BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Oficial. Unul dintre cele importante lanţuri de magazine din România dispare. Ce se întâmplă cu magazinele care acum câţiva ani erau cele mai bune din ţară pe domeniul lor

    Hipermarketul Cora Lujerului, cândva cel mai bun magazin alimentar din România ca vânzări, devine Carrefour. În anii săi de glorie, unitatea de retail din cartierul bucureştean Militari contoriza vânzări de peste 100 de milioane de euro anual, prag atins de doar câteva alte unităţi de-a lungul timpului. E vorba de hipermarketurile Carrefour din Băneasa şi de Auchan Titan. Dar asta se întâmpla acum şapte-opt ani.

    Acum, unitatea trece printr-o schimbare de nume şi de „look“. „Cora devine Carrefour, fiecare vizită devine o surpriză. Ai preţuri reduse la peste 9.000 de produse.“ Aşa sună mesajul afişat în faţa hipermarketului Cora Lujerului, din cartierul bucureştean Militari.

    De altfel, toate magazinele Cora din România vor fi rebranduite în Carrefour după ce francezii au preluat reţeaua locală a Cora, iar recent au primit şi acordul Consiliului Concurenţei pentru acest deal. În total, Carrefour a cumpărat zece hipermarketuri şi nouă unităţi de proximitate Cora. Toate vor purta numele Carrefour.

    „Am integrat fără probleme cele 10 hipermarketuri şi 9 magazine de proximitate de la Cora“, spunea recent Julien Munch, cel care a fost CEO al Carrefour România până acum puţină vreme. Între timp, el a fost numit COO al operaţiunilor Carrefour din Franţa. Urmează rebrandigul.

     

     

  • Producătorul de lactate Ferma cu Omenie mizează pe creştere de 50% a profitului în acest an şi vrea să deschisă un nou magazin în Cluj-Napoca în 2024

    Producătorul din judeţul Alba exportă în 13 de ţări, fiind în top zece exportatori de lactate.

    Ferma cu Omenie, producător de lactate din localitatea Unirea (jud. Alba), vrea să deschidă în 2024 un nou magazin în care să listeze produsele companiei, în prezent producătorul având deja două astfel de unităţi, unul la poarta fermei şi altul în Piaţa Mihai Viteazul din Cluj-Napoca, lansat anul acesta. În magazinul din Cluj-Napoca investiţia  a fost de 10.000 de euro, iar anul viitor producărorul vrea să deschisă un nou magazin, tot în Cluj-Napoca.

    „Ceea ce producem azi mâine ajunge la clienţii noştri din piaţă. Pentru acest nou magazin, ne-am propus să combinăm un design modern cu esenţa tradiţională care ne caracterizează. Investiţia s-a ridicat la aproximativ 10.000 de euro, la care s-au adăugat şi cheltuielile necesare pentru lansare. De remarcat este faptul că brânza de burduf şi telemeaua proaspătă de vacă domină topul vânzărilor,”, spune Marius Bîcu, acţionar şi director general al companiei Ferma cu Omenie. În 2022, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 24,5 milioane de lei, în timp ce profitul net s-a apropiat de 1,5 milioane de lei. În 2013, compania a avut o creştere de 17% a cifrei de afaceri şi o majorare cu 50% a profitului, comparativ cu anul precedent. „Exportul, care înseamnă 60% din business, continuă să fie principalul motor de dezvoltare pentru compania noastră, De asemenea, colaborarea cu marile lanţuri de magazine a avut un impact semnificativ pentru afacerea noastră”, a spus Marius Bîcu.

    Pe plan extern, Ferma cu Omenie exportă către 13 pieţe, publicul ţintă fiind est-europenii stabiliţi în ţările respective. Cu alte cuvinte, produsele companiei merg spre magazinele cu acest specific. În opinia antreprenorului, gestionarea eficientă a aprovizionării reprezintă o provocare constantă pentru acest domeniu, iar ca să asigure distribuţia de produse lactate de înaltă calitate la nivel internaţional, trebuie să acorde o atenţie riguroasă valabilităţii produselor.

    „Acest aspect este esenţial pentru noi. De asemenea, ne confruntăm cu provocări legate de menţinerea unor stocuri optime şi gestionarea costurilor asociate cu depozitarea în condiţii controlate din punct de vedere termic. Unul dintre avantajele semnificative ale companiei Ferma cu Omenie este flexibilitatea noastră şi capacitatea de a ne adapta rapid la schimbările de pe piaţă. Cererea pentru produsele tradiţionale este în creştere, clienţii din afara ţării fiind fideli gustului de acasă”, punctează Marius Bîcu. De exemplu, conform spuselor sale, în piaţa spaniolă este o cerere ridicată pentru telemea, în timp ce în Anglia, produsele cele mai căutate sunt brânza proaspătă de vacă şi o variantă de telemea puţin sărată. Cât despre piaţa din Germania, aici s-a observat o preferinţă crescută pentru brânza de burduf.

    Pentru Ferma cu Omenie, retail înseamnă şi dezvoltarea unui magazin online, unde sunt, în medie, 450 de comenzi pe lună. „În esenţă, succesul în comerţul electronic se concentrează pe calitatea interacţiunii cu clientul şi pe crearea unei experienţe de cumpărături memorabile, care să depăşească simpla tranzacţie de produse, precum brânza pe care o oferim. În acest context, am alocat un buget semnificativ pentru marketingul online lunar. Sunt de părere că aici este viitorul şi dorim să ne extindem magazinul online şi la alţi parteneri strategici, cu care să lucrăm şi pe care să îi promovăm”, detaliază Marius Bîcu.

    Ferma cu Omenie s-a desprins în anul 2019 din Unilact Transil­vania, care are un istoric de circa 30 de ani în zooteh­nie. Marius Bîcu a preluat conducerea fabricii de brânzeturi în anul 2002, dezvol­tând astfel afacerea începută de tatăl său.

     

     

  • Ce program de funcţionare vor avea în perioada sărbătorilor de iarnă magazinele Penny

    Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, magazinele PENNY, în număr de 362 la nivel naţional, cu o echipă formată din peste 5.800 de angajaţi, vor avea următorul program de funcţionare:

    • 20.12 – 23.12.2023: 07:00 – 22.00
    • 24.12.2023: 07:00 – 18.00
    • 25.12.2023: Închis
    • 26.12.2023: 09.00 – 16.00
    • 27.12 – 30.12.2023: 07:00 – 22.00
    • 31.12.2023: 07:00 – 18.00
    • 01.01.2024: Închis
    • 02.01.2024: 09.00 – 16.00

    Potrivit reprezentanţilor businessului, în funcţie de magazin, pot interveni unele diferenţe de program, dar toate aceste detalii se vor regăsi pe website-ul oficial al companiei.

  • Sticlă cu istorie

    Ceea ce unii aruncă la gunoi, alţii caută pentru arta lor, după cum o dovedeşte artista americană Amber Cowan, care realizează sculpturi de sticlă. Aceasta colindă târgurile de vechituri sau fabrici dezafectate în căutare de obiecte sau cioburi de sticlă presată manual sau la maşină pentru a le refolosi în creaţiile sale, pe care le realizează prin încălzirea sticlei în cuptor şi modelarea ei cu flacără şi foarfeci de tuns bonzaii şi uneori prin suflare, scrie Smithsonian Magazine. Artista nu refoloseşte însă sticla veche din considerente ecologice, ci datorită istoriei şi poveştilor sale care pot fi duse mai departe în noul obiect, iar în lucrările sale conţin părţi modelate în formă de flori, frunze sau în forme inventate după inspiraţie.


