Tag: mediere

  • Opinie – Bogdan Badea CEO, eJobs: Un blocaj numit dorinţă

    Doar că, mult mai ancoraţi în contextul în care se află, mult mai conectaţi la ce, cum şi cât să ceară şi, poate chiar mai important, mult mai conştienţi de rolul lor în piaţa muncii, candidaţii îşi revendică partea leului. Prinşi într-un tumult din care nu mai ştiu cum să iasă, angajatorii vor soluţii imediate. Că asta înseamnă mai multă creativitate din partea lor, flexibilitate şi o repoziţionare generalizată în raport cu piaţa, cu candidaţii şi cu propriii angajaţi, angajatorii dau dovadă de o deschidere mai mare decât oricând. Pentru că au înţeles că orice zi pierdută îi costă şi orice om bun pe care a pus mâna competiţia mai repede îi costă şi mai mult.

    Efervescenţa de pe piaţa muncii a ajuns la un nivel fără precedent, iar candidaţii sunt într-o poziţie mai privilegiată decât oricând. Ştiu şi ei acest lucru şi au încredere în şansele lor, iar asta le dă o oarecare detaşare atunci când vine vorba de relaţionarea cu potenţialii angajatori.

    Potrivit unui studiu derulat de eJobs România anul trecut, 60% dintre cei intervievaţi erau siguri că ar putea să-şi găsească un job în mai puţin de trei luni, iar 25% credeau că au nevoie de cel mult o lună în acest scop. Ritmul galopant în care s-a creat clivajul între cerere şi ofertă i-a prins oarecum pe nepregătite pe angajatori, care încearcă să recupereze anii în care grija pentru propria reputaţie organizaţională a fost lăsată în plan secund (asta, în cele mai fericite dintre cazuri). Înţeleg acum că nu mai este suficient să ofere salarii; trebuie să ofere şi experienţe profesionale. Nu mai este îndeajuns să promită stabilitate, angajaţii vor şi oportunităţi de dezvoltare. Iar respectul pentru muncă trebuie dublat de respectul pentru viaţa personală a fiecărui om care lucrează în companie.

    Este, deci, poate mai complicat decât oricând să faci angajări în 2018. Mult mai complicat decât este să te angajezi, cel puţin. Cu toate acestea, uşor-uşor, lucrurile încep să se mişte, iar cifrele arată că toate eforturile pe care le depun companiile pentru a-şi găsi mai repede şi mai bine angajaţii potriviţi nu sunt în zadar. În ultimul an, de când a fost introdusă posibilitatea de a programa interviuri de angajare şi de a le confirma cu aplicanţii, eJobs România a înregistrat peste 300.000 de astfel de programări. Cu alte cuvinte, 300.000 de români au fost aduşi mai aproape de un loc de muncă. 300.000 de candidaţi au răspuns la demersurile companiilor care aveau nevoie de ei. Mai clar de atât, asta înseamnă 822 de interviuri programate zilnic. Puse într-un context mai larg, numărul ar putea aproape să acopere numărul de şomeri de la nivel naţional – aproximativ 330.000, la finalul lunii martie, potrivit ANOFM.

    Cifrele acestea vin ca o gură de aer proaspăt pentru acele companii care intraseră într-un blocaj puternic şi în special pentru cele care fac recrutări în masă. Şi, în egală măsură, pentru acei candidaţi care au totuşi dificultăţi în a-şi găsi un loc pe piaţa muncii. Într-un top 5 al domeniilor cel mai active din punctul de vedere al angajărilor (în funcţie de numărul de joburi postate pe ejobs.ro) se află companiile din comerţ şi retail (cu 9.265 de locuri de muncă disponibile pe eJobs), urmate de cele din sectorul prestărilor de servicii (6.529 de joburi), call center şi BPO (4.577 locuri de muncă), industria alimentară (4.383 locuri de muncă), construcţii (4.473 locuri de muncă) sau IT şi telecom (4.227 locuri de muncă).

