considerare, atât din perspectiva managementului, cât şi din punct de vedere al comunicării.

    Având în vedere că, în ultimii ani, un procent nesemnificativ dintre companiile din topul Global Fortune 250 raportau într-o manieră integrată, practica actuală demonstrează că gândirea în acest domeniu a suferit transformări. Deşi în România nu se observă încă această tendinţă, este evident că trendul este stabilit de către companiile de top şi, mai devreme sau mai târziu, va fi urmat de multe altele. Dacă în 2006 doar 24% din primele 100 de companii din România, ierarhizate în funcţie de cifra de afaceri, au raportat cu privire la dezvoltarea durabilă, în prezent, numărul lor a crescut semnificativ, demonstrând interesul sporit al companiilor româneşti în a publica informaţii referitoare la dezvoltarea durabilă.

    “În contextul economic actual, în care o mai mare transparenţă privind riscurile este necesară, riscurile non-financiare sunt considerate ca făcând parte din domeniul financiar, datorită implicaţiilor lor financiare. Companiile româneşti au conştientizat că publicarea informaţiilor referitoare la dezvoltarea durabilă este foarte apreciată de către clienţi, investitori şi alte părţi interesate responsabile”, a adăugat Giurcaneanu.

    Integrarea raportării trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Aceasta nu ar trebui privită pur şi simplu ca un raport “toate într-unul”. “Numai dacă integrarea este susţinută printr-o corelare reală şi profundă a proceselor de management, inclusiv a guvernanţei şi controalelor, raportarea poate fi considerată credibilă şi solidă. Prin urmare, vorbim mai degrabă despre raportare integrată – mijloace diferite pentru persoane diferite”, a concluzionat Giurcaneanu.

    Gordon Hewitt, consilier pe probleme de dezvoltare durabilă la ACCA şi autor al raportului a spus: “Capitalul natural, care este cantitatea de capital derivată din resursele naturale, cum ar fi diversitatea biologică, ecosistemele şi serviciile oferite de acestea, se află în declin la nivel global. Pierderea capitalului natural expune companiile la o gamă de noi riscuri şi oportunităţi care poate avea un impact asupra profitului, valorii activelor şi fluxurilor de trezorerie.” Acest document a fost realizat în urma unui studiu la care au luat parte peste 200 de profesionişti contabili.

    Acesta a fost prezentat şi în raportul internaţional al ACCA, KPMG şi Fauna & Flora, “Este capitalul natural o problemă importantă?”. Raportul iniţial, care a fost realizat anul trecut, a investigat conceptul de prag de semnificaţie, modul în care acesta este utilizat pentru a identifica diverse aspecte necesare pentru management şi prezentarea informaţiilor şi măsura în care acesta reflectă în prezent importanţa capitalului natural ca aspect în cadrul afacerilor.

    Profesionistii din domeniul contabilitatii care au participat la studiu erau conştienţi de legătura dintre valoarea corporativă şi capitalul natural şi de faptul că tendinţele actuale ale capitalului natural reprezintă o varietate de riscuri pentru companii, riscuri ce pot să crească în decursul timpului. Cu toate acestea, această conştientizare nu a avut drept rezultat acţiuni ample la nivel corporativ, deoarece o mare parte dintre respondenti lucrează pentru companii care nu raportează capitalul natural. Principalele piedici pentru o mai mare implicare sunt lipsa îndrumărilor, a metodologiei de evaluare şi a înţelegerii.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

  • Criza din Cipru scade încrederea mediului de afaceri din Germania în economie

     Indicele calculat de institutul Ifo prin consultarea a circa 7.000 de directori de companii a scăzut în luna martie, deşi analiştii anticipau o îmbunătăţire, relatează Bloomberg.

    “În pofida declinului, nivelul indicelui calculat de Ifo sugerează creştere economică în primul trimestru. Totuşi, un început bun nu este garanţia unui final fericit. Noi incertitudini şi tensiuni din zona euro ar putea afecta recuperarea economică”, a declarat Carsten Brzeski, economist la ING Group în Bruxelles.

    Mai mulţi indicatori recenţi sugerează o încetinire a activităţii economice, notează Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Florentin Ţuca: Codul de procedură civilă va avea un efect pozitiv asupra mediului de afaceri, dar trebuie asimilat repede şi eficient

     “Cred că noul cod va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, dar sub rezerva că va fi asimilat repede şi eficeint de către cei care trebuie să-l aplice. Este o caznă destul de serioasă să asimilezi asemenea norme, pentru că nu vorbim despre 3-4 articole, ci de o modificare de anvergură, care trebuie asociată şi cu modificarea Codului Civil şi puse laolaltă, ceea ce poate crea dificultăţi de interpretare şi aplicare.