     

     

  • Este oficial: Avem un nou MILIARDAR în România

    Retailerul scandinav de mobilier JYSK a încheiat anul financiar cu o cifră de afaceri de 1 mld.lei, în creştere cu 19%, şi 13 magazine noi, dintre care 11 în România şi 2 în Turcia, piată coordonată de echipa de la Bucureşti

    JYSK, retailerul scandinav de mobilier şi produse pentru casă, a înregistrat în anul financiar 2022-2023 o cifră de afaceri de 1 miliard lei în România, în creştere cu 19%, şi un rezultat EBIT de 144 milioane lei, în urcare cu 19,4%, potrivit datelor anuntate luni de companie.

    “JYSK a reuşit şi anul acesta să obţină rezultate record în România, în contextul inflaţiei care a afectat în special prima jumătate a anului financiar. Modelul JYSK se dovedeşte a fi unul de succes în perioade precum aceasta. Încercăm în permanenţă să menţinem preţurile produselor la un nivel cât mai mic, să extindem sortimentul în aşa fel încât să existe varietate din punct de vedere al stilului şi al bugetului şi, bineînţeles, să oferim produse de calitate şi oferte excelente”, a spus Alex Bratu, Country Director JYSK România, Bulgaria şi Turcia.

    Pe  categorii de produse, cea mai mare creştere au avut-o plăpumile şi pernele, urmate de produsele pentru baie, lenjerii de pat şi cearceafuri.

    JYSK a investit în continuare în extinderea reţelei de magazine din România şi a inaugurat 11 magazine noi în acest an, în oraşe precum Motru, Moreni, Câmpulung Muscel, Rădăuţi, Dej, Luduş şi Calafat. De asemenea, 18 magazine au fost modernizate şi amenajate conform unui nou concept.

    La nivel international, retailerul scandinav a deschis în acest an financiar, care a început pe 1 septembrie 2022 şi s-a încheiat pe 31 august 2023, primele magazine în Turcia, care sunt coordonate de echipa de management din România. Primele două magazine JYSK din Turcia au fost inaugurate în luna mai în Istanbul, iar în decembrie 2023 este planificată deschiderea celui de-al treilea magazin JYSK, tot în Istanbul.  

    Responsabili de cele trei ţări, România, Bulgaria şi Turcia, sunt Alex Bratu – Country Director, Simona Carp – Head of HR şi Cristian Cuzmin – Financial Manager.

    “Planurile noastre de expansiune continuă, deoarece credem că JYSK trebuie să fie aproape de clienţii săi. Acest lucru îl facem prin magazinele fizice, care sunt punctul de contact cel mai important dintre clienţi şi brand. Astfel, ne asigurăm că suntem mereu în mintea consumatorilor, atunci când aceştia doresc produse pentru casă şi grădină. Anul viitor plănuim să inaugurăm cel puţin tot atâtea magazine noi în România, vom extinde reţeaua noastră în Turcia şi Bulgaria şi vom moderniza restul magazinelor”, spune Alex Bratu.

     Compania a intrat pe piata din România în 2007, cu un magazin la Oradea, şi a ajuns la 138 de unităti, cu un număr total de 1170 angajati.

     

  • De ce vorbeşte toată Londra despre România?

    În cei aproape 35 de ani de capitalism, în România au fost anunţate mai puţin de zece mega tranzacţii, mai exact acorduri a căror valoare sare de 1 mld. euro. Iar dintre acestea, cele mai multe vizează companii din domenii considerate de siguranţă naţională, cum e cazul energiei sau al telecomunicaţiilor. Excepţiile sunt puţine şi implicit rare. Cel mai recent membru în acest „club select” al miliardarilor în euro este însă o astfel de excepţie. E vorba de acordul dintre fondul de private equity MidEuropa Partners şi grupul olandezo-belgian Ahold-Delhaize, ce a vizat retailerul autohton Profi. Care este povestea celei mai importante tranzacţii din 2023, povesteşte chiar Robert Knorr, executivul care conduce din poziţia de managing partner fondul MidEuropa, cu sediul la Londra.

     

    Tranzacţia a avut o valoare a întreprinderii (enterprise value) de 1,3 mld. euro pre-IFRS16 şi 1,8 mld. euro post-IFRS16. Dacă ar fi să convertim în dolari, ajungem la 2 mld. dolari. Nu sunt tranzacţii de asemenea dimensiune în Europa în prezent, toată lumea vorbeşte despre dealul acesta la Londra”, povesteşte Robert Knorr în singurul interviu acordat presei locale. Enterprise value se referă la valoarea totală a companiei, fiind incluse aici şi datoriile (pe termen scurt şi lung). „Din totalul sumei, datoriile reprezintă o mică parte”, spune executivul MidEuropa fără a oferi cifre.

    Totuşi, la Ministerul de Finanţe firma Profi Rom Food, care operează businessul, a raportat datorii totale de 4,2 mld. lei (850 mil. euro) la final de 2022. Nu există date privind creditorii (dacă MidEuropa se numără printre ei) sau privind evoluţia în acest an când a fost semnat deal-ul. La finalul lunii octombrie, fondul de private equity MidEuropa a anunţat că a vândut grupului Ahold Delhaize, proprietarul reţelei de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image în România, reţeaua locală Profi. Ca valoare, este de departe cea mai mare tranzacţie din retailul românesc şi totodată cel mai important deal din 2023 din România. „Atât eu, cât şi MidEuropa suntem foarte mulţumiţi de această tranzacţie. E un deal important pentru noi, un acord de mari dimensiuni. Este totodată o tranzacţie majoră pentru România, un deal etalon pentru piaţa locală. Vorbim de o tranzacţie care a pus România pe harta investiţiilor şi investitorilor din Europa”, explică Robert Knorr.

     

    „Suntem încrezători că vom semna aici cel puţin o nouă tranzacţie în următorii 2-3 ani. Vrem să investim mai mult în România, ţara e clar pe harta noastră. Ne întâlnim cu potenţiali vânzători în mod constant, dedicăm timp analizei companiilor-ţintă locale. Dacă sunt investitori care au un proiect bun, noi suntem deschişi să discutăm.”

    Robert Knorr, managing partner MidEuropa

    MidEuropa a intrat în acţionariatul Profi la final de 2016, când a plătit peste 530 mil. euro pentru retailerul care avea atunci circa 500 de supermarketuri şi magazine de proximitate modernă. Vânzătorul a fost un alt fond, Enterprise Investors. La momentul acela, a fost cea mai mare sumă plătită de un investitor financiar pentru o companie din România. În ultimii şapte ani (din 2016 până în 2022), businessul Profi s-a triplat, la fel şi reţeaua de magazine, ajungând la 1.650 de unităţi şi 11,66 mld. lei. „Am testat iniţial interesul pentru Profi în primăvara lui 2023 şi am remarcat că există interes substanţial.” Atunci, fondul a angajat banca de investiţii Citi. „Nu am desfăşurat un proces clasic, un proces oficial, ci am făcut ceva customizat.” Robert Knorr spune că fondul a vrut să ştie interesul potenţialilor cumpărători, dar a vrut şi să vadă la ce se poate aştepta. „În felul acesta, am putut înţelege pe de-o parte cine e cu adevărat interesat, şi pe de alta ce planuri are fiecare investitor în parte, lucru foarte important pentru noi. Apoi, am putut evalua ce potenţial cumpărător poate ajunge cu noi până la finalul procesului. Iar ulterior, am ales cea mai bună opţiune.”

