Tag: locuri de munca

  • Opţiunea strategică a României: 100 de milioane de euro ajutor de stat unei multinaţionale sau câte 100.000 de euro către 1.000 de firme locale mici care strigă după investiţii?

    ♦ Guvernul a anulat Măsura 3, ce presupunea granturi nerambursabile în valoare de până la 200.000 de euro pentru companii locale, dar a creionat un proiect de ajutoare de stat pentru investiţii de peste 100 mil. euro ♦ Peste 28.000 de firme mici ceruseră 3,1 mld. euro prin intermediul Măsurii 3.

    Guvernul României trebuie să de­ci­dă cum vrea să susţină dez­vol­tarea economiei locale – prin ajutoare de stat oferite multi­na­ţionalelor care ridică aici proiecte de peste 100 mil. euro prin care cre­ează câteva sute sau mii de locuri de muncă ori dacă sprijină cu granturi nerambursabile de dimensiuni mult mai mici firmele au­toh­tone care pariază pe investiţii şi extindere.

    Întrebarea vine în contextul în care gu­vernul a anulat Măsura 3, ce presupunea gran­turi nerambursabile în valoare de până la 200.000 de euro pentru companii locale. Sumele vor fi realocate către Măsura 2 – cea pentru granturile pentru capital de lucru -, urmând ca Măsura 3 să fie ulterior relansată cu sume provenite din REACT – EU.

    Aproape 28.000 de companii au solicitat spri­jin prin intermediul Măsurii 3, iar valoarea totală a cererilor depuse de antreprenori însuma peste 15,6 mld. lei (3,1 mld. euro).

    „Eu aş opta pentru varianta doi. În felul acesta nu creezi dependenţă de ceva extern. La începutul pandemiei am văzut im­por­tan­ţa de a ne bizui pe firmele locale, ro­mâ­neşti. Acum, că situaţia dificilă a trecut, ne-am întors la ce era înainte. Vorbim de lan­ţuri de aprovizionare locale, scurte, dar du­pă criză uităm imediat ce am zis“, spune Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară.

    Cele aproximativ 3.500 de companii care ar fi putut primi finanţare nerambursabilă pentru investiţii prin intermediul Măsurii 3 ar fi creat peste 10.000 de noi locuri de muncă şi ar fi plătit taxe în valoare de 300 milioane de euro doar din plata salariilor acestora pentru o perioadă de cinci ani, în timp ce investiţiile generate de acestea ar fi depăşit 1 miliard euro, potrivit unei analize a companiei de consultanţă REI Finance Advisors.

    Între timp, Ministerul de Finanţe a lansat în dezbatere publică o nouă schemă de ajutoare de stat pentru investiţii de peste 500 mil. lei (100 mil. euro), vizând atragerea a 15 proiecte de mari dimensiuni. Bugetul maxim al schemei este de 3,75 mld. lei (750 de milioane de euro), din care suma anuală este de 750 mil. lei (150 mil. euro). Este o schemă creată pentru acei investitori cu anvergură continentală, globală, care urmăresc să se localizeze în Europa, în spaţiul estic, potrivit Irinei Avram, director general, directia ajutor de stat în cadrul Ministerul Finantelor.

    „Interesul pentru România al investitorilor mari creşte constant şi cred că nu va mai trece mult timp până vom auzi de o investiţie de peste 1 miliard de euro. Însă pentru un astfel de proiect strategic, trebuie să fim pregătiţi. Iar schema de ajutor de stat pentru investiţii strategice va fi cârligul care va atrage în România astfel de proiecte“, spune Iulian Sorescu, expert în ajutoare de stat, consultant financiar şi de business şi intrapreneur în cadrul casei de avocatură Noerr.

    El adaugă că aproape în fiecare an a existat câte o investiţie de peste 100 milioane de euro, care în ultimii ani putea primi ajutor de stat în valoare de maximum 37,5 milioane euro fără notificare către Comisie.