    Dar presupunând că se va trece cu disciplină şi sârguinţă peste dificultăţile inerente de asimilare a acestor coduri, eu cred că sunt premise pentru o aplicare mai facilă şi mai favorabilă celor care se duc la instanţă”, a declarat Ţuca la conferinţa «Cum se aplică Noul Cod de Procedură Civilă de la 15 februarie? Provocările noilor reglementări şi impactul asupra mediului de afaceri»”, organizată de agenţia MEDIAFAX şi societatea de avocaţi Ţuca Zbârcea&Asociaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini vrea de la UE mai mulţi bani pentru infrastructura turistică şi mai puţini pentru promovare

     “Noi pregătim acum pentru 2014-2020 planul şi programul cum să putem atrage acele fonduri europene şi depinde de inteligenţa cu care noi scriem acum, pentru că iarăşi nu vreau să apară ca o critică, dar e o constatare: cred că pe perioada asta, în domeniul turismului s-au negociat mulţi bani de promovare, 75 de milioane de euro pentru promovare, dar foarte puţini pentru infrastructură”, a spus Grapini la un seminar pe teme de specialitate.

    Ea a adăugat că trebuie găsit un echilibru între cele două componente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Sunt îngrijorat de blocajul la nivelul firmelor, de faptul că nu sunt resurse pentru investiţii

     Emil Boc a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că în Guvernul Ponta “toată lumea este preocupată de războiul cu preşedintele Băsescu”, precum şi de “spargerea USL”, teme pe care el le consideră “false”.

    “Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult este blocajul din economie la nivelul firmelor, faptul că nu sunt resurse suficiente pentru investiţii, sunt oprite investiţii în derulare care sunt în prag de finalizare şi nu se întrevăd şanse pentru a le putea duce mai departe. Nimeni nu vorbeşte despre aceste aspecte în Guvern, toată lumea este preocupată de războiul cu preşedintele Băsescu, de spargerea USL, de cine pe cine favorizează în USL. Acestea sunt teme false pentru o ţară care are nevoie ca aerul de investiţii diverse, de locuri de muncă şi de mai mulţi bani pentru continuarea proiectelor de infrastructură. Nu am văzut din partea actualului Guvern nicio măsură nouă pentru susţinerea mediului de afaceri”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Florin Pogonaru, AOAR: Ce se întâmplă când datornicii fac legea

    Într-un articol din ZF de săptămâna trecută semnalam că problema cea mai gravă cu care se confruntă în aceste zile mediul de afaceri este neplata facturilor între firmele private şi faptul că instrumentele de plată (cecul, biletul la ordin etc.) sunt discreditate ca modalităţi de garantare a plăţilor. Din întâlnirile cu peste 300 de întreprinzători privaţi avute în ultimele trei luni în cadrul Centrului de consiliere şi asistenţă în afaceri al AOAR şi WIFI (Centrul de training al Camerei de comerţ a Austriei) a rezultat că 25-30% din sumele datorate şi pentru care s-au emis instrumente de plată au întârzieri de peste 90 de zile la încasare. A rezultat de asemenea că acest procent este în creştere, neîncrederea firmelor în instrumentele de plată fiind subiectul cel mai des adus în discuţie de întreprinzători. Problema e comună din Vaslui la Satu Mare şi Bucureşti: “Nimeni nu mai are încredere să facă afaceri cu nimeni decât cu banii jos”. În sistemul bancar, “creditele neperformante au atins 17% şi vor continua să crească pe termen scurt”, declara săptămâna trecută dl. Cristian Popa, viceguvernatorul BNR. Evoluţia acestora depinde de perspectivele creşterii economice, încrederea consumatorilor şi disponibilitatea băncilor de finanţare.

    Florin Pogonaru este preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
    Opiniile din prezentul articol nu angajează în niciun fel instituţiile cu care este asociat autorul

    Sursa: Ziarul Financiar

     

     

  • Schmidt rămâne la conducerea Consiliului de Administraţie al Transgaz

    Acţionarii Trangaz au decis în AGA de joi să-l păstreze în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) pe Victor Alexandru Schmidt, deşi la începutul lunii ianuarie ministrul Economiei l-a propus ca şef interimar pe Lucian Isar, fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, informează Mediafax. Acţionarii transportatorului de gaze au decis, de asemenea, şi menţinerea în funcţia de membru CA a Ionicăi Raicu, se arată într-un raport al Transgaz transmis joi Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Schmidt este preşedinte al CA al Transgaz din aprilie 2009. Propunerea lui Isar pentru funcţia de şef provizoriu al Consiliului de Administraţie a fost semnată de fostul ministru al Economiei şi menţinută de actualul şef al instituţiei, Varujan Vosganian.