    Profi este unul dintre cei mai mari retaileri de pe plan local din perspectiva cifrei de afaceri (locul al patrulea în clasament după Lidl, Kaufland şi Carrefour, anul trecut) şi lider din perspectiva reţelei (peste 1.650 de magazine). Spre comparaţie, Mega Image, reţeaua deţinută de Ahold Delhaize, e al şaselea retailer ca vânzări (8,7 mld. lei) şi locul secund ca reţea (aproape 1.000 de unităţi). „Când alegi un cumpărător şi mai ales când ai opţiunea de a alege – noi am fost în această situaţie privilegiată – ţii cont de cel puţin trei aspecte – preţul, modul în care se poate desfăşura procesul (ce investitor poate rămâne până la capăt) şi planul de viitor (ce se va întâmpla cu compania după finalizarea tranzacţiei). Noi suntem foarte apropiaţi de oamenii din managementul Profi. Ei cunosc piaţa foarte bine, şi au fost de acord cu decizia noastră. Am ţinut cont şi de impactul pe care acest deal îl va avea asupra furnizorilor şi angajaţilor”, spune executivul despre decizia de a merge în final cu grupul Ahold Delhaize. Acesta din urmă e un gigant cu 19 branduri în portofoliu, circa 7.650 de magazine în mai multe ţări şi afaceri de 31,8 mld. lei anul trecut. „MidEuropa e un fond a cărui activitate se desfăşoară în Europa Centrală şi de Est, iar România e o piaţă importantă. Vrem să mai facem tranzacţii aici, nu avem planuri pe termen scurt pentru această ţară, aşa că suntem interesaţi de consecinţele acţiunilor noastre”, adaugă el.

    Asocierea dintre Penny şi Mega Image ar duce la o reţea de 2.500 de magazine şi afaceri de 20 mld. lei anul trecut. Asta ar putea însemna un nou lider în comerţul local.

    Interesul pentru Profi a fost mai mare din partea investitorilor strategici, dar au existat şi câteva fonduri de investiţii care au mers alături de MidEuropa în proces o bună bucată de vreme, potrivit lui Robert Knorr. Un fond cumpără un business pentru a-l vinde din nou în câţiva ani în câştig. Iar pentru asta ar trebui să multiplice din nou valoarea. Şi găsească şi un cumpărător ulterior. Un investitor strategic însă, vede valoarea adăugată pentru propriul business şi face o achiziţie cu gândul de a o ţine pe termen lung în portofoliu. „În final însă, interesul a fost clar mai mare din partea investitorilor strategici, semn pentru noi că am creat un jucător strategic pentru piaţă. Am avut printre potenţialii cumpărători companii deja prezente în România, dar şi unele pentru care această preluare ar fi reprezentat poarta de intrare în România. Au fost mai mulţi investitori strategici interesaţi (mai mult de trei).”

    Executivul care conduce operaţiunile MidEuropa nu oferă alte cifre sau alte nume, deşi sursele din piaţă spun că în cursă au fost jucători precum Carrefour, dar şi alţii noi, inclusiv din Europa de Nord (Salling Group), o noutate pentru România. „În timpul celor şapte ani pe care i-am petrecut în acţionariatul Profi, am dezvoltat un jucător important, iar interesul remarcat din partea investitorilor reprezintă dovada clară a dezvoltării economiei româneşti în această perioadă. Şi arată că investitorii – şi vorbim de investitori majori – se uită către România.” În mod normal, un fond stă 3-5 ani într-o companie înainte să vândă, însă ultima perioadă a fost marcată de pandemie, de război la graniţă, de inflaţie record şi de dobânzi în creştere, astfel că MidEuropa Partners nu a făcut exit până aproape să marcheze şapte ani de când a cumpărat Profi. Totuşi, discuţii şi tatonări au mai fost. Se întâmplă uneori ca, din motive ce ţin de evoluţia economiei, a unei anume industrii sau companii, vânzarea să fie amânată până la un moment ulterior considerat mai bun. În unele situaţii – mai rare, e adevărat – fondurile vând în pierdere. Nu este cazul acum, potrivit lui Robert Knorr. „Private Equity este despre investiţii şi exituri. Nu avem un deadline strict, dar după 3 până la 7-8 ani, ne gândim la o vânzare. Se poate întâmpla uneori ca momentul exitului să se suprapună cu o perioadă dificilă. După cinci ani la Profi eram în mijlocul pandemiei. La jumătatea lui 2022 eram într-o piaţă afectată de războiul din Ucraina. Aşa că, în mod natural, ne-am pus problema dacă 2023 e anul potrivit pentru un exit. De aceea atât noi, cât şi bancherii de la Citi ne-am întâlnit cu potenţiali cumpărători pentru a vedea care e situaţia.”

    Pentru unii investitori, regiunea Europei Centrale şi de Est a dispărut de pe hartă ca urmare a războiului din Ucraina, adaugă el. „Totuşi, în ceea ce ne priveşte şi în ceea ce priveşte tranzacţia aceasta, feedbackul a fost pozitiv. Am remarcat că există interes pentru România, există interes pentru deal-uri de peste 1 mld. euro şi există interes pentru Profi. Ne-am simţit încurajaţi să mergem mai departe.” Chiar şi aşa, fondul a fost prudent în abordare, nu a promovat procesul de vânzare. Momentul actual este unul dificil pentru piaţa de M&A în contextul în care banii sunt mai puţini şi mai scumpi ca în anii trecuţi, iar cumpărătorii sunt mai rezervaţi în a plăti sume mari, ba chiar negociază la sânge. Astfel, discuţiile nu neapărat finalizează cu un acord.„Mediul investiţional actual e unul dificil, dar faptul că am reuşit să vindem în aceste vremuri şi faptul că am semnat un deal de asemenea amploare e un semnal cu atât mai bun.” Fiind vorba de o megatranzacţie în contextul actual, jucătorii din industrie spun că vânzarea Profi ar putea da un boost unui sector care, în mod normal, nu prea vede dealuri de o asemenea magnitudine. Excepţie fac unele domenii de siguranţă naţională precum energia sau telecomul, care au mai dat tranzacţii de aproape sau chiar peste 1 mld. euro.

    De ce a existat totuşi interes crescut pentru Profi într-un context de piaţă dificil? Jucătorii deja existenţi vor să îşi consolideze poziţia în comerţul alimentar local şi să urce – pe cât de mult se poate – la vârful pieţei. Iar jucătorii noi vor să pătrundă în forţă pe o piaţă în creştere. Tot comerţul modern are circa 4.300 de magazine şi afaceri de aproape 100 mld. lei anul trecut. Profi singur are mai bine de o treime din universul de magazine şi peste 10% din vânzări.