  • BestJobs: Piaţa muncii se activează: 4000 de CV-uri noi în luna mai şi de 3 ori mai mulţi candidaţi contactaţi de către companii faţă de aprilie. Cererea pentru joburi remote atinge un nou record

    Piaţa muncii dă semne că îşi revine, după un an în companiile şi modul de lucru s-au reinventat pentru a se adapta la contextul sanitar, peste 4000 de noi candidaţi completând în luna mai CV-ul pe platforma BestJobs, în  căutarea unei oportunităţi de muncă.

    În acelaşi timp, şi companiile se arată din ce în ce mai active şi mai alerte în procesul de recrutare, numărul de potenţiali candidaţi contactaţi de către firme fiind de 3 ori mai mare decât în luna aprilie, dovadă a faptului că angajatorii urmăresc să îşi completeze cât mai rapid poziţiile deschise, arată un comunicat al platformei.

    O altă tendinţă vizibilă pe piaţă în acest an este intensificarea căutărilor pentru joburile care permit munca de la distanţă, ca urmare a faptului că angajaţii s-au adaptat acestui stil de lucru. Luna mai a reprezentat un nou record al aplicărilor la joburi remote, cu aproape 100.000, în creştere cu 50% faţă de cele din luna aprilie.

    Judeţele cele mai dinamice, după numărul de aplicări, sunt Bucureşti şi Ilfov (181.087 aplicări), Timiş (47.808 aplicări), Braşov (35.591 aplicări), Cluj (31.856 aplicări) şi Iaşi (27.310 aplicări).

    Aproape jumătate (47%) dintre joburile activate în luna mai au fost din categoria white-collar, cu 50% mai multe decât aceeaşi lună a anului trecut. 24% dintre joburile lunii mai au fost din categoria blue collar, iar 17% pentru poziţii de management şi coordonare echipe.

    În ceea ce priveşte candidaţii, cei mai activi au fost cei cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani (33%), urmaţi de cei cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani (21%) şi de cei cu vârste cuprinse între 45-54 ani (18%).

    Cele mai multe căutări au fost înregistrate pentru domenii precum financiar, transporturi sau inginerie. Conform numărului de aplicări, joburile cele mai dorite au fost în domenii precum IT, Administrativ & Logistică, Inginerie şi Construcţii, Marketing şi BPO.

    Dintre joburile activate în luna mai, 14% au fost din domeniul IT, 13% din vânzări, 11% din domeniul tehnic, iar 10% din financiar şi contabilitate.

    În ceea ce priveşte companiile care au atras cele mai multe aplicări, Enel menţine şi în luna mai prima poziţie a topului cu 3.816 aplicări, urmată de Deichman, cu 2.767 aplicări.  Allianz Technology (cu 2.135 aplicări), Continental Continental Automotive Romania (cu 2.108 aplicări) şi Genpact România (cu 2.048 aplicări) completează topul.

  • Copiii din generaţia actuală vor avea pe parcursul vieţii lor cel puţin şapte locuri de muncă, iar 85% din meseriile care vor exista peste 10 ani nici nu au fost inventate încă

    Generaţiile actuale de copii vor avea pe parcursul vieţii lor cel puţin şapte locuri de muncă, iar 85% din meseriile care vor exista peste 10 ani nici nu au fost inventate încă, sunt de părere specialiştii în educaţie.

    ”Dacă ar fi un lucru despre care să spun că trebuie făcut urgent din acest moment în România, acesta ar fi să învăţăm cât mai aplicat şi să nu le mai dăm copiilor probleme bine definite pentru că în viaţă problemele sunt incomplete, nu sunt clare şi trebuie să le rezolvăm având multe necunoscute. Este important ca dascălii să descopere noi stiluri de a face lecţii, să experimenteze, să împacheteze subiecte uneori plictisitoare pentru copii în haine interesante. Problema nu este curriculumul, nimic nu trebuie să îi împiedice să îşi prezinte materia într-un mod atractiv”, a declarat Măriuca Talpeş, CEO Intuitex, cu ocazia Conferinţei SuperTeach ”Revoluţia Mentalităţii în Educaţie.