    Este interesant cum în urmă cu câţiva ani am fi vorbit cu siguranţă despre ce trebuie să facă un candidat pentru a obţine jobul pe care şi-l doreşte. Cum să-şi scrie CV-ul, unde să caute, cum să aplice, cum să se îmbrace la interviu, ce să spună, dar mai ales ce să nu spună pentru a-şi creşte şansele de angajare.

    În 2018, adăugăm o audienţă suplimentară, dar cu nevoi la fel de mari (poate chiar mai mari) de suport şi consiliere – angajatorii. Este firesc să se întâmple aşa, dacă ne gândim că am ajuns la o rată a şomajului de 3,8%, sub media europeană şi cu mult sub media naţională a ultimilor 20 de ani. Au început să se rescrie regulile jocului şi toată lumea încearcă să se adapteze din mers. Doar că volatilitatea pieţei nu e confortabilă pentru nimeni. Astăzi, da, puterea să în mâinile candidaţilor, dar cine ştie ce va aduce ziua de mâine?

  • BACALAUREATUL olimpicilor. Rata de promovare, 75,59%. Un singur candidat a avut media 10

    “Cele mai multe medii obţinute, respectiv 33, au fost între 9 şi 9.99, iar alte 24 de medii au fost între 8 şi 8.99. Medii între 7 şi 7.99 au luat 22 de candidaţi, iar între 6 şi 6.99, 16 dintre absolvenţii de liceu prezenţi. La această sesiune, un singur candidat a promovat cu media 10”, transmite Ministerul Educaţiei.

    Este vorba despre rezultatele obţinute de candidaţii înscrişi la sesiunea specială de bacalaureat pentru absolvenţii de liceu aflaţi în pregătire sau în etapele de selecţie pentru alcătuirea echipelor care vor reprezenta România atât la olimpiadele internaţionale pe discipline, cât şi la diverse competiţii sportive europene sau mondiale.

    “Au susţinut examenul şi trei absolvenţi ai unităţilor de învăţământ militar, nominalizaţi de Ministerul Apărării Naţionale pentru concursul de admitere în instituţii de învăţământ de profil din SUA”, precizează ministerul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul pariu al unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din România. Business-ul din care vrea să facă 10 mil. euro în trei ani

    „Vreau ca în trei ani Druid să fie cea mai frumoasă poveste legată de inteligenţa artificială din această zonă a Europei. Vreau să umplu lumea de druizi. Vreau ca în 3 ani să avem venituri de 10 milioane de euro şi o profitabilitate mare”, a declarat Drăgan în cadrul unei întâlniri cu media, prima de la înfiinţarea companiei în luna februarie.

    Start-up-ul fondat de Drăgan le va oferi companiilor roboţi software care să asiste angajaţii în desfăşurarea proceselor de business. Aceşti asistenţi virtuali (chatbot) le-ar permite utilizatorilor să comunice cu aplicaţiile software din cadrul organizaţiei. Asistenţii ar putea fi folosiţi în vânzări, marketing, resurse umane sau financiar-contabilitate. În luna mai compania va lansa primii săi trei roboţi software, portofoliul urmând să fie extins. „Vrem ca până la finele anului să acoperim toate funcţionalităţile din cadrul unei companii. Noi vom scoate în luna mai roboţi pentru clienţi, oamenii din vânzări şi angajaţi. Suntem în mediul B2B, iar aici problema complicată este că trebuie să conectezi roboţii la toate aplicaţiile firmei. Cred însă că aici experienţa noastră cu platforma Charisma de la Totalsoft ne dă un avantaj”, spune Drăgan, preşedintele Druid.

    Noul pariu al unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din România. Business-ul din care vrea să facă 10 mil. euro în trei ani 

  • Liviu Drăgan, fondatorul TotalSoft, mizează pe roboţi în noul business

    „Vreau ca în trei ani Druid să fie cea mai frumoasă poveste legată de inteligenţa artificială din această zonă a Europei. Vreau să umplu lumea de druizi. Vreau ca în 3 ani să avem venituri de 10 milioane de euro şi o profitabilitate mare”, a declarat Drăgan în cadrul unei întâlniri cu media, prima de la înfiinţarea companiei în luna februarie.

