BusinessMagazin

Tag: material

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 mai 2017

    COVER STORY:  Cum creşti productivitatea angajaţilor

    Cu 15% este mai mare productivitatea angajaţilor din medii de lucru cu elemente naturale. Altfel spus, un angajator câştigă aproape o zi de muncă pe săptămână de pe urma fiecărui angajat. Dezvoltatorul clujean Transilvania Construcţii mizează pe designul cu elemente naturale şi a dezvoltat pe aceste principii clădirea de birouri Novis Plaza.

    AUTO: Perspectiva celui mai înalt fololiu

    INDUSTRIE: Eficienţă în producerea cauciucurilor

    STRATEGIE: Antreprenorul part-time

    SPECIAL: Cea din urmă utopie de pe Pământ
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Secretul cartofilor prăjiţi de la McDonald’s. “Arată ca nişte cartofi, dar sunt într-adevăr cartofi?”

    “Arată ca nişte cartofi, dar sunt într-adevăr cartofi?” se întreabă Grant Imahara, gazdă a emisiunii MythBusters, în debutul unui material referitor la cartofii prăjiţi vânduţi de fast food-ul american McDonald’s. Răspunsul este dezvăluit într-un material video publicat iniţial de revista americană Time.

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 mai 2017

    COVER STORY:  Miza pe abonament

    Piaţa locală a abonamentelor de sănătate a depăşit anul trecut pragul de un milion de unităţi, la împlinirea a două decenii de la apariţia serviciului. Profitul rezultat din avântul acestor pachete de prevenţie s-a reflectat şi în reinvestiţii ale furnizorilor privaţi în sistemul naţional de sănătate. CEO-ul reţelei de sănătate Regina Maria explică de ce “furnizorii privaţi construiesc sistemul de sănătate din România” şi care sunt perspectivele acestui segment pe termen lung.

    INVESTIŢII: Marketing de ţară

    LIDERI: Strategul polonez de la Starbucks

    INDUSTRIE: Bordeaux nu este doar despre vinuri

    SPECIAL: Ce iese când David colaborează cu Goliat
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 mai 2017

    COVER STORY:  Ce fac millenniali cu banii şi de ce trebuie să se gândească la pensie

    Statisticile arată că millennialii nu au cunoştiinţele necesare de educaţie financiară pentru a-şi putea gestiona cu abilitate o viaţă independentă, dar în acelaşi timp sunt îngrijoraţi de viitor cu toate că dau mai mulţi bani pe cafea decât economisesc pentru pensie. Ce fac millennialii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie?

     

    STUDIU: Ce mărci ne trezesc cele mai puternice emoţii

     

    INTERNAŢIONAL: Telenovela portoricană se apropie de final

     

    LIFESTYLE: Forţă, viteză şi profit

     
    RESURSE UMANE: Antreprenor din întâmplare
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • A condus companii de top din România, iar acum îşi lansează o şcoala de business. “Programele nu sunt construite pe teorie, ci pe zeci de studii de caz din mandatele mele de CEO”

    Business Mentoring House este şcoala de business în care singurul material didactic este afacerea proprie şi în care antrepreneorii şi managerii, beneficiind de mentorat privat, individualizat, pot aplica imediat în propriul business bune practici şi instrumente de business profesioniste. Lansarea acestei şcoli răspunde necesităţilor pieţei, identificate şi studiate de Aliz Kosza prin proiectele de mentorat de business şi prin cercetare calitativă de piaţă. Ambele confirmă că oamenii de business care doresc transformare sunt sătui de teorie. 

    „Şcoala mea nu e o şcoală propriu-zisă”, spune Aliz Kosza. „Noi nu producem diplome pe bandă, ci facem transfer de know-how. Programele nu sunt construite pe teorie, ci pe zeci de studii de caz din mandatele mele de CEO şi inspirate din cele peste 30 de proiecte de mentorat derulate în toată ţara, pe modele de business care s-au dovedit de succes în România. Totul este experienţă, iar participanţii vor lucra pe cazul concret al propriului business. Pe lângă multă practică, vor fi şedinţe individuale de lucru cu mentori şi  tutori, experţi în business care vor oferi asistenţă concretă pe proiectul propriu al fiecărui participant”, declară Aliz Kosza.