    Având în vedere schimbările rapide care au loc în piaţa muncii, şcoala ar trebui regândită, iar copiii ar trebui să dobândească o serie de abilităţi care să le ofere avantaje în viitor, cum ar fi comunicarea interpersonală şi empatia, autonomie în învăţare, gândire critică şi rezolvarea problemelor complexe, abilităţile digitale, antreprenoriale şi abilităţile de leadership şi spirit civic, printre care se numără flexibilitate cognitivă şi ascultarea activă, media & public speaking şi capacitatea de a conduce echipe.

    ”Şcoala ar trebui să urmareasca să dezvolte în copii aptitudini precum gândirea critică, creativitatea, comunicarea, iniţiativa, adaptabilitatea şi curiozitatea”, este de părere Ciprian Stănescu, coordonator al Social Innovation Solutions (SIS) şi fondator al platformei de evenimente despre viitor “Future Summit”.

     La rândul lui, Marius Ştefan, CEO Autonom, a precizat că la toate interviurile de angajare organizate de companie, se concentrează pe atitudine şi comportament, nu pe competenţe, nu pe ce ştie efectiv candidatul dintr-un anumit domeniu.

    ”Primul instrument care ne-a dus către succes este cititul. Toţi angajaţii  grupului Autonom au în contract stipulată obligativitatea de a citi o carte pe lună. Acesta este elementul cheie care este aplicat în companie de 10 ani şi care ne-a adus succes. Apoi, fiecare coleg din companie petrece peste 50 de ore pe an în traininguri. Cu alte cuvinte, ceea ce citim învăţăm să şi aplicăm”.

    Proiectul SuperTeach a fost fondat de Felix Tătaru (iniţiator), Dragoş Anastasiu, Cristina Gheorghe şi Alexandru Ghiţă, care li s-au alăturat încă din primul an (2017), alături de Felix Pătrăşcanu, Andy Szekely si Părintele Constantin Necula. SuperTeach este rezultatul parteneriatului dintre Romanian Business Leaders (RBL), Institutul Dezvoltării Personale (IDP) şi Grupul Educativa.

    ”80% din ceea ce învaţă copiii învaţă în afara orei, a materiei predate. Ei învaţă din interacţiuni, din mediul înconjurător, în pauze. Pentru  a-i pregăti cu adevărat pentru viitor ar fi important să îi ajutăm să se cunoască pe ei înşişi deoarece atunci când nu ştim ce ne rezervă viitorul este bine să ştim ce daruri avem, ce valori avem fiecare dintre noi, şi poate ce ne lipseşte şi cum să devenim mai buni”,a  spus Felix Tătaru în cadrul conferinţei.


     

  • CNN: Milioane de profesionişti dintr-un anumit domeniu sunt căutaţi. Salariu: oricât vor

    O serie de încălcări majore ale securităţii digitale din ultimul an au fost un duş rece pentru companii, care au realizat nevoia de a investi în securitatea cibernetică, scrie CNN.

    Vineri, Microsoft a anunţat că hackerii din spatele acţiunii Solar Winds din 2020 au lansat un nou atac asupra a peste 150 de agenţii guvernamentale, think tank-uri şi altor organizaţii la nivel global.

    Dar poate cel mai grăitor exemplu recent este atacul ransomware asupra Colonial Pipeline, care a forţat compania să închidă temporar o conductă importantă de petrol – ducând la penurie de carburanţi şi creşteri ale preţurilor în mai multe state, mai multe zile. Atacul a costat Colonial cel puţin 4,4 milioane de dolari, suma pe care CEO-ul său a recunoscut-o că a plătit-o hackerilor.

    Experţii spun că este timpul ca firmele să înceapă să investească în controale şi să aducă profesionişti în securitate cibernetică în echipelor lor.

    Problema este că există o lipsă masivă de forţă de muncă în industria securităţii cibernetice.