    Start-up-ul fondat de Drăgan le va oferi companiilor roboţi software care să asiste angajaţii în desfăşurarea proceselor de business. Aceşti asistenţi virtuali (chatbot) le-ar permite utilizatorilor să comunice cu aplicaţiile software din cadrul organizaţiei. Asistenţii ar putea fi folosiţi în vânzări, marketing, resurse umane sau financiar-contabilitate. În luna mai compania va lansa primii săi trei roboţi software, portofoliul urmând să fie extins. „Vrem ca până la finele anului să acoperim toate funcţionalităţile din cadrul unei companii. Noi vom scoate în luna mai roboţi pentru clienţi, oamenii din vânzări şi angajaţi. Suntem în mediul B2B, iar aici problema complicată este că trebuie să conectezi roboţii la toate aplicaţiile firmei. Cred însă că aici experienţa noastră cu platforma Charisma de la Totalsoft ne dă un avantaj”, spune Drăgan, preşedintele Druid.

    Pentru iunie este planificată lansarea pe platformă a unor asistenţi virtuali pentru activităţile de suport clienţi, vânzări, tehnicieni şi resurse umane; aceştia vor putea să execute peste 200 de sarcini. „Utilizatorii îşi vor putea construi propriii asistenţi, instruindu-i să acopere zone de business sau îi vor putea conecta la diferite aplicaţii pentru a oferi informaţii relevante şi a-i asista în luarea deciziilor”, adaugă Liviu Drăgan.

    Vânzarea roboţilor se va face sub formă unui abonament. Tarifele nu au fost momentan stabilite – poate fi vorba de 20 de euro pe lună pentru fiecare robot, dar poate fi vorba şi de 30 de euro şi de 10 euro, evaluează Drăgan. Vânzarea este programată să înceapă din septembrie prin intermediul unui partener, dar şi direct, iar planul este ca din 2019 să vândă doar prin parteneri.
    „Asistenţii virtuali Druid oferă o experienţă conversaţională documentată, folosind inteligenţa artificială şi procesarea limbajului natural pentru a simula o conversaţie cu o persoană reală. Este un mod de lucru nou care mă aştept să fie adoptat într-un ritm accelerat”, este de părere Dragoş Metea, CEO al Druid.

    Platforma Druid foloseşte tehnologii din zona cloud şi inteligenţă artificială precum Azure, Microsoft Cognitive Services sau Bot Framework, şi poate fi implementată pe diferite sisteme de comunicare, precum Facebook Messenger, Skype sau Slack.
    Echipa Druid este formată din oameni care au lucrat în cadrul TotalSoft, de-a lungul istoriei companiei, şi numără 12 persoane, urmând să ajungă pe la 16 până la finalul anului. Finanţarea proiectului este realizată de persoane private, partenerii lui Drăgan fiind Eugen Banciu, fondatorul distribuitorului de medicamente Farmexpert, Iulian Trandafir, directorul general al distribuitorului de medicamente Farmexpert, Radu Enache, acţionar al lanţului hotelier Continental, Cristian Bostănescu, acţionar al studiourilor Castel Film, Anca Vlad, proprietar al lanţului de farmacii Catena, şi Radu Bugică, country manager al fondului american de investiţii SigmaBleyzer. Investiţia iniţială se ridică la 800.000 de euro, dar Drăgan se aşteaptă ca investiţia totală să ajungă la 1,5 milioane de euro.

    „Echipa pe care am format-o, portofoliul de contacte pe care l-am dezvoltat sunt, teoretic, ingrediente pentru un business de succes. Practica va demonstra. Eu nu aş fi făcut start-up-ul dacă nu credeam în el, mai ales că în memoria oamenilor rămâne doar ultimul lucru pe care l-ai făcut”, mărturiseşte Lividu Drăgan.