    Business Mentoring House  este un proiect adresat antreprenorilor, proprietarilor de afaceri sau directorilor generali ori managerilor de top care au nevoie de soluţii reale pentru creşterea afacerii lor. Implică module de lucru pe studii de caz concrete, prezentare de instrumente de analiză şi decizie strategice şi lucru individual cu fiecare dintre participanţi. Cel puţin 50% din program este personalizat şi este stabilit cu fiecare participant, în urma unei discuţii preliminare.

    „Managementul este o profesie şi, ca în orice profesie, anumite lucruri se pot învăţa în teorie, însă altele nu se pot înţelege decât pe viu, prin exemple concrete şi cu susţinere personalizată. De aceea, le oferim participanţilor ore individualizate de mentorat de business”, mai spune Aliz Kosza.

    În fiecare program al Business Mentoring House se lucrează, pe teme ce se concentrează susţinut asupra managementului strategic şi leadershipului, cu grupe de maximum 10-15 oameni. Fiecare dintre aceştia va beneficia de sprijinul unui tutor personal, cu care va putea lucra şi în afara sesiunilor de lucru comune. De asemenea, fiecare dintre participanţi va beneficia de ore de mentorat de business individualizate cu Aliz Kosza. Programele au 30-60 de ore şi durează, în medie, 3 săptămâni, conform unui program flexibil, stabilit cu toţi participanţii.

    Cu o carieră de peste 37 de ani, Aliz Kosza  a condus timp de 25 de ani companii de top, precum MOL România, Orkla Foods România sau Fabryo Corporation.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 8 mai 2017

    COVER STORY:  It’s all about coincidences

    Să auzi despre ambiţia unui viitor fără fum de ţigară nu este un lucru la care te aştepţi într-o discuţie cu cel care conduce afacerile locale ale liderului global în industria tutunului. Totuşi, renunţarea la ţigările convenţionale a tuturor fumătorilor de pe plan local reprezintă principalul obiectiv al lui Branislav Bibic, director general al Philip Morris România de jumătate de an. care sunt paşii pe care îi face în această direcţie?

    TENDINŢE: Politica Amsterdamului pentru sharing economy

    AUTO: Strategie pentru 40 de lansări

    FARMA: Boala genericelor româneşti

    COMERŢ: Catalizator pentru afaceri de e-commerce
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Cum a descoperit această tânără bateria care ar putea rezista veşnic

    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Irvine din California au inventat o batierie ce ar putea fi încărcată de sute de mii de ori fără a-şi pierde autonomoia, astfel oamenii nu vor mai fi nevoiţi să înlocuiască bateriile din dispozitivele lor. Viaţa laptopurilor, telefoanelor, maşinilor sau chiar navelor spaţiale s-ar prelungi considerabil.
     
    May Le Thai, candidat PhD al universitatii, a explicat că ea şi colegii ei au folosit nanowire, un material de câteva mii de ori mai subtire decat un fir de păr, foarte conductiv şi cu o suprafaţă suficient de mare pentru a sustine date şi transfer de electroni. Acest material a mai fost folosit de oamenii de ştiinţă în dezvoltarea bateriilor, dar problema este că filamentele sunt fragile şi nu ţin procesului de încărcare şi descărcare, astfel într-o baterie normală, filamentele se expandează şi se sparg.
     
    Cei de la universitatea Irvine au rezolvat problema învelind un nanowire de aur într-o capsulă de dioxid de mangan şi plasând-o apoi într-un gel similar cu plexiglas-ul pentru a îmbunătăţi fiabilitatea. Toate aceste lucruri au fost realizat accidental!
     
    May Le Thai a testat această descoperire de peste 200.000 de ori de-a lungul a trei luni şi nu a detectat o deteriorare a capacităţii sau puterii bateriei. 
     
    “Mya se juca când a învelit totul cu un gel foarte subţire şi a început ciclul. A descoperit ca adăugând gelul putea să realizeze ciclul de sute de mii de ori fără să se piardă din capacitatea bateriei. Este o nebunie pentru că de obicei aceste lucruri “mor” dupa 5.000-7.000 de cicluri în cel mai bun caz” a spus profesorul departamentului de chimie de la UCI, Reginald Penner.
     
    Această descoperire are potenţial să revoluţioneze toate gadgeturile din prezent.

  • Cum a descoperit această tânără bateria care ar putea rezista veşnic

    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Irvine din California au inventat o batierie ce ar putea fi încărcată de sute de mii de ori fără a-şi pierde autonomoia, astfel oamenii nu vor mai fi nevoiţi să înlocuiască bateriile din dispozitivele lor. Viaţa laptopurilor, telefoanelor, maşinilor sau chiar navelor spaţiale s-ar prelungi considerabil.
     
    May Le Thai, candidat PhD al universitatii, a explicat că ea şi colegii ei au folosit nanowire, un material de câteva mii de ori mai subtire decat un fir de păr, foarte conductiv şi cu o suprafaţă suficient de mare pentru a sustine date şi transfer de electroni. Acest material a mai fost folosit de oamenii de ştiinţă în dezvoltarea bateriilor, dar problema este că filamentele sunt fragile şi nu ţin procesului de încărcare şi descărcare, astfel într-o baterie normală, filamentele se expandează şi se sparg.
     
    Cei de la universitatea Irvine au rezolvat problema învelind un nanowire de aur într-o capsulă de dioxid de mangan şi plasând-o apoi într-un gel similar cu plexiglas-ul pentru a îmbunătăţi fiabilitatea. Toate aceste lucruri au fost realizat accidental!
     
    May Le Thai a testat această descoperire de peste 200.000 de ori de-a lungul a trei luni şi nu a detectat o deteriorare a capacităţii sau puterii bateriei. 
     
    “Mya se juca când a învelit totul cu un gel foarte subţire şi a început ciclul. A descoperit ca adăugând gelul putea să realizeze ciclul de sute de mii de ori fără să se piardă din capacitatea bateriei. Este o nebunie pentru că de obicei aceste lucruri “mor” dupa 5.000-7.000 de cicluri în cel mai bun caz” a spus profesorul departamentului de chimie de la UCI, Reginald Penner.
     
    Această descoperire are potenţial să revoluţioneze toate gadgeturile din prezent.

  • Cum a descoperit această tânără bateria care ar putea rezista veşnic

    Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Irvine din California au inventat o batierie ce ar putea fi încărcată de sute de mii de ori fără a-şi pierde autonomoia, astfel oamenii nu vor mai fi nevoiţi să înlocuiască bateriile din dispozitivele lor. Viaţa laptopurilor, telefoanelor, maşinilor sau chiar navelor spaţiale s-ar prelungi considerabil.
     
    May Le Thai, candidat PhD al universitatii, a explicat că ea şi colegii ei au folosit nanowire, un material de câteva mii de ori mai subtire decat un fir de păr, foarte conductiv şi cu o suprafaţă suficient de mare pentru a sustine date şi transfer de electroni. Acest material a mai fost folosit de oamenii de ştiinţă în dezvoltarea bateriilor, dar problema este că filamentele sunt fragile şi nu ţin procesului de încărcare şi descărcare, astfel într-o baterie normală, filamentele se expandează şi se sparg.
     
    Cei de la universitatea Irvine au rezolvat problema învelind un nanowire de aur într-o capsulă de dioxid de mangan şi plasând-o apoi într-un gel similar cu plexiglas-ul pentru a îmbunătăţi fiabilitatea. Toate aceste lucruri au fost realizat accidental!
     
    May Le Thai a testat această descoperire de peste 200.000 de ori de-a lungul a trei luni şi nu a detectat o deteriorare a capacităţii sau puterii bateriei. 
     
    “Mya se juca când a învelit totul cu un gel foarte subţire şi a început ciclul. A descoperit ca adăugând gelul putea să realizeze ciclul de sute de mii de ori fără să se piardă din capacitatea bateriei. Este o nebunie pentru că de obicei aceste lucruri “mor” dupa 5.000-7.000 de cicluri în cel mai bun caz” a spus profesorul departamentului de chimie de la UCI, Reginald Penner.
     
    Această descoperire are potenţial să revoluţioneze toate gadgeturile din prezent.