    În ceea ce priveşte retailerul rezultat din alipirea Mega Image şi Profi, acesta ar avea mai bine de jumătate din universul de comerţ modern şi o cincime din vânzările totale din comerţul modern. Pe segmentul de supermarket unde activează cei doi jucători însă, cota de piaţă e de peste 70%, conform calculelor Business Magazin ce estimează afacerile Auchan şi Carrefour pe acest format, aceştia fiind singurii alţi actori din segment. Tranzacţia trebuie să primească acordul Consiliului Concurenţei, care se va uita atât la cota de piaţă cumulată, cât şi la cea regională şi chiar locală a celor două reţele. În unele zone sau localităţi, cei doi retaileri se află în imediata proximitate, aşa că există şansa ca la analiză Concurenţa să ceară vânzarea unor magazine cum s-a întâmplat şi în alte cazuri. Există şi şansa unei aprobări cu condiţii referitoare la preţuri. „În ceea ce priveşte tranzacţia cu Profi, am analizat situaţia şi din perspectiva concurenţei (ce impact va avea dealul asupra pieţei – n.red.), alături de consultanţi specializaţi. E clar că e o tranzacţie care va ajuge pe masa Consiliului Concurenţei, chiar a autorităţilor europene care o vor analiza. Dar avem încredere în decizia autorităţilor de concurenţă.”

    Robert Knorr adaugă că retailul românesc e o piaţă puternic competitivă, cu un număr mare de jucători străini, în continuă creştere (ca vânzări). Piaţa creşte ca vânzări, însă numărul de jucători scade constant ca urmare a consolidării sectorului. Doar în acest an, pe lângă achiziţia Profi de către Ahold Delhaize, a mai existat un deal, preluarea Cora de către Carrefour. Iar în ultimul deceniu au mai existat şi alte mutări similare. Astfel, numărul de jucători din comerţul modern s-a înjumătăţit în aceşti ani la opt. Piaţa continuă totuşi să crească atât ca valoare, cât şi ca număr de magazine. Iar o altă tendinţă este reprezentantă de forţa tot mai mare a discounterilor, către care românii se orientează datorită preţurilor reduse. De altfel, liderul pieţei după cifra de afaceri de anul trecut e discounterul german Lidl. Iar nemţii de la Penny, discounteri şi ei, au postat cel mai rapid avans al cifrei de afaceri în 2022. „Vedem o prezenţă importantă a discounterilor aici. Profi şi Ahold activează pe segmentul supermarketurilor. Dacă e să comparăm discounterii şi supermarketurile, remarcăm că primii importă mai mult pentru că fac economii de scară, având focus pe preţ. Profi are în bună parte furnizori locali. Iar Ahold Delhaize, deşi e un jucător străin, e totuşi un lanţ de supermarketuri care mizează pe branduri, mai ales pe branduri locale, şi nu pe mărci private.”

    Faptul că cele două reţele sunt active în acelaşi segment înseamnă că vor fi mai mulţi furnizori locali la raft, spune Robert Knorr. Totuşi, el nu spune şi că alăturarea a două nume puternice din retail înseamnă şi o forţă mult mai mare în negoriere pentru noul jucător, respectiv o forţă mai mică în negociere pentru furnizori. Şi asta în condiţiile în care producătorii locali s-au plâns în multe rânduri de faptul că în negocieri, retailerii sunt deja mai puternici. Iar asocierea dintre Penny şi Mega Image ar duce la o reţea de 2.500 de magazine şi afaceri de 20 mld. lei anul trecut. Asta ar putea însemna un nou lider în comerţul local. Cum tot comerţul modern are circa 4.300 de magazine şi afaceri de aproape 100 mld. lei anul trecut, retailerul rezultat din alipirea Mega Image şi Profi va avea mai bine de jumătate din universul de comerţ modern şi o cincime din vânzări.

    De ce altceva a cumpărat grupul Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, reţeaua Profi? Pentru Mega Image, acest deal reprezintă soluţia de a acoperi toată ţara, faţă de doar câteva judeţe până acum. Spre comparaţie, Profi are 1.650 de magazine în câteva sute (800) de localităţi, retailerul acoperind uniform ţara, chiar intrând şi-n mediul rural.

    De ce altceva a cumpărat grupul Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, reţeaua Profi? Pentru Mega Image, acest deal reprezintă soluţia de a acoperi toată ţara, faţă de doar câteva judeţe până acum. Spre comparaţie, Profi are 1.650 de magazine în câteva sute (800) de localităţi, retailerul acoperind uniform ţara, chiar intrând şi în mediul rural. De ce a ales MidEuropa să meargă mai departe cu olandezo-belgienii? „De ce ne-a plăcut asocierea dintre Mega Image şi Profi? Pentru că sunt două reţele complementare. Una e prezentă mai ales în Bucureşti – Mega Image, iar cealaltă mai ales în ţară – Profi. Sunt doi jucători cu strategii diferite, cu clienţi-ţintă diferiţi. Cred că pot coexista şi se pot dezvolta mai departe.” Ahold Delhaize are mai multe branduri în portofoliu (19), astfel că e posibil să păstreze şi brandul Profi, e decizia lor însă, spune Robert Knorr. „Totuşi, nu e vorba doar despre brand, e vorba despre managementul Profi şi despre angajaţi. Cumpărătorul apreciază ce au realizat, apreciază dedicarea şi profesionalismul şi îi consideră un actor important în următorul capitol.” De altfel, în piaţă se discută deja că, dacă acordul primeşte acordul Concurenţei, există trei strategii posibile la nivel de brand – dispare Profi, dispare Mega Image sau se merge înainte cu ambele branduri. Ahold Delhaize are deja şi alte pieţe unde funcţionează cu două sau mai multe mărci. În România, cele două reţele sunt poziţionate total diferit, după cum recunoaşte şi Robert Knorr.

    Mega Image a fost, încă de la început, o reţea activă în zonele dezvoltate, fiind poziţionată în segmentul clienţilor cu venituri medii şi peste medie, un fost CEO al reţelei afirmând anterior că retailerul nu intră în lupta pentru cel mai mic preţ. Între timp, compania şi-a mai schimbat poziţionarea, lansând şi campanii centrate pe preţ, dar în continuare lanţul e activ în oraşe şi în judeţe dezvoltate din punct de vedere economic. Profi, pe de altă parte, s-a poziţionat ca un retailer cu preţuri mici şi cu formate diferite – Profi Super, Profi City, Profi Go şi Profi Loco -, unul chiar adaptat mediului rural, e vorba de Loco. Compania a acoperit chiar şi sate şi comune din România când niciun alt retailer modern nu a făcut-o. Astfel, reţeaua de 1.650 de magazine a ajuns la 1,3 milioane pe clienţi pe zi. Această tranzacţie reprezintă a patra operaţiune de exit întreprinsă de MidEuropa în 2023, după exit-urile parţiale din compania de software Symfonia şi din platforma de e-commerce Allegro, precum şi vânzarea completă a furnizorului de servicii medicale Kent. Este totodată al doilea exit de peste 1 mld. euro din retailul alimentar, după Zabka în Polonia (vândut anterior către un alt investitor financiar). După această tranzacţie, fondul mai deţine în România reţeaua de sănătate privată Regina Maria (preluată în 2015) şi compania de curierat Cargus (2018).

    „Regina Maria creşte frumos, oferă servicii esenţiale populaţiei din România. Am decis să mai ţinem compania în portofoliu o vreme pentru că există potenţial de dezvoltare. Nu am avea probleme însă în a găsi cumpărător dacă am vrea să facem exit. Tranzacţia cu Profi va deschide uşi. E cea mai mare tranzacţie făcută de un fond de private equity în regiune. Nu există nimic de valoarea aceasta nici în Polonia”, explică Robert Knorr. El nu vorbeşte însă despre un nou exit, ci de achiziţii viitoare. „Analizăm constant piaţa locală, România e foarte importantă pentru noi. Avem birou în Bucureşti, avem specialişti în anumite domenii care zboară la Bucureşti din Varşovia sau Londra.”  MidEuropa este un fond care se axează pe patru domenii – retail, servicii, sănătate şi tehnologie. „În prezent, nu vedem oportunităţi noi pe piaţa de retail alimentar, dar retailul e un domeniu vast. Avem retail non-food, retail specializat, retail tech (e-commerce). Ne uităm după noi oportunităţi de achiziţii.”

    „De ce altceva a cumpărat grupul Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, reţeaua Profi? Pentru Mega Image, acest deal reprezintă soluţia de a acoperi toată ţara, faţă de doar câteva judeţe până acum. Spre comparaţie, Profi are 1.650 de magazine în câteva sute (800) de localităţi, retailerul acoperind uniform ţara, chiar intrând şi în mediul rural”.

    Robert Knorr, managing partner MidEuropa

    Mai mult, fondul se uită la companii de anumite dimensiuni – peste 100 mil. euro (enterprise value). Pentru jucătorii din tech putem vorbi de un tichet de 50-60 mil. euro. „Astfel, pentru a putea semna o tranzacţie, trebuie ca o companie să îndeplinească o serie de criterii. Şi chiar dacă bifează aceste criterii, se poate întâmpla să nu ne înţelegem cu cumpărătorul pe preţ. Ni s-a întâmplat asta în România în 2021.” La cumpărare, MidEuropa negociază atât cu fonduri de investiţii, cât şi cu antreprenori. Uneori – nu în România până acum, dar în alte ţări – a cumpărat companii antreprenoriale, dar nu le-a cumpărat integral. „Ne place să ţinem alături de noi fondatorii, aceştia pot păstra 20-30% şi merg cu noi mai departe în următoarea etapă de dezvoltare.” Robert Knorr recunoaşte că principala piaţă de interes e Polonia, iar asta datorită dimensiunii economiei şi a populaţiei. A doua cea mai importantă e însă România, o ţară de aproape 20 mil. oameni. „Suntem încrezători că vom semna aici cel puţin o nouă tranzacţie în următorii 2-3 ani. Vrem să investim mai mult în România, ţara e clar pe harta noastră. Ne întâlnim cu potenţiali vânzători în mod constant, dedicăm timp analizei companiilor-ţintă locale. Dacă sunt investitori care au un proiect bun, noi suntem deschişi să discutăm.”În ultimii doi ani nu a fost o piaţă a vânzătorilor dat fiind că banii sunt mai scumpi şi deci mai greu accesibili. Însă acei vânzători care nu au fost constrânşi să facă exit, au decis să amâne procesul, adaugă executivul MidEuropa.

    „Mă aştept ca din 2024 să existe mai multă activitate pe piaţa de M&A, dar vor fi alte aşteptări legate de preţ.” Mediul investiţional e plin de provocări din cauza unor factori externi precum ratele dobânzii mai mari, războiul din Ucraina şi, mai recent, conflictul dintre Israel şi Palestina. În ceea ce priveşte MidEuropa, Robert Knorr spune că are fonduri momentan, finanţarea unor noi achiziţii nu reprezintă o problemă. Piaţa e dificilă când vine vorba de acest proces întrucât au fost făcute mai puţine exituri în ultimul timp în piaţă, iar investorii au mai puţine lichidităţi. „Investitorii noştri (investitori instituţionali) ne susţin. Noi avem fonduri şi momentan nu suntem în proces de a strânge noi fonduri”, conchide el.   

  • Ce urmează pentru fondul de investiţii MidEuropa după vânzarea Profi? Ce alte tranzacţii sunt avute în vedere

    După aceastră tranzacţie, fondul MidEuropa mai deţine în România reţeaua de sănătate privată Regina Maria (preluată în 2015) şi compania de curierat Cargus (2018).

    „Am decis să mai ţinem Regina Maria în portofoliu o vreme pentru că există potenţial de dezvoltare. Nu am avea probleme însă în a găsi cumpărător dacă am vrea să facem exit. Tranzacţia cu Profi va deschide uşi. E cea mai mare tranzacţie făcută de un fond de private equity în regiune. Nu există nimic de valoarea aceasta nici în Polonia“, explică Robert Knorr. El nu vorbeşte însă despre un nou exit, ci de achiziţii viitoare.

    „Analizăm constant piaţa locală, România e foarte importantă pentru noi.“

    MidEuropa este un fond care se axează pe patru domenii – retail, servicii, sănătate şi tehnologie. Mai mult, se uită la companii de anumite dimensiuni – peste 100 mil. euro (enterprise value). Pentru jucătorii din tech putem vorbi de un tichet de 50-60 mil. euro.

    „Suntem încrezători că vom semna aici cel puţin o nouă tranzacţie în următorii doi-trei ani. Vrem să investim mai mult în România, ţara e clar pe harta noastră. Investitorii noştri (investitori instituţionali) ne susţin. Noi avem fonduri şi momentan nu suntem în proces de a strânge noi fonduri. Mă aştept ca din 2024 să existe mai multă activitate pe piaţa de M&A, dar vor fi alte aşteptări legate de preţ.“

  • Un nou tip de magazine prinde tot mai mult avânt în România. Aproape fiecare mare oraş ajunge să aibă un asemenea loc, iar clienţii sunt foarte mulţumiţi – GALERIE FOTO

    Peisajul antreprenorial local s-a îmbogăţit mult în ultimii ani, profilul afacerilor fiind cât se poate de divers. Într-o asemenea abundenţă de produse născute dintr-un spirit tânăr şi entuziast, s-a conturat, uşor-uşor, o nouă nişă, a magazinelor care pun laolaltă oferta generoasă a brandurilor autohtone. Aproape fiecare mare oraş ajunge să aibă un asemenea loc, iar clienţii sunt bucuroşi să poată regăsi o atât de mare varietate de opţiuni.

    Cea mai recentă deschidere de profil este cea a magazinului Hello din Sinaia, un proiect care are în spate două prietene. „Mica noastră afacere a pornit de la o discuţie între prieteni, la o cafea, oarecum în glumă. Noi suntem două prietene pe care, deşi nu sunt din Sinaia, viaţa le-a făcut să petreacă mult timp aici şi să considere Sinaia a doua lor casă. Niciuna dintre noi nu lucrează în domeniul artelor sau al creaţiei şi niciuna dintre noi nu a mai avut sau lucrat într-un magazin. Eu, Isabela Dricu, din Bucureşti, am lucrat tot timpul în business administration, iar Michelle Jaw din Taiwan este specialistă în marketing”, povesteşte una dintre fondatoarele Hello Sinaia.

    Amândouă au călătorit mult şi, peste tot pe unde au umblat, au găsit magazine cu obiecte inspirate din cultura şi tradiţiile ţărilor respective, ceea ce nu prea găseau însă în România şi cu atât mai puţin în Sinaia. „Aşa că ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.” Similar a fost şi resortul care a stat la baza deschiderii magazinului Rafia din Constanţa. „Povestea noastră a pornit de la dorinţa de a găsi un loc de unde să putem cumpăra obiecte mai speciale de design chiar în Constanţa.

    Ne-am dorit să aducem la un loc şi să facem cunoscute în oraşul nostru produse realizate de artizani din toată ţara. În aproape toate oraşele exista câte un astfel de magazin, dar în Constanţa nu”, povestea recent Bianca Florea la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Ea a pornit acest business împreună cu mama ei, Cristina Stîngă, Rafia fiind una dintre cele mai noi afaceri din peisajul constănţean.

     

    „Ne-am hotărât să deschidem un magazin de cadouri şi suveniruri care să conţină obiecte pe care noi le-am cumpăra cu plăcere, fie că este vorba despre obiecte elaborate, făcute manual, fie că este vorba despre un simplu suvenir, un breloc sau un magnet.“
    Fondatoarele magazinului Hello Sinaia

    Cele două sunt amatoare de obiecte care implică forme diferite de design, de la mobilier la bijuterii şi piese vestimentare. Astfel, ştiau deja şi foloseau produsele multor antreprenori pe care au reuşit să-i aducă în magazinul lor din Constanţa. „Am deschis la jumătatea lunii mai din 2023. Feedbackul a fost foarte bun, pentru că oamenii erau dornici să cunoască branduri româneşti şi să aibă o experienţă diferită de cea din mall”, a spus Cristina Stîngă. Magazinul acoperă o gamă largă de produse – piese vestimentare, ceramică, mobilier, cosmetică, bijuterie, dar şi piese vintage. În total, sunt peste 40 de branduri româneşti în magazinul Rafia. Investiţia în magazin a fost de circa 8.000-9.000 de euro. Cristina se gândea de foarte mulţi ani la un asemenea proiect, dar abia anul acesta, în februarie, a avut iniţiativa, a început să caute un spaţiu, iar cel „câştigător” a fost primul pe care l-au găsit şi l-au şi ales, pentru că se potrivea perfect cu ce voiau ele. Este vorba despre un magazin cu o suprafaţă de 42 de metri pătraţi, în zona peninsulară, în centrul vechi al oraşului, care a necesitat o intervenţie consistentă pentru a putea fi amenajat aşa cum este astăzi. Cu ştate mai vechi pe piaţa magazinelor cu produse ale micilor antreprenori locali este Monoton din Timişoara, afacerea Oanei Monoran. „Povestea Monoton a prins contur datorită acestui spaţiu situat în centrul Timişoarei care s-a întâmplat să fie liber în perioada în care Timişoara începea să facă planuri pentru anul şi titlul de capitală culturală europeană. Era primăvara lui 2019, iar în iulie 2019 am deschis magazinul, cu intenţia de a expune exclusiv obiecte de design create în România”, povesteşte Oana.

    De la tricouri şi hanorace, la genţi, bijuterii, pălării, lenjerie, până la ilustraţii şi suveniruri precum magneţi de frigider creaţi de artişti, cărţi poştale, brelocuri, stickere, obiecte pe care turiştii şi-ar dori să le ia din Timişoara. De toate se găsesc în magazinul ei. „Numele de Monoton l-am ales într-o seară târziu, la telefon, împreună cu prietenii mei Mihaela şi Bogdan Popescu – Bogdan e art director, el a realizat şi logoul Monoton – şi vine de la numele nostru de familie, Monoran, de la Mono mai ales, pentru că prietenii aşa îi spuneau tatălui meu, poetul Ion Monoran.” Inspiraţia a venit chiar de la obiectele pe care urma să le aducă în magazin şi de la designerii care le realizează. Pandemia a amânat anul capitalei culturale europeane, dar a venit anul 2023, în care planul s-a îndeplinit, iar Timişoara freamătă de evenimente şi iniţiative. „Fratele meu şi cu mine deţinem afacerea împreună, încă de la înfiinţarea ei, 50% fiecare, în mod egal. Paul este absolvent de Drept şi are şi studii de economie, iar eu am studiat jurnalism şi comunicare, am absolvit Universitatea de Vest.” Investiţia de început au fost cheltuielile cu înfiinţarea firmei, pentru care au primit ajutorul unui avocat, şi cu amenajarea spaţiului, unde au ţinut neapărat să aibă podeaua din răşină epoxidică albă, ceea ce a fost dificil, dar a meritat.

    Magazinul Rafia din Constanţa acoperă o gamă largă de produse – piese vestimentare, ceramică, mobilier, cosmetică, bijuterie, dar şi piese vintage. În total, sunt peste 40 de branduri româneşti.

     De toate pentru toţi. Cum este pentru toţi aceşti antreprenori procesul de selecţie a brandurilor pe care le listează? Dinamic este răspunsul lor la unison. „Spre surprinderea noastră, pornind de la nişte branduri româneşti pe care le ştiam şi pe care le apreciam de mai mult timp, am ajuns la mulţi alţi creatori români care au primit cu entuziasm propunerea noastră de colaborare şi, ulterior, după ce am deschis magazinul, am început să primim din ce în ce mai multe idei şi mesaje în acest sens”, spune Isabela Dricu de la Hello Sinaia. Astfel, ea şi prietena ei au fost tot timpul şi sunt în continuare deschise să lucreze cu orice artist autentic, singura condiţie fiind ca în primul rând lor să le placă creaţiile sale. „Din punctul nostru de vedere, putem spune că piaţa locală este mult mai ofertantă decât îşi poate imagina cineva şi ne referim nu doar la produse ce îşi au originea în tradiţiile româneşti, ci şi la creaţii moderne, contemporane, pe care noi le-am vedea pe rafturile unor magazine selecte din orice oraş european.” Tocmai pentru că lumea în care au intrat s-a dovedit a fi atât de generoasă şi efervescentă, Isabela Dricu şi Michelle Jaw sunt sigure că aventura lor nu se va opri aici. „Avem multe idei în primul rând în ceea ce priveşte diversificarea gamei de produse şi stabilirea de noi colaborări. Şi poate, cine ştie, un magazin similar în altă zonă.” Pentru magazinul Rafia din Constanţa, de la deschiderea din mai şi până acum, feedbackul primit din partea clienţilor – atât români, cât şi străini – a fost foarte bun, pentru că oamenii erau dornici să cunoască branduri româneşti şi să aibă o experienţă diferită de cea din mall. „Acoperim o gamă largă de produse – piese vestimentare, ceramică, mobilier, cosmetică, bijuterie, dar şi piese vintage. În total, avem peste 40 de branduri româneşti în magazinul Rafia.” Pentru că Bianca este studentă în anul al treilea la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, astfel că va trebui să plece din oraş, planul este ca în echipa Rafia să fie cooptat un angajat care să gestioneze magazinul. „Voi împlini 21 de ani, sunt studentă în anul al treilea la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti. Dintotdeauna am făcut ce-mi place şi am avut o aplecare către design. Când eram mică, pictam haine, de exemplu. Împreună cu mama, prin această experienţă antreprenorială, am învăţat foarte multe lucruri.“ Ea spune că nu se vede, pe termen lung, în postura de angajat, deşi ştie că va trebui să facă şi asta pentru câţiva ani, ca să capete experienţă în domeniul pentru care se pregăteşte. „Apoi îmi doresc să fiu independentă şi să am afacerea mea”, mărturiseşte Bianca Florea. Pentru Monoton din Timişoara, evoluţia a fost de la magazin de suveniruri la loc unde poţi merge pentru a găsi un cadou special. „A fost o idee în care am crezut de la început – aceea că poţi alege să porţi şi să aduci în viaţa ta obiecte extraordinare, obiecte unicat sau în ediţie limitată create de artişti şi designeri, iar asta te face să fii mai atent la lucrurile de care te înconjori, să nu (mai) cumperi obiecte de care nu ai cu adevărat nevoie.” Clienţii Monoton sunt atât cunoscători ai brandurilor din România, cât şi turişti străini în căutarea unui suvenir din Timişoara, mulţi dintre cei care intră arătându-se interesaţi de obiecte pe care le pot lua ca amintire sau dărui familiei şi prietenilor pe care îi vor revedea acasă. Se găsesc acolo piese ale unor artişti şi designeri cunoscuţi, branduri care au deja un public pe care l-au cucerit cu desăvârşire, precum Smaranda Almăşan, Gruni, Ludic, Diana Cojocaru, Rue Atelier, Octavia Chiru, Corina Marina, Get Lit, Căsuţa cu cerdac, Diana Marin, Diana Miculiţ, Daring Trash, Sinopia, Timişoara la cutie, Roksi Studio, Mauverien, Agnes Keszeg, Irina Neacşu, Andrea Szanto, Kenosis, Moţart, Diana Barbu, Pur, Poveşti din lemn, Skinder, Karakter, Meşteshukar Butiq, Le Dot, Lorena Garoiu, Nita Sao, Bruiaj, Kata Miklos, Atelier Merci, Raluca Ţincă şi Little Houses, Mokko, Andrei Abrudean, dar şi branduri care au apărut mai recent. „Dacă vorbim despre obiecte de design, hashtagul «buy local» mă convinge în măsura în care brandurile locale despre care alegi să vorbeşti sunt cu adevărat foarte bune. Sunt cu adevărat branduri pe care le recomandă, mai mult decât proximitatea, unicitatea şi calitatea obiectelor pe care le realizează. Suntem norocoşi, pentru că Timişoara este locul unde s-au înfiinţat branduri precum Ludic, Gruni, Lun, Kenosis, Pur, toate afaceri colaboratoare cu Monoton care au pornit ca branduri locale şi continuă să îşi desfăşoare activitatea aici.”

    Oana este de părere că ideea de „buy local” a venit ca o continuare a străduinţei comune de a trăi şi consuma (mai) sustenabil. Sunt câţiva ani deja de când a început să se vorbească despre sustenabilitate, slow fashion, slow food, iar ideea de încurajare a producătorilor locali continuă o opţiune de lifestyle în aceeaşi direcţie, foarte importantă. „Credem că şi colaboratorii noştri ne aleg pe noi, aşa cum noi îi alegem pe ei. Un criteriu important este să ne potrivim, să existe o comunicare deschisă, cu energie bună, veselie, încredere, seriozitate.

    Privind din interior, prin vitrina de sticlă de la Monoton cu vedere spre foarte simpatica stradă pietonală pe care ne aflăm, senzaţia este că în orice moment poate intra un artist interesat de o colaborare sau să primim un e-mail de la un designer din alt oraş care ar vrea să expună la Monoton. De fapt, aceasta este şi ideea cu care am pornit bussinessul, ne place să descoperim şi să aducem propuneri noi în magazin în fiecare săptămână.” Mai departe, Oana Monoran îşi doreşte să poată acorda mai multă atenţie magazinului online, monoton.ro, care în acest moment prezintă doar o parte, destul de restrânsă, din ce se găseşte în magazinul fizic.  

    De la tricouri şi hanorace, la genţi, bijuterii, pălării, lenjerie, până la ilustraţii şi suveniruri precum magneţi de frigider creaţi de artişti, cărţi poştale, brelocuri, stickere, obiecte pe care turiştii şi-ar dori să le ia din Timişoara. De toate se găsesc în magazinul Monoton din Timişoara.

     

  • Retailerul Profi a fost vândut olandezo-belgienilor de la Ahold Delhaize la un multiplu ajustat la sinergii de 7x EBITDA

    ♦ Reţeaua de circa 1.650 de magazine a fost cumpărată de proprietarul Mega Image de la fondul de investiţii MidEuropa pentru 1,3 mld. euro pre-IFRS16 (1,8 mld. euro post-IFRS16) ♦ Deal-ul aşteaptă OK-ul autorităţilor din domeniul concurenţei.

    Tranzacţia dintre fondul de private equity MidEuropa (vânzător) şi grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize (cumpărătorul), proprietarul Mega Image, ce a vizat retailerul Profi, s-a parafat la un multiplu ajustat la sinergii de 7x EBITDA.

    „Multiplul acestei achiziţii, ajustat la sinergiile existente în grup (implied fully synergized acquisition mul­ti­ple – trad.), este de 7x EBITDA. E vorba de EBITDA din ultimele 12 luni, perioadă ce se încheie în iunie 2023 (post- IFRS 16)“, spun reprezentanţii Ahold Delhaize.

    Reţeaua Profi, ce numără circa 1.650 de magazine, a fost cumpărată de proprietarul Mega Image de la fondul de investiţii MidEuropa pentru 1,3 mld. euro pre-IFRS16 (1,8 mld. euro post-IFRS16).

     

    Ce înseamnă însă un multiplu ajustat la sinergiile existente în grup?

    Înseamnă că multiplul „oficial“, care nu ţine cont de sinergiile dintre Mega Image (reţeaua pe care Ahold Delhaize deja o deţinea în România) şi Profi, este mai mare.

    „Profi operează 1.654 de magazine, completând amprenta Mega Image (de aproape 1.000 de unităţi – n.red.). Această achiziţie a Profi, companie cu vânzări de 2,5 mld. euro (în 2022 – n.red.), confirmă interesul nostru şi angajamentul faţă de pieţe cu creştere mare şi faţă de active cu potenţial de dezvoltare pe măsură“, potrivit aceleiaşi surse.

    Multiplul unei tranzacţii, calculat de cele mai multe ori ca un raport faţă de EBITDA, poate varia puternic în funcţie de sector şi de perspectivele fiecărui jucător în parte. Putem, spre exemplu, să avem multipli de sub 6- x EBITDA dacă vorbim de un sector cu creştere redusă şi cu marje mici de profit. Cu cât creşte EBITDA şi marja, cu cât perspectivele sunt mai încurajatoare, cu atât cresc şi multipli.

    Contează totodată dacă în negocierile derulate pentru o tranzacţie se ia în calcul EBITDA pe 2022, spre exemplu, cel deja realizat, sau cel pe anul curent, mai ales pentru companiile care au rezultate bune şi care le pot demonstra după mai multe luni deja trecute din an. Sunt şi situaţii când se ia în calcul o proiecţie de EBITDA pe 2024, spre exemplu. E cazul companiilor care lucrează în domenii unde perspectivele sunt încurajatoare. Cel mai concludent exemplu e tehnologia.

    În cazul comerţului alimentar, multipli nu sunt printre cei mai mari din piaţă şi asta pentru că şi marjele de profit sunt printre cele mai mici. Totuşi, pentru orice deal contează compania vizată, perspectivele ei şi interesul pe care îl generează.

    Dealul ce a vizat Profi este de departe cea mai mare tranzacţie din retailul românesc şi totodată cel mai important acord din 2023 din România. Dealul aşteaptă ok-ul autorităţilor din domeniul concurenţei. Părţile au anunţat că aşteaptă ca acordul să fie finalizat astfel în 2024.

    Achiziţia se va face 100% pe datorie (debt funded – trad.). Ahold Delhaize a obţinut un credit pe termen scurt (bridge loan) de 1,2 mld. euro, ce precede finanţării pe termen lung necesară acestei tranzacţii.