    Clienţii care vor alege roboţii Druid îi vor putea configura după specificaţiile acestora, iar roboţii vor putea răspunde la întrebări standard de genul: „Câte obiecte X mai avem pe stoc?”, angajaţii vor putea întreba câte zile libere mai au şi aşa mai departe. Nu este genul de robot conversaţional precum asistenţii mai cunoscuţi ca Google sau Siri. Piaţa mondială de chatbot era evaluată în 2016 la 190,8 milioane de dolari, dar se aşteaptă o creştere cosistentă, potrivit companiei de cercetare de piaţă Grand View Research. Până în 2025 piaţa ar putea ajunge la 1,25 mi­liarde de dolari. De asemenea, conform Gartner, până în 2020, peste 50% dintre întreprinderile de dimensiuni medii şi mari vor implementa module de monitorizare a produselor de tipul asistenţilor virtuali.

    „Nu voi privi graniţele României ca o limită, voi ataca încă de la început piaţa internaţională”, a spus Drăgan.

  • LISTĂ cu 19 persoane din MEDIA care au “întreţinut relaţii neetice” cu ofiţeri SRI, avansată de Daniel Dragomir Comisiei de control al SRI. Fostul ofiţer recomandă AUDIEREA a 9 patroni de presă

    “O discuţie extrem de importantă astăzi despre culoarele media. Am venit astăzi să vorbesc de spre adevăr şi despre libertate. Adică despre adevărul ştirilor şi despre libertate. În ultimii ani, foarte multe lucruri au ieşit la suprafaţă cu privire la implicări ale statului paralel în zona de media. (…) În primul rând despre ceea ce aş numi eu unelte din media ale statului paralel. Am furnizat o listă de 19 persoane care un întreţinut relaţii, eu le numesc, cel puţin neetice cu ofiţeri din cadrul structurilor de forţă, care au primit informaţii privilegiate, informaţii confidenţiale, informaţii clasificate pe care le-au utilizat în campanii media”, a spus Daniel Dragomir după ce a fost audiat în Comisia de Cotrol a SRI.

    Fostul ofiţer SRI a mai oferit comisiei o listă cu 9 nume de patroni media care ar trebui audiaţi.

    “S-au folosit şi discutat situaţii în care jurnaliştii au avut acces la informaţii privilegiate din dosare şi s-a discutat de trusturi media care au beneficiat de sprijin financiar special pentru anumite proiecte si aceste interacţiuni cu ofiterii de informatii. (…) Audierea a nouă patroni ai trusturilor de presă, fie că au beneficiat de sprijin din partea Sri şi au avut relaţii neortodoxe cu domnul Maior şi Coldea sau care au primit ordine pentru angajarea unor jurnalişti”, a mai spus Daniel Dragomir.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LISTĂ cu 19 persoane din MEDIA care au “întreţinut relaţii neetice” cu ofiţeri SRI, avansată de Daniel Dragomir Comisiei de control al SRI. Fostul ofiţer recomandă AUDIEREA a 9 patroni de presă

    “O discuţie extrem de importantă astăzi despre culoarele media. Am venit astăzi să vorbesc de spre adevăr şi despre libertate. Adică despre adevărul ştirilor şi despre libertate. În ultimii ani, foarte multe lucruri au ieşit la suprafaţă cu privire la implicări ale statului paralel în zona de media. (…) În primul rând despre ceea ce aş numi eu unelte din media ale statului paralel. Am furnizat o listă de 19 persoane care un întreţinut relaţii, eu le numesc, cel puţin neetice cu ofiţeri din cadrul structurilor de forţă, care au primit informaţii privilegiate, informaţii confidenţiale, informaţii clasificate pe care le-au utilizat în campanii media”, a spus Daniel Dragomir după ce a fost audiat în Comisia de Cotrol a SRI.

    Fostul ofiţer SRI a mai oferit comisiei o listă cu 9 nume de patroni media care ar trebui audiaţi.