    În Statele Unite, există aproximativ 879.000 de profesionişti în domeniul securităţii cibernetice şi un necesar de alţi 359.000 de lucrători, conform unui sondaj din 2020 realizat de (ISC) 2, un organism nonprofit internaţional care oferă programe de formare şi certificare în domeniul securităţii cibernetice.

    La nivel global, decalajul este chiar mai mare, de aproape 3,12 milioane de poziţii neocupate, spune grupul. CEO-ul său, Clar Rosso, a declarat că crede că este posibil ca nevoia să fie mai mare, având în vedere că unele companii au amânat angajările în timpul pandemiei.

    Posturile oferite variază de la analişti de securitate începători, care monitorizează traficul de reţea, până la lideri la nivel executiv, care pot prezenta directorilor executivi şi consililor de administraţie potenţialele riscuri financiare şi reputaţionale din atacurile cibernetice.

    Biroul SUA de Statistică a Muncii crede că„analist pentru securitatea informaţiilor” va fi a 10-a ocupaţie cu cea mai rapidă creştere în următorul deceniu, cu o majorare a ocupării forţei de muncă de 31% comparativ cu rata medie de creştere de 4% pentru toate ocupaţiile.

    Experţii spun că există şi o oportunitate de a aduce noi talente în industrie, concentrarea pe diversitate. Doar 25% dintre profesioniştii în securitate cibernetică sunt femei, astfel încât (ISC) 2 a lansat un program de diversitate, echitate şi incluziune în acest an, care vizează recrutarea şi menţinerea mai multor femei în profesie.

    Chiar şi cu programele de formare existente, se preconizează că decalajul la nivel mondial în materie de securitate cibernetică va creşte cu 20% până la 30% anual în următorii câţiva ani.

  • Cum trebuie sã arate CV-ul viitorului. Ce abilitãti trebuie sã aibã candidatii pe lângã cele care sunt cerute acum si ce rol va mai avea educaţia în carierele viitoare?

    Mai multă educaţie nu înseamnă automat un loc de muncă bun, iar candidaţii joburilor din viitor vor avea nevoie nu doar de abilităţi academice fundamentate pe cunoaştere, ci şi de curiozitate, creativitate, empatie, gândire antreprenorială şi rezistenţă. Ce rol va mai avea educaţia în carierele viitoare?

    De la vârsta de 10 ani îmi doream să ajung în Statele Unite ale Americii, pentru a trăi visul american. După absolvirea Universităţii de Construcţii din Bucureşti (Facultatea de Echipament Tehnologic), cu diplomă în Inginerie Mecanică, mă aflam la răscruce de drumuri: să rămân în România sau să îmi asum riscul uriaş de a pleca acolo unde visam?”, îşi începe povestea Adriana Al-Mayahi, specialist senior în Controlul Producţiei în cadrul Raytheon Missiles & Defense, divizie a companiei americane Raytheon Technologies, una din cele mai cunoscute companii globale din industria apărării.

    Tocmai ce primise o ofertă să lucreze pentru o companie care se ocupa cu distribuţia de gaz în Bucureşti, dar simţea că trebuie să îşi îndeplinească dorinţa din copilărie. „Când s-a ivit oportunitatea să plec în America, am fost atât de încântată, încât nu-mi venea să cred că e real ce mi se întâmpla. Imediat ce am ajuns la New York am început să-mi caut un job, dar am întâmpinat multe obstacole, pentru că nu aveam încă multă experienţă de lucru, dar şi pentru că accentul meu nu-mi era de prea mare ajutor.

    Totuşi, după nenumărate joburi la care am aplicat, fără să am succes, am fost sunată de o companie din Boston pentru un interviu şi aşa am primit prima mea ofertă de job ca inginer entry level”, povesteşte ea. După un an în poziţia de inginer mecanic entry level, a fost promovată ca asistent de achiziţii, iar după alţi doi ani a ajuns într-o poziţie de management, una în care era responsabilă de controlul producţiei. „Cred cu tărie că diploma mea de inginer mecanic din România m-a ajutat cu adevărat în drumul spre poziţia de manager de achiziţii, deschizându-mi calea către o carieră de 20 de ani în achiziţii şi relaţii cu furnizorii interni şi externi.

    Totuşi, simţeam că abilităţile mele depăşeau cumva poziţia pe care o ocupam şi eram convinsă că aş putea să le găsesc o întrebuinţare mai bună într-un alt rol de conducere. Astfel, am început să aplic pentru corporaţii mai mari, una dintre ele fiind chiar Raytheon”, spune Adriana Al-Mayahi.

    După aproape cinci ani în care a aplicat constant la joburi din departamentul de achiziţii din cadrul Raytheon, a primit o ofertă ca specialist senior în Controlul Producţiei, în departamentul de Fabricare a Elementelor Metalice. „Am fost încrezătoare că pregătirea mea şi experienţa anterioară în domeniul achiziţiilor mă recomandau pentru această poziţie. Învăţasem să am încredere în mine şi în abilităţile mele şi să nu mă las descurajată de un răspuns negativ. Am continuat să aplic la Raytheon în toţi aceşti ani pentru că simţeam că aici este locul în care puteam evolua şi unde puteam contribui”, spune Adriana Al-Mayahi.


    Adriana Al-Mayahi, românca ce lucrează la Raytheon, una din cele mai cunoscute companii globale din industria apărării:„Cred cu tărie că diploma mea de inginer mecanic din România m-a ajutat cu adevărat în drumul spre poziţia de manager de achiziţii, deschizându-mi calea către o carieră de 20 de ani în achiziţii şi relaţii cu furnizorii interni şi externi.”


    Exemplul Adrianei Al-Mayahi este relevant pentru potenţialul dezvoltării unei cariere în care educaţia, pregătirea în domeniu, visele şi pasiunea sunt ingrediente ale succesului. Având aceşti piloni în vedere, începând cu ianuarie 2021, în parteneriat cu asociaţia educaţională Şcoala de Valori, Raytheon Missiles and Defense a lansat programul „CreŞTEM Viitor” – un proiect de pregătire gratuită pentru examenul de Bacalaureat din această vară, dedicat liceenilor din medii defavorizate din România, care să-i ajute să promoveze probele de BAC la materiile STEM (ştiinţă, informatică, matematică, fizică, chimie). „Fiecare carieră are anumite caracteristici, necesită o serie de cunoştinţe, valori, abilităţi şi aptitudini necesare sau dorite, care sunt esenţiale pentru a obţine succesul, indiferent dacă tinerii vor să fie angajaţi, liber profesionişti sau antreprenori. Cunoaşterea reprezintă înţelegerea teoretică a diferitelor subiecte, dar pentru a-şi fundamenta educaţia va deveni extrem de important să reflecteze, să iniţieze schimburi de experienţă şi idei cu alţi oameni – profesionişti din domeniile de interes, precum şi să aplice în realitate ceea ce învaţă, chiar dacă e predictibil că vor eşua. Doar aşa vor creşte şi se vor putea pregăti pentru job-urile pe care chiar ei le vor inventa”, crede Silvia Bogdan, preşedinte al organizaţiei educaţionale Şcoala de Valori. Viitorul muncii este influenţat de câteva tendinţe cheie, care analizate ne ajută să înţelegem ce fel de abilităţi vor fi necesare într-o piaţă a muncii aflată în tranziţie, de la digitalizare, la personalizare, crede ea. „Odată cu aceste tendinţe, schimbarea de paradigmă a societăţii contemporane corelează cu ideea conform căreia cariera nu priveşte doar locul de muncă, ci întreaga viaţă a unei persoane. Tinerii de azi nu doar că au, în medie, un nivel mai înalt de calificare decât oricare dintre generaţiile anterioare, dar adesea intră în piaţa muncii cu mai mulţi ani de şcoală decât părinţii sau bunicii lor.” Totodată, tinerii de astăzi au o educaţie globală şi acces la extrem de multă informaţie. Cu toate astea, în ciuda completării unui număr fără precedent de ani de educaţie formală, ei continuă să se lupte pentru intrarea pe piaţa muncii, într-un context în care în era hiperdigitalizată există o mare fractură între ceea ce tinerii învaţă la şcoală şi la facultate şi ceea ce au nevoie pentru a performa în domeniu sau pentru a obţine succesul în vieţile lor. „Faptul că avem mulţi absolvenţi licenţiaţi sau masteranzi şomeri, iar angajatorii susţin că nu pot găsi oameni cu abilităţile de care au nevoie pe lanţul valoric, arată că mai multă educaţie nu înseamnă automat şi locuri de muncă mai atractive sau o viaţă îndestulătoare. Din păcate, pentru mulţi tineri, succesul academic s-a dovedit a fi un mijloc insuficient de asigurare a unei tranziţii echilibrate către un loc de muncă pe măsura aşteptărilor şi a potenţialului personal. În plus, mai multă educaţie ca oricând face ca tinerii să fie nevoiţi să decidă cu privire la parcursul lor academic şi de carieră, uneori cu investiţii din ce în ce mai dificil de gestionat, pentru că tehnologia schimbă funcţionarea lumii”, a explicat Silvia Bogdan. Ea crede că, înainte de a se îndrepta spre un domeniu anume, tinerii ar putea afla, cât mai din timp, poate chiar de pe băncile şcolii gimnaziale, care le sunt pasiunile, ce fel de abilităţi au şi cum pot ele fi corelate cu profesiile sau ocupaţiile viitoare. „Abilităţile sau calităţile personale – spirituale, fizice, mentale, emoţionale, sociale şi profesionale – ne fac eligibili pentru o viaţă productivă, de succes şi împlinită. Profesia este forma specializată de manifestare a ocupaţiei prin care ne putem valorifica potenţialul de care dispunem, la un moment dat. În societatea actuală, profesia este văzută ca un mod de viaţă, are un rol social şi tinde să ne ocupe timp, nu doar profesional, ci şi personal. De aceea, ideal ar fi ca profesia pe care ne-o alegem să se potrivească cu abilităţile pe care le avem sau pe care le putem îmbunătăţi şi, dacă este posibil, cu pasiunile care ne fac viaţa mai plăcută.” Acum este mai important ca niciodată ca tinerii să-şi dezvolte abilitatea de a decoda cantităţi de informaţii uriaşe şi variate şi a le traduce din concepte abstracte şi a face conexiuni rapide, este timpul ca ei să înveţe cum să filtreze informaţia în funcţie de importanţa acesteia şi să creeze căi facile pentru a-şi folosi la maximum resursele cognitive.


    Silvia Bogdan, preşedinte al organizaţiei educaţionale Şcoala de Valori:„Faptul că avem mulţi absolvenţi licenţiaţi sau masteranzi şomeri, iar angajatorii susţin că nu pot găsi oameni cu abilităţile de care au nevoie pe lanţul valoric, arată că mai multă educaţie nu înseamnă automat şi locuri de muncă mai atractive sau o viaţă îndestulătoare. Din păcate, pentru mulţi tineri, succesul academic s-a dovedit a fi un mijloc insuficient de asigurare a unei tranziţii echilibrate către un loc de muncă pe măsura aşteptărilor şi a potenţialului personal.”


    „Este foarte clar că nu ştim cum va evolua piaţa muncii cu exactitate, dar ştim sigur că, pentru a reuşi atât la nivel personal, cât şi în echipă, este nevoie de colaborare intergeneraţională, de comunicare eficientă, leadership individual şi focus pe rezultate comune. Piaţa muncii se automatizează cu o viteză intergalactică, motiv pentru care cred că tinerii au nevoie de suport prin facilitarea de cunoştinţe care să dea sens lumii proprii şi să-i determine să facă alegeri asumate, atât personale, cât şi de carieră”, explică Silvia Bogdan. Candidaţii la joburile viitorului necesită nu doar abilităţi academice fundamentate pe cunoaştere, dar şi curiozitate, creativitate, empatie, gândire antreprenorială şi rezilienţă, afirmă ea. „Ei au nevoie de încredere şi de hotărâre în conceperea propriilor viziuni asupra viitorului, precum şi determinare în luarea unor decizii relevante pentru viitor. Timpul şi energia pe care tinerii le vor dedica pentru a învăţa mai mult şi mai mult îi vor aduce mai aproape de o viaţă cu sens. Rezilienţa personală, gândirea progresistă şi determinarea pentru depăşirea potenţialului sunt apanajul oricărui tânăr care doreşte să reuşească în viaţă”, concluzionează preşedintele organizaţiei Şcoala de Valori.

    Şcoala de Valori este o organizaţie nonguvernamentală care implementează în programe educaţia centrată pe valori, un model educaţional ce implică dezvoltarea de competenţe împărţite pe patru arii: dezvoltarea caracterului, explorarea personalităţii, implicare civică şi wellbeing. În 2020, a ajuns la peste 24.000 de elevi şi 6.000 de profesori de pe întreg teritoriul ţării, dintre care 542 de tineri din zone şi familii defavorizate. În prezent, organizaţia dezvoltă patru programe educaţionale naţionale: Adoptă un Liceu, Excepţionalii, Laboratorul de Cariere şi Arcademia

  • Candidaţii se aşteaptă să lucreze una – două zile pe săptămână de acasă în următoarele 12 luni. Circa 35% dintre angajatori spun că sunt dispuşi să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă chiar patru zile pe săptămână

    Candidaţii români se aşteaptă să lu­cre­ze una – două zile pe săptămână de acasă în următoarele 12 luni, conform unui studiu al companiei de recrutare APT, parte din grupul Prohuman. Faţă de aşteptările an­ga­ja­ţilor, companiile sunt dispuse să le per­mi­tă o perioadă mai lungă de lucru de acasă. Astfel, circa 35% dintre companiile care au făcut parte din studiu spun că sunt dispuse ca în următoarele 12 luni angajaţii lor să lucreze chiar mai mult patru zile de acasă.

    „În alegerea modelului de lucru, cel mai important criteriu de care ţin cont com­pa­niile este tipul de activitate pe care îl desfăşoară angajaţii în func­ţie de nevoia de bu­siness, în timp ce în ale­gerea unui angajator, cel mai important criteriu de care ţin cont candidaţii rămâne salariul şi bene­ficiile, secondat de ti­pul de activitate pe care îl vor desfăşura“, spune Olguţa Toma, marketing coor­dinator în cadrul APT.

    De asemenea, tehnicile de recrutare au suferit modificări odată cu pandemia. În pro­porţie de aproape 70%, companiile in­cluse în studiul APT spun că întreg pro­ce­sul de recrutare se desfăşoară online. Mai mult, 50% dintre candidaţi însă simt nevoia unei întâlniri faţă în faţă înainte de a lua o decizie finală.

    „Un alt factor important care modelează piaţa muncii este nevoia de a iniţia acţiuni în vederea adaptării specialiştilor pentru recrutare la distanţă, deoarece există un ecart între gradul de flexibilitate al companiilor în ceea ce priveşte sistemul de muncă de acasă versus percepţia candidaţilor şi pentru că avem şi noul model de muncă de oriunde în care angajaţii pot lucra şi un oraş diferit faţă de cel în care compania are birourile“, adaugă Olguţa Toma.

    Indiferent de modelele de lucru şi de recrutare adoptate, trendul în următoarele 12 luni este că munca exclusiv de acasă va pierde teren, conform studiului citat.

    Studiul realizat de APT Prohuman a fost realizat în perioada martie – aprilie 2021 şi a avut un eşantion de 81 de angajatori şi 432 de candidaţi. APT Prohuman este o companie cu peste 4.000 de angajaţi în muncă temporară sau în proiecte de outsourcing.

  • Fini sunt! Nici bine nu s-a terminat criza, că firmele se confruntă din nou cu lipsa de personal şi cu presiunea creşterii salariilor

    Angajăm vânzător, angajăm agent comercial, angajăm şoferi, angajăm curieri, angajăm chelneri, angajăm bucătari, angajăm pizzar, angajăm frizeri şi cosmeticiene, angajăm IT-işti, angajăm programatori Java, angajăm medici, dar unde să-i găsim? Angajăm poliţişti, dar aici avem de unde, piaţa e plină de pensionari din poliţie şi armată.

    Aceste anunţuri, mai puţin cele cu poliţişti, apar din ce în ce mai des, cel puţin în Bucureşti. Te izbeşti de ele pe stradă, lipite de geamurile magazinelor, frizeriilor, restaurantelor, cafenelelor, şi nu în ultimul rând, pe toate site-urile. Nici bine nu s-a terminat criza,că firmele constată că au din nou nevoie de oameni. Imediat, nu peste o lună sau peste trei luni. Şi nici nu au început să vină cele 30 de miliarde de euro de la Bruxelles, care vor solicita zeci de mii, dacă nu chiar sute de mii de noi locuri de muncă, cel puţin în construcţiile publice.

    Citiţi articolul integral pe alephnews.ro

  • Bilanţul unui an de restricţii la nivel mondial: Peste 60 de milioane de joburi au fost pierdute, în timp ce veniturile industriei turismului au suferit un declin de 4.500 de miliarde de dolari

    Numărul de joburi din industria turismului şi călătoriilor a scăzut cu aproximativ o cincime în ultimul an, pandemia provocând un declin de 4,5 trilioane de dolari în ceea ce priveşte veniturile industriei, reiese dintr-un raport al Consiliului Mondial al Călătoriilor şi Turismului (WTTC), citat de Financial Times.

    Drept rezultat al restricţiilor de circulaţie impuse pentru a limita răspândirea virusului, industria a pierdut aproape 62 de milioane de locuri de muncă, în scădere cu 18,5% faţă de anul precedent.

    Măsurile aplicate la nivel global au înjumătăţit contribuţia industriei la produsul intern brut global, de la o cotă de 10,4% la 5,5%.

    În ultimul an, Marea Britanie a suferit o scădere de 62% privind veniturile din turism, aruncând-o pe poziţia a opta în topul celor mai mari pieţe turistice din lume, după ce a ocupat anterior locul al cincilea. Schimbarea a constituit „cea mai gravă prăbuşire” din rândurile ţărilor din top 10, WTTC dând vina pe restricţiile de călătorie şi „nenecesarele şi distrugătoarele perioade de carantină”.

    Nicio ţară inclusă în studiu nu a scăpat nevătămată: veniturile din turism în SUA au scăzut cu 41%, iar China a raportat un minus de 59%. Totodată, contribuţia turismului la PIB-ul Germaniei, prima economie europeană, a scăzut cu 46%. Franţa şi Germania au înregistrat rezultate similare.

    Datele arată cum o serie de restricţii „eronate” au sfârşit prin a „zdrobi însăşi economiile pe care trebuiau să le protejeze”, spune Gloria Guevara, preşedintele şi directorul executiv WTTC, adăugând că testele antigen ar trebui să înlocuiască la graniţe „scumpele şi restrictivele teste PCR”.

     

  • Piaţa americană a locurilor de muncă, impulsionată de stimulente şi vaccinări

    Piaţa americană a muncii a adăugat probabil aproape 1 milion de locuri de muncă luna trecută, evidenţiind accelerarea redresării economiei graţie campaniei de vaccinare şi stimulentelor fiscale masive, notează Financial Times.

    Potrivit estimărilor Refinitiv, angajatorii din cea mai mare economie a lumii au adăugat 978.000 de poziţii în aprilie.