    Împreună, Profi şi Mega Image au 2.500 de magazine şi afaceri de 20 mld. lei anul trecut. Tot comerţul modern are circa 4.300 de magazine şi afaceri de aproape 100 mld. lei anul trecut.

  • Tranzacţia gigant de 1,3 miliarde de euro care schimbă total piaţa magazinelor din România. Este un record pe piaţa românească de retail

    Cu o valoare de 1,3 miliarde de euro, tranzacţia prin care Mega Image preia Profi este un record pe piaţa românească de retail. Recordul anterior îi aparţinea aceleiaşi reţele, vândută în urmă cu şapte ani, pentru 533 de milioane de euro.

    Toamna se numără… tranzacţiile. În mai puţin de o săptămână, au fost anunţate trei vânzări – două în domeniul bancar (UniCredit a preluat Alpha Bank, iar Intesa a preluat First Bank) şi una în retail – Mega Image cumpără Profi. Care este miza pe piaţa de retail?

    1.650 de magazine în toată România, aprovizionate de şase centre de distribuţie, venituri de peste 2,5 miliarde de euro în perioada de 12 luni încheiată în iunie 2023 sunt printre cifrele cheie care au cântărit la masa negocierilor. Vânzătorul în această tranzacţie este fondul de private equity MidEuropa Partners, care a cumpărat reţeaua în urmă cu şapte ani, iar cumpărătorul este Ahold Delhaize, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa mondială de retail alimentar, care în prezent deţine 19 branduri la nivel global, printre care şi Mega Image. Tranzacţia este supusă aprobării şi se estimează a fi finalizată în cursul anului 2024. Ahold Delhaize nu este la prima încercare de a prelua reţeaua Profi; la tranzacţia anterioară, când MidEuropa Partners a cumpărat reţeaua de la fondul de investiţii Enterprise Investors, s-a numărat printre cei interesaţi. De fapt, Profi bifează un record şi în privinţa numărului de tranzacţii în care a fost implicată. În 2009, Enterprise Investors a cumpărat reţeaua, care avea 67 de unităţi, printr-un deal de 66 de milioane de euro.

    „România este o piaţă atractivă, cu o dezvoltare susţinută prin investiţii solide. Ne bucurăm că vom continua să contribuim la dezvoltarea pieţei locale de retail alimentar, acum şi alături de Profi, care devine parte din familia noastră de branduri Ahold Delhaize. Magazinele din reţeaua Profi vor extinde şi completa reţeaua deja existentă de magazine Mega Image”, a declarat Jesper Lauridsen, COO Europa Centrală şi de Est, Ahold Delhaize, în comunicatul care a anunţat tranzacţia.

    „Este un moment de referinţă pentru industria de retail din România, unic prin mărime şi la nivelul grupului nostru. Suntem două branduri puternice, complementare şi, împreună, vom reuşi să facem o diferenţă semnificativă prin ceea ce oferim zi de zi clienţilor noştri”, a declarat Mircea Moga, CEO Mega Image.

    Desigur, optica aceasta este diametral opusă faţă de cea de acum aproape trei decenii, când comerţul modern abia se contura pe piaţa românească. Metro Cash & Carry a fost prima reţea străină care a mizat (în 1995) pe piaţa locală pe care a descris-o, ulterior, drept un El Dorado al Europei de Est. În 2010, nemţii dominau clar comerţul modern românesc, Metro având la acel moment o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de euro. Duşan Wilms, românul care a condus Metro Cash & Carry România în perioada în care comerciantul german a scris istorie pe plan local, povestea în cadrul unei ediţii Meet the CEO din 2010, că nemţii au fost convinşi să investească în România nu de cifrele macroeconomice, previziuni legate de PIB sau valoarea coşului de cumpărături ci pe baza estimărilor legate de consumul de alcool. Într-o perioadă în care studiile de piaţă erau puţine şi cifrele destul de incerte, decizia lor a părut curajoasă – cel puţin la sediul central de la Düsseldorf. Acum lucrurile stau cu totul altfel.

    Peisajul comerţului modern românesc a suferit modificări dramatice pe parcursul ultimelor decenii, marcate de expansiuni agresive, tranzacţii spectaculoase (care au dus la dispariţia unor mărci precum hipermarketurile Real sau discounterele Plus sau Penny, XXL Discount) sau eşecuri răsunătoare (Univers’All, Pic sau Ethos). Retailul alimentar este un domeniu în care antreprenorii români nu au replicat succesul din bricolaj, unde fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl au construit o afacere care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele şi are toate şansele să devină un jucător regional. Cert este că frenezia de a merge la cumpărături în spaţii moderne –, fie ele cash & carry, super sau hipermarketuri – mai cu seamă într-o perioadă în care mallurile lipseau cu desăvârşire, a marcat strategiile de expansiune ale reţelelor moderne de magazine. Aţi fi dispus să staţi o la coadă de sute de maşini pe A1 doar ca să intraţi la cumpărături la hipermarket? Precis nu, acum că sunt poate chiar zece magazine la o distanţă de 10-15 minute. Dar acest lucru se întâmpla la fiecare sfârşit de săptămână cu cei care voiau să intre la Carrefour Militari, pe vremea când era singurul hipermarket din ţară. Atunci clienţii se băteau să plătească la hipermarket, acum bătaia se dă mai degrabă între retaileri pentru a atrage clienţi.   

     

    Repere ale comerţului modern

    1992
    Se deschide în România primul supermarket, sub brandul La Fourmi. În 2008, Mega Image, parte a Delhaize Group, a preluat cele 14 spaţii ale reţelei La Fourmi.

    1995
    Mega Image inaugurează primul supermarket în România. Sub acest brand funcţionează acum unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România, ce cuprinde 969 de magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Oradea, Timişoara, Bacău, Sibiu şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image şi Shop & Go.

    1996
    Apar pe piaţa românească magazinele cash & carry Metro şi Selgros.

    1999
    Primul magazin Billa, parte din grupul Rewe, se deschide pe piaţa locală. Reţeaua, care a ajuns să numere 86 de spaţii, a fost preluată de Carrefour.

    2000
    Primul magazin Profi a fost deschis în Timişoara, oraş unde se află şi în prezent sediul administrativ al companiei.

    2001
    Reţeaua franceză Carrefour le-a făcut cunoştinţă românilor cu formatul de hipermarket.

    2003
    Apare în România a doua marcă de hipermarket, Cora.

    2004
    Real, divizia de hipermarketuri din grupul german Metro, începe expansiunea pe plan local. În 2013, Auchan a cumpărat reţeaua Real din România, pentru
    257 de milioane de euro, ca parte dintr-o tranzacţie transnaţională de
    1,1 miliarde de euro, care a mai inclus unităţi de vânzare din Ucraina, Polonia şi Rusia.

    2005
    Apare conceptul de discounter, sub siglele Kaufland şi Plus. Reţeaua Plus a deschis în cinci ani circa 100 de magazine pe care le-a vândut ulterior către Lidl.

    2006
    Este inaugurat primul hipermarket Auchan. Ulterior, portofoliul s-a mărit cu supermarketuri şi magazine de proximitate.

    2016
    Fondul de investiţii Enterprise Investors a vândut Profi (reţea cu 500 de magazine), către Mid Europa Partners, pentru 533 milioane de euro.