    “S-au folosit şi discutat situaţii în care jurnaliştii au avut acces la informaţii privilegiate din dosare şi s-a discutat de trusturi media care au beneficiat de sprijin financiar special pentru anumite proiecte si aceste interacţiuni cu ofiterii de informatii. (…) Audierea a nouă patroni ai trusturilor de presă, fie că au beneficiat de sprijin din partea Sri şi au avut relaţii neortodoxe cu domnul Maior şi Coldea sau care au primit ordine pentru angajarea unor jurnalişti”, a mai spus Daniel Dragomir.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia a atins maximul ultimilor cinci ani: 5,2% în aprilie

    O rată anualizată a inflaţiei de 5,2% nu a mai fost consemnată din luna aprilie a anului 2013.

    Potrivit INS, rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (aprilie 2017 – aprilie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 – aprilie 2017), calculată pe baza IPC, a fost de 2,8%.

    Determinată pe baza IAPC, rata medie a fost, în aprilie, de 4,3%.

    Creşterile anualizate de preţuri au fost, în aprilie, de 4% la mărfurile alimentare, de 7,2% la mărfuri nealimentare şi de 2,8% la servicii.

    Banca Naţională a României (BNR) a majorat uşor, de la 3,5% la 3,6% prognoza de inflaţie pentru luna decembrie 2018, menţinând-o la 3% pe cea pentru decembrie 2019. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că majorarea salariilor este inevitabilă, dar se va reflecta în preţuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român alocă în medie doar 18 euro pe an pentru asigurările de viaţă, minimul din UE

    Un român alocă în medie 18 euro pe an pentru asigurările de viaţă, în timp ce ţări precum Danemarca, Finlanda sau Luxemburg alocă peste 3.000 de euro anual, media Uniunii Europene fiind 1.326 de euro, arată studiul „Trăieşte Viitorul”, realizat de KPMG la solicitarea APPA şi prezentat marţi.
     
    În prezent, ponderea asigurărilor de viaţă din România este de 20% din totalul pieţei de profil, comparativ cu media Uniunii Europene, care este de 60%, iar – dincolo de diferenţa veniturilor disponibile – una dintre cauzele acestei situaţii o reprezintă nivelul scăzut al educaţiei financiare a românilor, arată rezultatele studiului.
     
    „În medie, noi, românii cheltuim 18 euro pe an, pe asigurări de viaţă. Tot în medie un cetăţean European cheltuieşte 3.000 de euro pe asigurări de viaţă, iar dacă vorbim de Cehia şi de Slovacia, ei cheltuiesc de 10 ori mai mult decât cheltuieşte sau alocă un român pentru asigurările de viaţă (180 de euro pe an)”, a precizat Tudor Grecu, Partener&Head of Insurance KPMG, în cadrul conferinţei de prezentare a studiului „Trăieşte viitorul”.
     
  • Cum au ajuns smartphone-urile şi social media să pună stăpânire pe adolescenţii secolului XXI

    În prezent, cercetătorii spun că mass-media şi reţelele de socializare ar putea cauza adolescenţilor depresie si există o panică a părinţilor cu privire la efectele de atenuare a răspândirii epocii smartphone-urilor, relatează Bloomberg.
     
    Prima întrebare l-a care toţi adulţii, în special părinţii, caută răspuns este dacă tehnologia perturbă copilăria.
     
    Absolut. Luând în considerare faptul că adolescenţii de astăzi sunt împrejmuiţi de telefoane, tablete şi alte gageturi, pe care le folosesc pentru a posta pe reţelele sociale, în acelaşi timp dezvăluind date despre ei înşişi.
     
  • Facebook ierarhizează companiile media în funcţie de gradul de încredere. Cum vor fi combătute “fake news” şi propaganda

    Zuckerberg a făcut acest anunţ la o întâlnire cu lideri din domeniu – de la The New York Times, CNN, The Wall Street Journal, NBC, HuffPost etc. -, care a avut loc marţi, în Menlo Park, California.

    Acesta a spus că Facebook a colectat informaţii despre modul în care consumatorii văd brandurile media, respectiv dacă aceştia au auzit de anumite publicaţii şi dacă au încredere în ele ca sursă de informaţii.

    “Am introdus datele în sistem şi acţionează în sensul de a promova sau suprima (informaţiile, n.r.) şi vom regla intensitatea acestuia de-a lungul timpului”, a spus Zuckerberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro